54 comentariiDonald Trump, care dorește să obțină pentru a doua oară cea mai puternică funcție politică din America, este perceput de către proprii săi votanți drept o victimă și îi învinovățesc pe democrați pentru actul de violență săvârșit de Thomas Matthew Crooks, un tânăr american de 20 de ani.
Violențele politice au, din păcate, un istoric îndelungat în Statele Unite, iar una dintre cauzele care pot explica acest fenomen negativ reprezintă polarizarea societății americane. Prăpastia ideologică dintre cele două partide mari se reflectă și asupra americanilor de rând, care nu se mai ascultă deloc între ei, așa cum explică Ecaterina Locoman, lector în studii internaționale la Institutul Lauder, Universitatea din Pennsylvania.
Pentru a înțelege paradoxurile politicii interne americane și de ce Donald Trump este un adevărat magnet electoral pentru o parte a societății americane, Libertatea a invitat-o la un interviu pe Ecaterina Locoman, care predă în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității Pennsylvania.
Cercetările Ecaterinei Locoman se concentrează pe analiza comparativă a politicii externe, politica de formare a alianțelor, mass-media și opinie publică, diplomație și geopolitică, cu un accent regional pe Europa Centrală și de Est. A publicat recent două cercetări. Prima analiză se concentrează pe transformarea alianțelor politice și militare rusești după 1991. A doua cercetare studiază evoluția narativelor TV transmise de postul de stat din Rusia înaintea conflictului din Ucraina, în timpul Euromaidanului și al anexării Crimeii, precum și în perioada în care Rusia a început războiul împotriva Ucrainei.
Libertatea: America e o țară a paradoxurilor, pe de o parte, e puterea lumii care își asumă strategia de a exporta democrația în lume, pe de altă parte, a fost deseori lovită de violențe politice, așa cum s-a întâmplat recent în privința tentativei de asasinat ce îl viza pe Donald Trump. Este polarizarea politică o cauză pentru care se ajunge la violențe politice în America?
Ecaterina Lacoman: Polarizarea este una dintre explicații care, într-un fel, arată de ce societatea americană este atât de divizată. Din păcate, instituțiile media sunt și ele foarte polarizate. De pildă, Fox News, de pe o parte, versus MSNBC sau CNN, pe de altă parte, au o divizare ideologică puternică. Este de ajuns să îmi spună un american ce privește, iar eu înțeleg opțiunea lui ideologică. Acest fenomen al polarizării a început după mandatul lui Bill Clinton și a fost accentuat în perioada mandatelor de președinte ale lui George W. Bush și ale lui Barack Obama. Lansarea în politică a lui Donald Trump a fost momentul când divizarea ideologică s-a adâncit foarte mult.
„Statele Unite sunt divizate chiar și din punct de vedere geografic”
– Puteți explica ce înseamnă polarizare?
Într-o democrație este normal să existe diferite grupuri politice și diferite ideologii, dar ce este problematic în Statele Unite este că ei nu se mai ascultă deloc unul pe alții, nu mai există nicio formă de dialog între cele două părți. Republicanii conservatori nu îi ascultă pe ceilalți și nici democrații liberali pe ei. Statele Unite sunt divizate chiar și din punct de vedere geografic. Asta și din cauza faptului că a existat așa-numitul proces de jerrymandering (n. r. – gerrymandering înseamnă manipularea politică a limitelor unei circumscripții electorale cu intenția de a crea un avantaj necuvenit pentru un partid din aea circumscripție), în urma căruia a beneficiat cel mai mult Partidul Republican. În multe din statele americane, cum sunt Wisconsin sau Pennsylvania, de pildă, Partidul Republican deținea majoritatea. Ei au avut capacitatea să traseze liniile electorale într-un anumit district, sistemul lor electoral fiind pe principiul „câștigătorul ia totul”. A fost un fel de dependență de traseu (path dependency): odată ce câștigau alegerile, republicanii treceau multe legi conservatoare, iar acele state în timp au devenit foarte conservatoare.
Regiunea Rust Belt, de pildă, e considerată o perdantă a globalizării, unde americanii au rămas fără locuri de muncă, cu oportunități economice reduse, iar acest electorat este sensibil la mesajele politice ale lui Donald Trump.
–Paradoxul acestui electorat care a fost afectat de deciziile unor companii americane de a-și deschide filiale în alte părți ale lumii și închide pe cele de pe teritoriul american este că este atras de un partid care militează pentru principiile statului minimal.
-Foarte mulți cercetători americani analizează acest paradox al politicii americane. Există o carte recentă, scrisă de doi profesori în științe politice, se numește Let them Eat Tweets, care explică tendința Partidului Republican de a face politică în favoarea plutocrației americană, mai exact, păturii foarte bogate. Sub Trump, plutocrații au obținut aproape tot ceea ce își doreau, inclusiv o reducere uriașă a impozitelor pentru corporații, iar acest tip de a face politică al republicanilor a accentuat și mai mult inegalitățile sociale.
J.D. Vance de pildă, cel care a fost proaspăt nominalizat să devină vicepreședintele lui Trump, dacă vor câștiga alegerile, spune că el va apăra Appalachia prin taxarea capitalului, această regiune fiind cea mai săracă a Statelor Unite, o pierzătoare a globalizării. A spus că el va lupta pentru americanii care au fost uitați și neascultați. Dar el este de fapt un capitalist. Partidul Republican este susținut de cei mai bogați oameni de afaceri din Silicon Valley.
Din păcate, divizarea dintre oameni se reflectă și în privința inegalităților economice. A fost un cerc vicios, pierzătorii globalizării au pierdut joburile, nu au mai avut bani să își trimită copiii la școli bune, au rămas fără studii superioare, iar pe acest fond a crescut în societatea americană curentul anti-elită pe care știe să îl exploateze foarte bine Donald Trump. În fapt, acești americani aleg împotriva propriilor lor interese. În urma politicilor și legilor adoptate de Partidul Republican beneficiază mai mult oamenii bogați, nu ei, cei săraci.
Majoritatea mediilor academice din Statele Unite sunt liberale, iar în mediul meu universitar simt o senzație de pesimism în rândul colegilor din cauza situației în care s-a ajuns. Democrația suferă în America.
Din ce am observat la convenția republicană de săptămâna trecută, ei folosesc atentatul de asasinat ce îl viza pe Trump ca să devină și mai violenți verbal și să-i învinuiască pe democrați pentru ceea ce s-a întâmplat. Baza republicană a devenit foarte energizată în această perioadă, în timp ce democrații erau panicați din cauza vârstei lui Joe Biden, care în ultimul moment a decis să se retragă din cursa prezidențială.
Electoratul lui Trump este, în același timp, și foarte religios, el consideră că Trump este alesul lui Dumnezeu, este extrem de unit pentru a-și atinge scopul politic, de a-l face pe Trump președinte.
– Polarizarea politică din Statele Unite este și consecința sistemului format din două partide mari. Își arată acest sistem politic limitele?
– Ar putea fi o explicație, deși în anii 70-80, exista teoria că acest sistem format din două partide mari oferă multă stabilitate. Prin politicile lor diferite, partidele se completau unele pe altele, problemele au apărut când ambele partide s-au dus spre extrema spectrului politic.
– Nu prea mai există centriști în cele două partide americane.
– Există, dar au fost marginalizați. În privința Partidului Republican, de când a venit Trump, el a reușit să îi marginalizeze pe centriști. Există aceeași tendință spre extremă și la democrați, însă la republicani, personalitatea lui Trump eclipsează vocile moderate. S-a ajuns în acel punct ca, dacă ești un personaj politic mai necunoscut și nu te susține Trump, ești ca și pierdut. Inclusiv J.D. Vance a fost inițial un Never Trump. Dar a înțeles că, dacă vrea să avanseze politic, trebuie să urmeze această stare de spirit din Partidul Republican și să îl susțină pe Trump.
„Contează foarte mult tema avortului”
– Care sunt temele electorale care vor conta în cursa prezidențială? Cât de mult va conta tema de politică externă privind susținerea sau nu a Ucrainei?
-La nivelul societății, contează foarte mult tema avortului. Republicanii sunt conservatori, în unele state pe care le controlează au trecut legi care au interzis avortul. Cea mai mare lovitură a venit din partea Curții Supreme care a eliminat dreptul constituțional la avort și a readus Statele Unite la situația înainte de emblematica hotărâre „Roe v. Wade” din 1973, când fiecare stat era liber să legalizeze avortul sau nu.
Imigrarea este o altă temă importantă. Republicanii câștigă prin faptul că se poziționează puternic împotriva imigrărilor ilegale. JD Vance, de pildă, este căsătorit cu o femeie din India, din părinți imigranți, dar el a spus că este pentru imigranți, dar în termenii pe care îi setează americanii. Nu să vină imigranții să ia joburile americanilor. Este exagerat ce susțin ei. În fapt, imigranții despre care vorbesc ei au cele mai prost plătite joburi și nu beneficiază de nicio formă de securitate socială. Sunt niște oameni stigmatizați. E ușor să dai vina pe ei, dacă economia nu merge în țară.
Situația economică este o altă temă importantă pentru alegători și, întrucât Biden și democrații au fost la guvernare în ultimii patru ani, ei sunt învinuiți și considerați responsabili pentru inflația înaltă cu care se confruntă SUA în ultimii ani. O mare majoritate a respondenților la sondajele de opinie consideră că țara merge într-o direcție greșită și că vor o schimbare.
– Tema Ucraina cum este văzută în America?
– În această perioadă, republicanii s-au arătat mai sceptici în a susține Ucraina. Dar există cercetări care arată că ei sunt negativiști când sunt în opoziție. Odată ajunși la Casa Albă, își schimbă optica. Eu am speranța că ei își vor îndulci atitudinea față de Ucraina.
Donald Trump prin modul său de negociere este considerat un bully, strategie pe care a aplicat-o și în privința NATO, când a spus că, dacă statele membre nu alocă 2% pentru apărare, Statele Unite vor ieși din alianță. Nu cred că asta a fost intenția lui, dar are acest tip de comunicare belicoasă, atunci când dorește ceva.
În mediul universitar, am colegi clasici republicani, iar ei înțeleg foarte bine că Statele Unite trebuie să cheltuiască mai mult, dacă vor să continue să fie liderii lumii vestice. Aceasta este abordarea clasică a republicanilor. În ceea ce privește valul izolaționist din acest partid, el apare ciclic în istoria SUA. Însă, în același timp, tot ei sunt conștienți că, dacă ei se retrag din lume, locul va fi ocupat de Rusia și China și nu doresc acest lucru.
– Bătălia pentru votul popular se dă în statele nehotărâților, voturi care nu sunt nici preponderent republicane, nici democrate. Cât de grea vedeți această bătălie electorală?
Alegerea lui JD Vance pentru postul de vicepreședinte se consideră a fi o mișcare bună a Partidului Republican pentru a câștiga aceste state a indecișilor. Așteptarea este ca el să îi aducă la vot pe votanții care îl consideră pe Trump un extremist. Pentru mine, în calitate de cercetător, este interesant să urmăresc ce se va întâmpla în Partidul Democrat odată ce Biden s-a retras. În săptămânile de după prima dezbatere prezidențială dintre Trump și Biden, democrații s-au simțit foarte demoralizați, deoarece, pe de o parte, își făceau griji că Biden nu va fi în stare să-l învingă pe Trump, iar pe de altă parte, existau disensiuni în interiorul Partidului Democrat.
Unii reprezentanți îl susțineau pe Biden să rămână în cursa prezidențială, în timp ce alții îl convingeau, atât în public, cât și în culise, să își retragă candidatura, iar partidul să propună un candidat nou, mai tânăr, care să poată mobiliza mai mult electorat. Conform ierarhiei politice, Kamala Harris, vicepreședinta SUA din ultimii patru ani, pare să fie alegerea cea mai naturală dintre democrați pentru postura de candidat împotriva lui Trump. Duminică, pe 21 iulie, când Biden și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială, s-a înregistrat cel mai mare număr de donații individuale pentru campania electorală a democraților – s-au strâns peste 50 de milioane de dolari, ceea ce arată entuziasmul susținătorilor democrați pentru noul candidat. Asta, însă, nu înseamnă că Harris nu va continua să aibă provocări în campania ce urmează. În primul rând, în momentul de față, ea nu se bucură de popularitate în rândul alegătorilor.
Harris este în urma lui Trump în cele mai recente sondaje. Din păcate, mulți americani consideră că țara nu este pregătită pentru prima femeie de culoare președinte. În al doilea rând, Harris este asociată cu Biden și cu politicile de imigrare și economice pe care Trump le critică puternic.
–Există pericolul ca după alegerile prezidențiale din noiembrie, dacă republicanii câștigă cursa electorală, să controleze atât Casa Albă, cât și Congresul. Ce ar însemna acest lucru?
Perioada de după cel de al Doilea Război Mondial până la începutul anilor 2000 a fost caracterizata ca o perioada de succes sub așa-numita teorie „divided we govern”, adică atunci când instituțiile politice importante sunt împărțite între cele două partide din SUA. Această situație, în care un partid deține majoritatea în Congres, în timp ce celălalt partid controlează Casa Albă, îi obligă pe politicieni la negocieri, iar consecința este că legile adoptate sunt mai moderate și în folosul oamenilor de rând din SUA. Chiar dacă unii observatori sunt frustrați deoarece politicile sunt adesea în impas, din cauza faptului că politicienii nu doresc să cedeze și le este mai greu să adopte legi, această strategie are beneficii. Dacă anul viitor republicanii câștigă și Casa Albă și Congresul, este foarte posibil ca legile pe care le vor vota să fie mai extreme, adesea în interesul păturilor mai bogate din SUA. Cu atât mai mult cu cât Trump nu mai are nimic de pierdut, al doilea mandat fiind și ultimul pe care îl poate avea ca președinte.
În ceea ce privește politica externă, sper că, dacă va câștiga alegerile, Partidul Republican își va păstra linia clasică americană.
Foto: Hepta