INTERVIU | Dacian Cioloș s-a vaccinat, face yoga „ca să se adune” și intră în cursa pentru șefia USR-PLUS, deși nu prea își dorea: „Eu nu mă agăț de o funcție”

Spune cu insistență „păntru” în loc de pentru și din multe alte inflexiuni răzbate satul Pericei, județul Sălaj, locul unde a copilărit. Luna asta împlinește 52 de ani, iar CV-ul este bogat. Ministru, premier, comisar european, acum este președintele Renew Europe, alt treilea grup ca pondere din Parlamentul European. Se află mai mereu pe drumuri, în triunghiul București – Bruxelles – Strasbourg. 

București. Însemnele PLUS au fost scoase de la intrarea din fostul sediu central, situat nu departe de Guvern, în strada Finlanda, nr. 15. Înăuntru, liniște, aproape pustiu. Dacian Cioloș are pasul săltat pe scările care duc spre biroul de la etaj. În sala de ședințe nu sunt poze, într-un colț, pe un flipchart, vedem o schemă legată de alegerile interne.

Duminică 4 iulie a fost data-limită pentru alegerea șefilor în toate organizațiile USR-PLUS, după fuziunea celor două partide. Este luni 5 iulie, Dacian Cioloș știe deja că pleacă cu un handicap în lupta pentru președinția partidului, care se va tranșa la Congresul din octombrie. Punctualitate de transmisie în direct. „Avem o oră. Vă rog”.

„Nu am fuzionat ca să continuăm să alimentăm ideea de tabăra PLUS și tabăra USR” 

Reporter: S-au finalizat alegerile din filiale în care, cu puține excepții, s-au confruntat reprezentanții celor două partide care au format USR-PLUS.
Dacian Cioloș: Asta e o privire superficială, din exterior. Pentru că au fost foarte multe județe, de fapt în majoritatea județelor au fost liste comune. Cu candidați și de la PLUS, și de la USR, pe aceeași listă. Într-adevăr, au fost mai mulți candidați la președinția filialelor, dar nu a fost separarea asta atât de netă cât le place unora s-o prezinte. Că în continuare e o bătălie între USR și PLUS. Fuziunea deja a început.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

– A existat vreun județ unde candidații la șefia filialei să provină din aceeași tabără, fie PLUS, fie USR?
– Da, au fost județe unde a fost un singur candidat. Județul Timiș (Dominic Fritz – n.r.) Au mai fost și alte județe unde amândoi candidații cu șanse erau din același partid.

– Putem trage linie și să spunem care este scorul între USR și PLUS?
– Nu, pentru că nici nu ținem un astfel de scor și nu-i sănătos deloc. Pentru că nu am fuzionat ca să continuăm să alimentăm ideea de tabăra PLUS, tabăra USR. De altfel, există orientări diferite de viziune și în fostul USR. Și în fostul PLUS au fost diferențe pe anumite subiecte.

Ce mă interesează pentru viitor este să dezvoltăm o cultură organizațională inclusivă. Care să accepte ideea că partidul a crescut. Iar acum, prin faptul că suntem la guvernare, ne asumăm public niște responsabilități față de oameni. Sunt opinii diferite pe anumite subiecte în partid și e important ca acele opinii să se poată exprima. Și ele să poată fi reprezentate și la nivelul conducerii, adică în viitorul birou executiv național.

„Dincolo de interesul personal, mai importantă este direcția în care o va lua partidul” 

– Aceasta ar trebui să fie abordarea și la competiția pentru șefia USR-PLUS?
– Da, este aceeași logică. Pentru mine, mai puțin important e numele unei persoane care este pe o funcție sau pe alta. Evident că oamenii sunt importanți, pentru că prin oameni se fac lucrurile astea. Dar dincolo de interesul personal al unui om sau altul în partid, mai importantă este direcția în care o va lua partidul acum, după realizarea fuziunii.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

În USR-PLUS s-a cultivat pentru multă vreme ideea de putere și opoziție. Era o tabără majoritară și mai multe tabere minoritare. Eu mi-aș dori ca viitoarea conducere a partidului, viitorul președinte și viitorul birou național să găsească formule prin care să poată să aibă loc dialogul de idei în interiorul partidului, dar pe temele mari, importante, și noi avem un program de guvernare pe care ni l-am asumat ca USR-PLUS, să putem să lucrăm împreună. Pentru că noi avem parteneri de coaliție, cu care va trebui în continuare să negociem și va trebui să ne construim o identitate politică.

Noi trecem acum de la partidul antisistem din perioada în care USR-PLUS era în opoziție spre un partid care este la guvernare și un partid care trebuie să schimbe sistemul.

„Va exista o competiție între culturi organizaționale”

– Totuși, nu puteți nega o concurență între USR și PLUS pentru aceste alegeri?
– Eu cred că va exista o competiție între culturi organizaționale decât între foste două partide.

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

– Culturi organizaționale, vă rog să ne explicați.
– Există o cultură organizațională de competiție permanentă. Și anume, eu am câștigat majoritatea în partid, eu conduc, eu dau direcția și o impun partidului. Cei care nu sunt de acord cu asta, nu au decât să rămână în minoritate. Eu un mod de abordare în democrație, dar nu știu cât de eficient este. 

Eu, unul, prefer un mod de abordare mai inclusiv. În care, da, recunoaștem că pot exista diferențe de opinii pe anumite subiecte, între anumite tabere sau grupuri din partid, dar e important ca ele să se regăsească în jurul mesei, acolo unde se decide orientarea politică a partidului. Și să găsim soluțiile prin care fiecare să se simtă reprezentat acolo. Pentru că noi avem nevoie de coeziunea asta în partid și avem nevoie de încredere unii în alții.

Dacă în permanență cultivăm competiția, crește mult gradul de neîncredere. Și să adâncesc prea mult faliile astea în interiorul formațiunii.

– Este modelul din Parlamentul European?
– Da, eu experimentez lucrurile acestea și în calitate de lider al unui grup politic în Parlamentul European, unde se regăsesc reprezentanți din 33 de partide din 22 de țări. Și sunt pe anumite subiecte, orientări diferite, legate de chestiuni ideologice liberale, privind mediul, privind politicile sociale. Dar o dată ce ne aliniem în grupul politic pe subiectele astea mari, reușim mai ușor să ne impunem punctul de vedere atunci când este vorba despre vot.

Și la fel cred că și USR-PLUS, ca să-și construiască această identitate, acum fiind partid de guvernământ, după ce mult timp cele două formațiuni au fost în opoziție, noi vrem acum să schimbăm sistemul, dar trebuie să ne explicăm pe foarte multe subiecte. Și după ce trec aceste alegeri va trebui să realizăm această clarificare doctrinară, dar care va trebui să fie rezultatul diferitelor orientări interne.

„Suntem singurul partid cu adevărat liberal din România”

– Ce înțelegeți prin clarificare doctrinară, se pune în discuție poziționarea pe centru-dreapta?
– Noi suntem un partid de centru-dreapta și noi suntem un partid liberal. Și, îndrăznesc să spun, mai ales că-l aud acum pe Ludovic Orban, că suntem singurul partid cu adevărat liberal din România, pentru că la PNL, e opinia mea, când aud poziționarea…

– De ce nu încercați să preluați puterea direct în PNL?
– De ce să iau puterea în PNL? 

– Să spunem că acolo este puțină istorie liberală. 
– Păi, asta vă spun, e doar cu numele. Nu e important cine ia puterea, ci ce face cu ea când o are. Noi avem acum puterea fiind la guvernare, suntem într-o coaliție, alegerile au trecut deja. Asta mi se pare total nedemocratic să te gândești să pui mâna pe un partid sau pe altul. Numai să iei puterea și să ai puterea să controlezi lucrurile.

La noi, foarte mult se vorbește în spațiul public despre cum câștigi puterea, și prea puțin despre ce faci cu puterea după ce o ai. Vom avea alegeri în 2024, acum important este să ne concentrăm pe ce facem acum cu puterea. Despre asta este vorba în coaliție.

„Sugestia mea a fost să avem alți candidați la președinția partidului decât Cioloș sau Barna”

– Personal, vă mai doriți să aveți putere politică?
– Păi, eu am anumite forme de putere. 

– Da, dar i-ați propus recent domnului Dan Barna să faceți împreună un pas în spate.
– Nu în spate, în lateral. E o nuanță importantă. Dar subiectul nu mai este de actualitate. Acum discutăm așa, filosofie. Eu i-am propus lucrul acesta consecvent cu ideea pe care o dezvolt încă de la începutul acestui interviu: că este important să găsim formula în USR-PLUS ca după alegerile interne să găsim modalitatea prin care oamenii să rămână uniți. Și oamenii să nu mai vină cu ideea cu care ați venit și dumneavoastră, că e o discrepanță între fostul USR și fostul PLUS. Nu are nimeni de câștigat din asta.

Sugestia mea a fost, aceasta fiind una dintre modalitățile prin care să contribuim la consolidarea și la o abordare integrată în viitorul partid, să avem candidați la președinția partidului, alții decât Cioloș sau Barna.

Pasul în lateral, faptul că nu mai ești președintele partidului, nu înseamnă că nu mai faci lucruri pentru partid, că nu mai ai un viitor în politică. Asta e o idee care s-a cultivat la noi, că dacă nu mai ești șef, gata, ești pierdut. Am avut perioade în care am avut funcții, responsabilități, dup-aia nu am mai avut nicio responsabilitate. Apoi, au apărut alte oportunități, pe urmă iar am avut responsabilități. Nu cred că trebuie să stăm agățați de o funcție.

– Din explicațiile dv. anterioare am înțeles că problema era legată de faptul că imaginea domnului Barna și imaginea dumneavoastră sunt strict legate de cele două formațiuni, iar o confruntare la Congres ar fi de natură să adâncească falia. Credeți că există oameni care ar putea să lege mai bine?
– Cele două candidaturi ar risca și riscă să întrețină mental aceste falii. Dar, în condițiile date, voi candida și voi merge cu o platformă inclusivă. Oricum, eu rămân acolo. Ca fost președinte PLUS la fel și Dan Barna, ca fost președinte USR. Și, da, cred că în USR-PLUS există oameni care pot crește. Nu o să vă dau nume, dar există cel puțin doi, trei, patru, care pot să candideze.

Cătălin Drulă? „Da. Dar mai sunt și alți oameni care pot să crească”

– Numele Cătălin Drulă este din ce în ce mai des invocat.
– Pentru că vreți să vorbim acum despre un posibil candidat care este mai vizibil în media… Foarte bine, eu mă bucur că este vizibil, pentru că face lucruri bune din programul de guvernare. Dar mai sunt și alți oameni care, da, pot să crească. Și noi avem interesul să creștem cât mai mulți lideri. 

Cu siguranță în următorii doi-trei ani, perioada în care rămânem la guvernare, până la viitoarele alegeri, vor mai crește oameni, USR-PLUS are potențialul ăsta.

– Pe această lista de potențiali candidați îl vedeți pe Cătălin Drulă?
– Eu văd pe foarte mulți. Poate să fie și el, poate să fie și Anca Dragu, Vlad Voiculescu, Dragoș Pâslaru, pot fi și din cealaltă parte.

– În afară de Cătălin Drulă, ați menționat doar nume din PLUS.
– Păi, acolo îi cunosc mai bine, dar nu e o listă definitivă. Sunt și Dominic Fritz, Allen Coliban, Cosette Chichirău, care a mai candidat, Cristian Ghinea. Deci, avem nume care sunt cunoscute nu doar în interiorul partidului și care pot să candideze.

Însă, în momentul de față, în condițiile date eu iau în calcul candidatura mea. Cu experiența pe care o am, pot să contribui și vreau să contribui la evoluția acestui proiect politic la care îmi aduc aportul de câțiva ani de zile.

– Președintele USR-PLUS ar trebui să fie și candidatul partidului la prezidențialele din 2024?
– În opinia mea, nu sunt legate. Una nu o exclude pe cealaltă, dar nu e niciun automatism între ele. Acum vorbim despre candidatura la președinția partidului. Candidatura pentru Cotroceni trebuie anunțată undeva prin 2023, până atunci se pot întâmpla multe lucruri. Un candidat pentru Președinția României trebuie să se adreseze unui electorat mult mai larg decât strict electoratul partidului. Sunt două lucruri diferite.

„În cazul în care voi câștiga alegerile din partid, îmi voi asuma această funcție din România”

– Vi s-a reproșat că, prin natura mandatului pe care îl aveți în Parlamentul European, sunteți frecvent departe de București, ceea ce constituie un impediment pentru conducerea partidului.
– Faptul că sunt europarlamentar nu mă împiedică să mă ocup și de România. Dimpotrivă. Și chiar în România. Eu am echipă aici și ca europarlamentar, particip aici la întâlniri atunci când e nevoie.

Și, oricum, candidatura mea la președinția USR-PLUS vine și cu mesajul că în cazul în care voi câștiga alegerile din partid în mod cert îmi voi asuma această funcție de aici, din România. Și voi lua toate măsurile care țin de mine ca fiu aici, în România.

– Veți renunța la mandatul de europarlamentar?
– Mai mult nu comentez acum. Mesajul pe care îl transmit celor interesați este că, în condițiile în care voi câștiga președinția partidului, mă voi dedica pentru partid. Pentru mine este un lucru foarte clar.

– V-ați plâns recent, într-un interviu acordat pentru Aleph News, că reformele se lasă așteptate. Considerați că trebuie făcută o remaniere în punctele slabe ale Guvernului?
– Vom discuta la momentul respectiv. Până nu am discutat în interiorul coaliției, nu vrea să mă exprim public pe acest subiect.

– Există astfel de discuții în interiorul USR-PLUS?
– Acum avem alegeri interne și, vrem nu vrem, atenția este concentrată și în USR-PLUS, și în PNL pe alegerile interne. Până în toamnă va trebui să trecem peste hopul acesta. Vom discuta după aceea.

„Da, sunt vaccinat. Nu vreau să fac un spectacol din asta”

– Putem considera campania de vaccinare un eșec pentru guvernare?
– Din punctul meu de vedere, nu știu cât a ajutat că politicienii s-au implicat personal. Eu cred că oamenii au încredere dacă mesajele sunt date de personalul calificat din sistemul de sănătate și, în general, oameni care au credibilitate pe partea asta de sănătate. În schimb, Guvernul României a asigurat disponibilitatea de vaccinuri. A fost unul dintre statele lumii care a asigurat disponibilitate de vaccinuri, se vaccinează la liber de ceva vreme.

– Am ajuns să le vindem, pentru că oamenii nu vin să se vaccineze.
– În concentrările urbane, acolo unde și riscul de răspândire a virusului este mai mare, rata de vaccinare este destul de bună. În zona rurală este mai puțin bună, unde și populația probabil că e interesată mai puțin să circule și se expune mai puțin riscului. Important e să continue, să existe disponibilitate de vaccinuri. Și să se ia toate măsurile ca să evităm pe cât posibil un nou val din toamnă încolo. 

– Există acest risc?
– Da, acest risc există. Eu am discutat cu mai mulți șefi de stat și de guvern la nivel european despre certificatul digital european COVID-19, care să permită libera circulație peste vară. Unele țări vin deja cu măsuri restrictive, pentru că există riscul ca din toamnă încolo să vedem o răspândire a unor variante care au evoluat.

– În campania electorală de anul trecut, întrebat dacă vă veți vaccina ați declarat: „Voi lua decizia după ce toate informațiile pertinente vor fi prezentate de oameni competenți, ca să nu alimentăm teorii ale conspirației”.
– Da, și am fost făcut antivaccinist pentru lucrul acesta. Nu o să comentez din nou pe acest subiect. Eu rămân pe același principiu: un om trebuie să fie informat. Trebuie să decidă legat de sănătatea lui, trebuie să fie conștient că anumite decizii legate de sănătatea lui pot să influențeze și sănătatea celorlalți.

Pornesc de la ideea că în mijlocul oricărei politici de stat este omul, individul. Nu poate statul să-i dicteze individului. Poate să-l convingă, să-i asigure serviciile necesare. Ceea ce am spus atunci cred că a fost suficient de clar și de argumentat. De altfel, se vede că nu poți să bagi oamenilor cu forța niște lucruri de care ei nu sunt convinși.

– Aveți certificat digital COVID-19?
– Da, am.

– V-ați vaccinat?
– Da, sunt vaccinat. Dar nu ăsta este subiectul… Eu nu vreau să fac un spectacol din asta. Am luat și iau în continuare deciziile pe baza unor analize pe care le fac.

 – Am avut un totuși parte de un spectacol în momentul în care, în Parlamentul European, s-a dezbătut și votat raportul Matic. Ați avut cuvinte aspre pentru colegii europarlamentari, inclusiv din PNL, care v-au criticat pentru că l-ați susținut.
– Nu am avut doar la adresa colegilor din PNL, ci la adresa tuturor celor care au reacționat în mod populist, scoțând de acolo o frază (dreptul bărbaților de a naște – n.r.) dintr-un document de câteva zeci de pagini, care vorbește despre dreptul femeilor, al mamelor, al viitoarelor mame la asistență medicală. Subliniez ipocrizia celor de la PSD, care s-au abținut, deși grupul politic din care fac parte l-a susținut.

Raportul vorbește de măsuri care să fie luate ca să reducem agresiunile și violența împotriva femeilor. De măsuri luate la nivel european, cerându-li-se statelor membre, pentru că sănătatea este de competență națională, să susțină măsuri pentru tratamentul femeilor: lupta împotriva cancerului de col uterin, accesul la tratamente medicale de fertilitate, pentru toate femeile, indiferent de veniturile pe care le au. 

Trebuie să vorbim despre faptul că în perioada asta a pandemiei și mamele sau viitoarele mame au suferit, pentru că au fost disponibile mai puține spații spitalicești. Toate lucrurile astea au fost abordate într-un raport al Parlamentului, o opinie care nu este un document legislativ, care să impună ceva unei țări sau alteia. Fiecare țară are propria cultură, propriul mod de a vedea anumite subiecte sensibile.

– Subiecte sensibile care devin arme electorale.
– Într-un raport care reprezintă 700 de parlamentari din 27 de state diferite ai opinii diferite. Eu l-am votat pentru că erau toate aceste obiective care sunt importante și pentru România. Nu impune nimeni nimănui ceva prin acest raport. Felul în care unii populiști au speculat lucrul ăsta, ca să arunce din nou o imagine negativă pe USR-PLUS, că suntem vânduți străinătății, că nu ne interesează valorile creștine, valorile tradiționale din România, au fost mizerabile aceste abordări.

Au ajuns ca acei oameni care în urma cu câțiva ani de zile spuneau că sunt fiul lui Soros și la vremea respectivă mi s-a părut o aberație atât de mare încât nu-mi puneam problema să reacționez, aceiași oameni vin și pun în gura mea tot felul de alte prostii. Ce i-am sfătuit este să ia să citească documentul.

M-a surprins discursul lui Ludovic Orban

– Circulă prin Europa un virus politic iliberal. Riscă și România să se contamineze? Discursul lui Ludovic Orban sau accentele naționaliste din strategia politică enunțată de Vasile Dâncu vă pun pe gânduri?
– Deocamdată, nu se pune problema. Evident că există tente pe care le vedem la AUR. Recunosc totuși că m-a surprins un pic declarația lui Ludovic Orban. Dar câtă vreme nu am discutat cu dânsul subiectul, nu vreau să comentez prea mult.

Avem nişte parteneri de guvernare care de multe ori parcă nu s-au născut aici. Nu i-am văzut la Ziua Drapelului naţional, nu i-am văzut la momente esenţiale în celebrarea a tot ceea ce este simbol al naţiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie şi nu i-am văzut făcând cruce.

