INTERVIU. Daniel Dăianu spune că măsurile fiscale propuse de Guvern erau inevitabile: „E multă ipocrizie în societatea românească. În joc este bonitatea acestei țări”

Daniel Dăianu susține că măsurile de redresare bugetară trebuie să fie distribuite „cât mai echitabil” între companii, antreprenori și oameni simpli și spune că pentru a evita o majorare „dură” a TVA trebuie ca țara noastră să colecteze mai mult la buget.

Economistul acuză că cei care critică măsurile prezentate de Guvern „nu înțeleg că în joc este bonitatea acestei țări”. „E multă ipocrizie în societatea românească și un deficit de compasiune”, comentează Dăianu.

Acesta spune că la pensiile speciale ar trebui „impozitată drastic” partea care nu se bazează pe contributivitate, adică aceea pe care statul o completează de la buget lună de lună și vine pe lângă contribuțiile personale.

În același timp, înghețări sau reduceri de salarii nu se mai pot face, deoarece bugetarii au câștigat în justiție în 2010, atunci când acest lucru s-a mai făcut.

• Consiliul Fiscal este un organism independent, care evaluează proiecțiile economice ale Guvernului. Instituția a fost creată în 2010, la solicitarea FMI. Membrii săi sunt 5 experți numiți de Parlament pe o perioadă de 9 ani. Instituția cu rol consultativ este condusă de fostul ministru de finanțe Daniel Dăianu.

„Dacă e ceva de criticat este faptul că aceste măsuri nu au fost luate mai devreme”

Libertatea: Sunt de ajuns aceste măsuri prevăzute în proiectul de lege ce va fi asumat de Guvern în Parlament pentru rezolvarea problemei deficitului?
Daniel Dăianu: Eu am zis să facem anul acesta un deficit de 5,5% din PIB, apoi 4,5% în 2024 și 3% în 2025. Părerea mea e că aceste măsuri nu sunt de ajuns. Cine examinează aceste măsuri o să observe ceva: că sunt similare cu recomandările Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional și sunt prinse în PNRR. Dacă e ceva de criticat este faptul că aceste măsuri nu au fost luate mai devreme. 

– Se putea face ceva diferit?
– Anul trecut, un grup de economiști a înaintat mai multe idei, inclusiv eliminarea excepțiilor, restrângerea tranșelor de TVA și impozitarea progresivă. Acum a fost scoasă din calcul impozitarea progresivă și o cotă unică mai înaltă. 

„E multă supărare, dar era inevitabil”

– Mediul privat reclamă că se strâng mai mulți bani din taxe decât se economisesc de la buget.
– Se poate face o reducere de cheltuieli, dar noi la Consiliul Fiscal nu intrăm în viscerele statului să spunem de unde. Ce ne dăm însă seama e că nu poți să faci reduceri de 20-30% la salarii, pentru că am mai făcut o dată și oamenii au câștigat în justiție. 

În Sănătate, Educație e lipsă de personal. Dacă dai la o parte Sănătatea, Educația, Armata, mai rămâne doar Administrația. Și se va face ceva și acolo.

– Și cum vom ajunge la deficitul de 5,5% din PIB de care spuneați?
– Eu nu văd cum se va putea evita o reducere a cheltuielilor de capital. La achiziții e greu de făcut o economie, sunt subapreciate. Investițiile publice în România au două surse: taxe sau împrumuturi. Sunt și resursele europene, care se adaugă. 

Dar să tragem o linie: e multă supărare, dar era inevitabil. 

– Dar sunt corect distribuite măsurile?
– Această corecție trebuie distribuită cât de cât echitabil. Supără și oamenii simpli, care vor avea prețuri mai mari, și pe cei care aveau privilegii, supără antreprenorii, supără corporațiile. Toți trebuie. 

Însă, în realitate, unii vor suferi mai mult decât ceilalți, iar cei care au venituri mai mari suportă mult mai ușor. Pe de altă parte, aceasta este natura umană oriunde în lume, de a se plânge. 

„România are cel mai mare deficit structural din UE”

– Ce ne spun cifrele? Cum stăm față de alte state din UE?
– Cifrele spun o poveste: România are cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană. Cifrele seci arată că avem cele mai mici venituri fiscale. În țări cu evaziune ridicată precum Grecia, veniturile fiscale sunt 40% din PIB, în Italia, țară recunoscută, sunt peste 45%. 

Nu ni se va mai tolera așa ceva de către Comisia Europeană (venituri fiscale mici, în jur de 27% din PIB – n.r.). Ce vedem acum este un transfer de PIB către străinătate, plătim acum nesăbuințele guvernelor precedente. Au scăzut taxe în timp ce creșteau salarii și pensii. 

– Dar oamenii simpli se întreabă de ce să plătească ei prin scumpiri? De ce să nu plătească cei care au primit aceste creșteri?
– La pensiile speciale, partea care nu e pe contributivitate trebuie impozitată drastic. Nu se vor strânge foarte mulți bani, dar acest lucru ajută ca sistemul de pensii să fie sustenabil în viitor.

Pe partea de cheltuieli nu se poate obține mai mult de o treime din corecții. Nu cred că e posibil să îngheți salarii și pensii în acest moment. Dar avem nevoie de venituri suplimentare.

– Ce se poate întâmpla?
– Dacă nu vom ajunge să diminuăm evaziunea și optimizările fiscale, vorba englezului: keep your options open (ține-ți toate optiunile deschise – n.r.). Nu se colectează îndeajuns. Nu aș vrea să ajungem la o creștere de TVA, care ar fi o măsură dură. Ca să evităm o creștere de TVA, trebuie să colectăm mai mult. 

E multă ipocrizie în societatea românească și un deficit de compasiune. Ei nu înțeleg că în joc este bonitatea acestei țări. 

– Detaliați, vă rog.
– Corecția va continua până în 2025. Este o vorbă: «turcul plătește». Noi toți vom plăti. Turcul nu poate plăti pentru România, nu avem o mătușă bogată în SUA care să plătească 3% pe an pentru România. Și nici nu avem niște resurse naturale uriașe pentru care să obținem multe redevențe. ANAF-ul trebuie să își facă treaba mai bine.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro