ComenteazăCONTEXT: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni, că îl propune la conducerea DIICOT pe Felix Bănilă, care a condus timp de şase ani Parchetul Tribunalului Bacău şi care are 20 de ani vechime în justiţie. Bănilă, fără experienţă de lucru în DIICOT, a fost singurul contracandidat al lui Daniel Horodniceanu, căruia îi expiră actualul mandat pe 19 mai. Lipsa candidaţilor din interiorul DIICOT a fost văzută în sistemul juridic drept o susţinere pentru mandatul lui Horodniceanu. Urmează ca secţia de procurori a CSM să-l audieze pe Felix Bănilă şi să dea un aviz consultativ. Decizia finală îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis.
Cum s-a desfăşurat acel interviu pe care l-aţi avut cu ministrul Justiţiei?
Interviul s-a desfăşurat în formula stabilită de către ministrul Justiţiei. Am făcut expunerea proiectului aproximativ o oră, apoi am primit trei întrebări de la ministrul Justiţiei.
Ce fel de întrebări?
Ceea ce ministrul a şi postat pe Facebook după aceea. M-a întrebat de achitări – dar aici nu a nimerit neapărat DIICOT-ul pentru că are o rată în limita Ministerului Public sau sub această limită – ce opinie am despre întinderea libertăţii de exprimare, dar aici e foarte simplu pentru că legea prevede obligaţia de rezervă a magistratului, şi care sunt dosarele vechi ale DIICOT-ului şi ce măsuri manageriale sau luat pentru această chestiune.
În ce a constat proiectul dvs? Ce i-aţi propus ministrului să faceţi mai departe la DIICOT?
Proiectul pe care l-am redactat se referea exact la punctele pe care am încercat să le ating în cei trei ani de mandat, în toate bilanţurile pe care le-am prezentat şi în discursurile pe care le-am avut. Am remarcat faptul că nu avem o strategie naţională antidrog, că nu avem planul de acţiune consecutiv, că nu avem o strategie naţională împotriva traficului de persoane în acest moment, că nu a existat niciodată o strategie naţională împotriva infracţiunilor informatice, că nu ne bazăm pe o analiză naţională de riscuri şi ameninţări şi lucrăm în continuare ca reacţie la ceea ce se întâmplă în piaţă, nu suntem proactivi şi nici nu avem strategii de monitorizare şi, cel mai important, nu avem o analiză naţională de riscuri şi ameninţări şi nu avem o strategie integrată pentru combaterea criminalităţii organizate în România. Şi, într-adevăr, probabil că , deşi eu mi-am asumat acest risc, de a-l face să se simtă, cumva, vizat de critici, nu asta a fost neapărat intenţia şi probabil că acum plătesc preţul pentru chestiunea asta.
Credeţi că a contat şi faptul că în ultimele luni aţi foarte vocal şi critic la adresa legilor justiţiei?
Orice răspuns v-aş da ar fi o speculaţie. Nu ştiu dacă este aşa sau nu, noi am prezentat întotdeauna puncte de vedere tehnice în măsura în care ni s-au cerut, indiferent că am părut sau nu vocali pe legile justiţiei, am făcut ceea ce am considerat că din punct de vedere tehnic ar putea influenţa activitatea judiciară din România.
V-a reproşat dl ministru ceva în mod direct sau mai voalat legat de proiectul dvs. de candidatură sau de activitatea de până acum? A părut nemulţumit de ceva?
Dimpotrivă! Chiar am avut o relaţie corectă, am considerat eu până la un moment dat cu Ministrul Justiţiei, am avut o întâlnire foarte fructuoasă în luna matie când ministrul ne-a felicitat pentru activitatea pe care am avut-o. De aceea există nedumeriri în DIICOT despre ce ar fi trebuit mai mult să se întâmple sau ceea ce s-a întâmplat şi nu ar fi trebuit sau ceea ce nu s-a întâmplat şi ar fi trebuit.
Câteva chestiuni de principiu. Dvs cum aţi văzut această decizie a Ministrului de a alege un magistrat care nu a lucrat în structura pe care ar urma să o conducă?
Trebuie să văd şi am să mă uit foarte atent pe proiectul făcut de contracandidatul meu. Dacă acesta mă va convinge, şi mă vor convinge şi argumentele pe care ministrul cu siguranţă le va aduce în spaţiul public pentru a justifica alegerea pe care a făcut-o ,înseamnă că lucrurile sunt în ordine şi că DIICOT-ul va continua să fie condus corect. Dacă nu, am putea să discutăm despre o preluare politică forţată a structurii. Dar numai în condiţiile astea.
Şi asta ce ar reprezenta? Cu siguranţă aţi vorbit cu colegi zilele acestea, având în vedere că nu s-a înscris nimeni din DIICOT la acest concurs.
Asta s-a transmis din teritoriu, oamenii au fost foarte încrezători că vom continua în următorii 3 ani şi de aceea niciunul dintre ei, şi asta mi-a dat certitudinea că am lucrat bine în ultimii 3 ani şi că şi-au însuşit managementul conducerii structurii.
Ce spune despre sistemul judiciar faptul că la conducerea unei structuri precum DIICOT-ul este aleasă o persoană care nu a lucrat niciodată în structură?
Va fi cu certitudine şi o vulnerabilitate numai şi prin aceea că va avea nevoie de foarte, foarte mult timp numai pentru a înţelege mecanismele de funcţionare a structurii. Noi nu avem timp în momentul acesta. Suntem o structură dinamică, să pierdem un an, un an jumate, poate mai mult sau mai puţin, în funcţie de capacităţi şi competenţe. Şi, în special, vom avea o problemă în relaţia cu partenerii noştri internaţionali. DIICOT-ul este structura din România care gestionează undeva spre 80% din comisiile rogatorii internaţionale şi din echipele comune de investigaţii. Noi avem în jur de 100 de preluări de astfel de documente pe an.
Procedura de numire a noului şef DIICOT nu este încheiată. Urmează decizia Preşedintelui şi abia atunci putem spune că lucrurile vor lua o altă turnură. Dar, până atunci, vor putea fi colegii motivaţi să meargă la o nouă procedură având în vedere experienţa dumneavoastră la Ministerul Justiţiei?
Nu ştiu, vom vedea la momentul respectiv, dar contează foarte mult să credem că noua selecţie va fi una corectă.
Care este regretul dvs major?
Poate că, deşi nu aş fi făcut-o altfel decât până acum, ar fi fost necesar să fiu puţin mai vizibil, deşi asta ar fi contravenit principiilor mele personale. Lucrurile foarte bune care s-au făcut, modificarea structurii, competenţei, a faptului că legea s-a modificat în sensul că a crescut mult capacitatea operaţională, avem 290 de poliţişti judiciari în interiorul structurii, lucrăm în mod exclusiv cu direcţia de crimă organizată şi aş putea să mai înşirui. Avem un spaţiu adecvat care ar putea deveni cea mai modernă clădire din Europa pentru o clădire de combatere a crimăei organizate. Asta propunându-mi în următorul mandat să devenim un vector pe următorii trei ani în spaţiul sud-est european şi , în special, relaţia cu vecinii cu care avem frontieră de stat. Îmi reproşez că nu am fost mai insistent să se organizeze o procedură de numire pentru şefii de secţii şi pentru adjuncţi, a trecut un an şi jumătate de când suntem cu aceştia pe delegaţie. Iar asta aş vrea să nu mă conducă la ideea că pe termen lung că cei care aveau în sarcină să facă acest lucru nu l-au făcut.
Adică să fi fost lăsate posturile acestea interimare intenţionat?
Nu ştiu. Eu pot să mă întreb.
Citeşte şi: EXCLUSIV | Interviu cu Nabil Shaath, consilier al preşedintelui Autorităţii Palestiniene. “Fac un apel să nu mutaţi ambasada. Rămâneţi prieteni cu ambele părţi” – AUDIO