Ludovic Orban, președintele PNL:

Oricum, eu i-am mai spus și dânsului și altora: orientarea USR-PLUS o decide USR-PLUS, nu o decide nici PNL și nici domnul Orban. Și nu are de ce să se îngrijoreze domnul Orban dacă suntem patrioți la USR-PLUS. Patriotismul nu înseamnă să pui creștinismul în vârful unui băț și să-l fluturi în campanie. Creștinismul înseamnă, din punctul meu de vedere, să-ți pese de aproapele tău.

– V-am văzut și pe dumneavoastră îmbrăcat într-o ie.
– Și care este problema? Ia nu este exclusivitatea cuiva. Nu trebuie politizate lucrurile astea. Da, sunt foarte mândru că sunt român. Noi avem foarte mulți membri în diaspora. Și de fiecare dată, de ziua iei sau de Ziua Națională, am organizat și noi evenimente. Și cu multe alte ocazii.

– În ultimul sondaj IRES, USR-PLUS figurează cu minus 4 procente față de rezultatul înregistrat la alegerile parlamentare din 2020.
– Nu comparăm mere cu pere. Astea sunt fotografii legate la un moment dat, legate de percepție.

– Care indică o anumită tendință.
– Sigur, dar tendințele evoluează. Pe mine nu mă interesează atât de mult cifre, procente în astfel de sondaje. Mă interesează să văd cum percep oamenii modul în care acționăm, cum acționează Guvernul, care sunt prioritățile pe care le văd oamenii. Și sigur, avem analizele, le luăm în considerare, analize socio-politice, astfel de sondaje nu sunt relevante pentru alegerile din 2024. 

„Nu știm nici cine întreține și susține AUR”

– Dar ne spun, de exemplu, că AUR continuă să crească. Ce părere aveți despre evoluția acestui partid?
– Nu prea văd direcția, orientarea. Așa, să stai pe margine și să fluieri, Gică Contra. Sigur că sunt foarte mulți oameni supărați, care pot fi sensibili la structuri politice care vin cu critica. Dar neavând nici claritate ideologică, nici de viziune pentru dezvoltarea României, nu știm nici cine întreține și susține partidul respectiv. 

– Există cineva anume care întreține și susține acest partid?
– Nu știu. Văd doar că este un partid care are resurse și mijloace să promoveze minciuni în spațiul public. Dar noi, USR-PLUS, vom fi judecați nu în funcție de părerea pe care o avem despre AUR, ci de felul în care vom acționa la guvernare. Evident că mă interesează și ne uităm atent și la discursul celor de la AUR, și la cei din PSD, dar ne uităm mai ales la felul în care oamenii percep guvernarea și asta e preocuparea mea.

– Premierul Florin Cîțu, referindu-se la AUR la dezbaterea moțiunii de cenzură, a folosit termenul „stăpânii dumneavoastră din Rusia” fără să aducă niciun argument.
– Premierul Cîțu are, din poziția de premier, mai multe informații decât am eu pe astfel de subiecte. Am fost și eu premier și e normal să ai informații pe astfel de subiecte. Cu siguranță premierul Cîțu știe despre ce vorbește.

– Schimbările operate de Guvern în privința cumulului pensie-salariu fac o victimă colaterală de marcă: Mugur Isărescu. Are peste 70 de ani și se vede pus în situația de părăsi BNR. Credeți că trebuie făcută o excepție în acest caz?
– Cu cât avem mai puține excepții, cu atât mai bine. Am văzut cu pensiile speciale, care au fost o excepție în urmă cu niște ani, apoi au evoluat cu încă o excepție și înc-o excepție. Legea a prevăzut anumite cazuri excepționale, argumentate obiectiv. Nu trebuie să facem o lege pentru o persoană sau alta. Guvernul și-a exprimat poziția, poziție pe care o susțin întru totul.

– Mai practicați yoga?
– Așa, relaxări sau exerciții care se mă ajute să mă adun da, mai fac din când în când. Nu prea am avut timp în ultima perioadă, nici măcar de mișcare. Mie îmi place să ies la munte, mă duc în locurile în care să pot să mă adun și să mă regenerez, din păcate, în ultima perioadă am avut mai puțin timp disponibil.

Urmărește-ne pe Google News