Efectele șantajului energetic rusesc asupra Republicii Moldova: „A impulsionat schimbări benefice majore, chiar revoluționare” | Interviu

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică severă, agravată de situația din regiunea separatistă Transnistria. Situația a fost provocată în principal de oprirea de către Moscova a livrărilor de gaze, începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Ucraina a refuzat să prelungească contractul de tranzit al gazului rusesc. 

Măsura radicală a dus la întreruperea furnizării de căldură și apă caldă pentru zeci de mii de locuitori din Transnistria în mijlocul iernii. Centrala termoelectrică de la Cuciurgan (n.r. – localitate situată pe teritoriul republicii separatiste), care producea energie electrică din gaz rusesc, a fost nevoită să treacă pe cărbune, având rezerve limitate.

Libertatea: Putem vorbi despre o criză energetică în Republica Moldova?
Constantin Borosan: Este o criză creată special de către Federația Rusă cu miza de a destabiliza situația politică din Republica Moldova într-un an electoral. În Moldova a fost declarată situație excepțională generală, nu în sectorul energetic, deși criza a fost indusă de energie, după ce Gazprom a sistat unilateral livrările de gaze către regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Aceasta în condițiile unui contract valabil, pe care Gazprom a refuzat să-l respecte, și a rutelor alternative de transportare a gazelor către malul stâng al Nistrului.

Recomandări

O crimă pe care poliţia din Oradea putea să o împiedice. Noi detalii din cazul tinerei ucise şi ascunse în valiza din remorcă

– Care este situația în acest moment legat de aprovizionarea Republicii Moldova cu energie și gaz?
– Chișinăul a prevăzut aceste scenarii în planul de pregătire pentru iarnă și a asigurat stocuri de gaze naturale, inclusiv de securitate, care se păstrează în depozitele din România. Au fost achiziționate 7,9 milioane MWh sau circa 747,9 milioane de metri cubi, volum care este suficient pentru necesitățile tuturor consumatorilor de pe malul drept al Republicii Moldova până la sfârșitul lunii martie 2025, inclusiv ale întreprinderilor din sectorul energetic, agenți economici și instituțiile publice.

În lipsa generării de energie electrică la MGRES (n.r. – centrala termoelectrică de la Cuciurgan), care anterior acoperea până la 80% din consum, de la 1 ianuarie, între 40 și 60% din necesități sunt acoperite prin importuri din România. Aici avem contracte bilaterale cu producători precum Nuclearelectrica și care livrează energie la preț fix și plafonat, iar vârfurile de consum sunt acoperite prin achiziții de la OPCOM (n.r. – Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale). Restul energiei este produsă local, de centralele termoelectrice și din surse regenerabile de energie. Ultimele, în unele zile ating și cota de peste 20% din consumul malului drept.

Recomandări

Mărțișoarele istorice care au ajutat la refacerea flotei militare a României: 75.000 de lei aur, adunați în 1913 pentru nave de război

– Care ar fi principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova la capitolul energetic?
– După sincronizarea, în martie 2022, cu sistemul energetic continental, ENTSO-E, Republica Moldova poate importa energie electrică din România, iar acest fapt a permis să asigurăm atât consumul, cât și fiabilitatea sistemului. O problemă reprezintă capacitatea limitată de transfer a energiei dintre România/ENTSO-E către blocul comun Moldova-Ucraina.

Din acest bloc de 2.100 MW, Moldovei îi revin 315 MW, proporțional numărului de interconexiuni cu țările ENTSO-E. Astfel, în unele zile, Capacitatea Netă de Transfer (NTC) poate să nu fie suficientă pentru a acoperi consumul, însă și aici am găsit soluții, Moldovei fiindu-i realocate capacitățile neutilizate de Ucraina.

– Se vorbește despre o criză majoră în ultimele săptămâni care vizează în mod special Transnistria. Cât e de mare această criză și care sunt cauzele ei?
– Astăzi, în regiunea transnistreană, mii de oameni trăiesc într-o criză umanitară creată intenționat de Gazprom și Rusia, iar oamenii de pe malul stâng al Nistrului sunt folosiți ca pioni într-un joc geopolitic. Acest scenariu se repetă de fiecare dată când Moscova vrea să-și demonstreze „puterea”, oprind resursele vitale, transformă oamenii simpli în ostatici. Între timp, de la 1 ianuarie au avut loc 60 de incendii în case, 5 persoane au suferit arsuri, 27 persoane s-au intoxicat cu monoxid de carbon, iar 4 persoane au decedat.

Recomandări

Donald Trump i-a cerut lui Zelenski să nu-l mai critice pe Putin, imediat după ce l-a dat afară de la Casa Albă

Chișinăul a oferit încă din luna decembrie ajutor umanitar: generatoare, pături călduroase, alimente. Din păcate fără răspuns de la Tiraspol. Țin să menționez că circulația oamenilor între cele două maluri (n.r. – ale Nistrului) este liberă și autoritățile constituționale niciodată nu au îngrădit-o, spre deosebire de Tiraspol. 

De asemenea, am asigurat și asigurăm în continuare acces la locuri de muncă și servicii medicale pe malul drept. Oamenii din regiunea transnistreană vin pe malul drept la muncă și  pentru a-și cumpăra produse de primă necesitate. Acum, am propus, cu sprijinul Uniunii Europene, să procurăm gaze naturale pentru a asigura și populația de pe malul stâng, dar și pentru a produce energie electrică pentru întregul teritoriu al Republicii Moldova la centrala situată în regiunea transnistreană.

– Dacă privim spre toate aceste probleme energetice cu care se confruntă Republica Moldova: cât de mult afectează viața oamenilor și a economiei? Cât de mult au crescut prețurile?
– Tarifele pentru consumatorii finali au crescut, e adevărat, și cu siguranță vor avea un anumit impact asupra prețurilor de consum. La această întrebare sunt mai în măsură să răspundă Banca Națională și Biroul Național de Statistică. Însă, după 1 ianuarie, malul drept, cu excepția a trei sate din zona de securitate, este alimentat fără întreruperi cu energie electrică și gaze naturale. 

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău alimentează pe deplin necesitățile Chișinăului, iar după cum am spus, importăm cea mai multă energie electrică din România în baza unor contracte bilaterale și de pe bursa română. Și aici vreau ca publicul din România să înțeleagă un lucru: Republica Moldova plătește pentru fiecare kilowatt și centimetru cub de gaz pe care îl importă din România și mulțumim autorităților de la București pentru că au deschis piața pentru companiile noastre energetice și avem o susținere foarte mare pentru a ne diversifica furnizorii și să ne acoperim pe deplin consumul. 

– Puteți să ne spuneți ce măsuri s-au luat în acest sens?
– Guvernul a instituit încă în anul 2022, cu sprijinul partenerilor externi, un sistem eficient de compensații în factură a tarifelor la energie. Populația vulnerabilă energetic este îndemnată să se înscrie pe platforma compensatii.gov.md, indicând o serie de date relevante privind nivelul de venituri, spațiul locativ, consumul de resurse energetice, și primește compensații pentru anumite volume de energie consumate. Este un sistem care țintește populația vulnerabilă mai bine decât plafonarea prețurilor la energie, pe care Republica Moldova, nefiind producătoare de gaze sau energie, nu o poate face.

E de menționat că și agenții economici au primit atât în faza precedentă a crizei, în 2022, cât și acum sprijin financiar de la Guvern pentru compensarea a 50% din majorarea de tarif.

– Știm cu toții că războiul din Est a afectat imens acest domeniu vital – sistemul energetic. Ce a schimbat el esențial? Putem vorbi de o regândire strategică energetică a RM?
– La fel cum embargoul pentru vinurile moldovenești din 2006 a stimulat dezvoltarea sectorului vinicol, șantajul energetic al Rusiei începând cu anul 2021 a impulsionat schimbări benefice majore, aș spune chiar revoluționare în sectorul energetic.

Din 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești. Cu sprijinul UE, al Statelor Unite, al României și al altor parteneri, am reușit să diversificăm sursele de achiziții, inclusiv prin compania de stat Energocom, am fost primii care am testat întregul coridor vertical de transport a gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova până la depozitele de gaze din vestul Ucrainei. Acum, putem fi contributori la securitatea furnizării de gaze în Europa centrală, și nu doar un consumator de securitate.

Am implementat Pachetul energetic III, separând activitățile de furnizare de cele de transport a gazelor și energiei electrice.

Lucrăm la întărirea interconexiunilor de electricitate cu România, nu doar pentru a întări propria securitate, ci pentru a servi ca un pod în transportul de energie din Ucraina spre România. 

Pe energia regenerabilă, prin politicile pe care le-am promovat, am reușit în 3 ani un salt impresionant al capacităților de producție, care astăzi sunt de trei ori mai mari față de anul 2022 și de opt ori față de anul 2020. Vă dau și cifre concrete. La finele anului 2024, capacitățile instalate ale centralelor electrice regenerabile, incluzând energie solară, eoliană, hidro și biogaz, au atins cifra de aproape 580 MW, iar cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică anul trecut a constituit peste 16%. 

Ținta este de a crește cota energiei regenerabile până la 30% din consumul energiei electrice. Guvernul are drept scop să mai adauge 165 MW capacitate regenerabilă (60 MW eoliene și 105 MW capacități fotovoltaice). În acest scop, au fost lansate în data de 31 octombrie 2024 primele licitații pentru capacități mari, iar dezvoltatorii câștigători vor fi anunțați și desemnați prin hotărâre de guvern în luna iunie 2025. Licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

– Care a fost rolul Uniunii Europene și în mod special al României la acest capitol?
– România ne-a fost alături mereu și suntem extrem de recunoscători pentru aceasta. Aici vorbim de sprijinul financiar și politic pe parcursul anilor și în special în timpul crizei energetice din ultimii ani, printre care eforturile de echilibrare a sistemului de gaze, atunci când Federația Rusă a limitat livrările pentru Republica Moldova, livrările de energie electrică, donațiile de păcură și altele.

Uniunea Europeană, de asemenea, a sprijinit enorm eforturile de depășire a crizei, dar și de dezvoltare a sectorului energetic, prin resurse financiare, expertiză și sprijin politic.

– Cum vedeți ieșirea din criză – sper fără a sacrifica populația – în următoare perioadă?
– Sunt mai multe scenarii de ieșire din această criză, iar acum mingea e de partea Tiraspolului. După mai multe discuții pe care le-am avut în 2024, dar și în această perioadă, Guvernul a reușit să obțină o deschidere fără precedent din partea Uniunii Europene pentru a rezolva această criză. La începutul acestei săptămâni, a fost anunțat un pachet de sprijin din partea Uniunii Europene care să permită ieșirea imediată din criză a regiunii și un plan de doi ani prin care Republica Moldova, ambele maluri ale Nistrului, are o șansă unică de a scăpa definitiv de șantajul energetic al Rusiei. 

Pachetul de sprijin include 3 componente. Prima componentă se referă la intervenția imediată, și anume s-a aprobat printr-o decizie a Comisiei de Situații Excepționale oferirea unui împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, necesare pentru menținerea presiunii critice în conductele din regiune. Dacă cei din stânga Nistrului acceptă să fie ajutați, această livrare imediată va fi parte din pachetul de asistență a UE; dacă nu, cele 3 milioane de metri cubi vor trebui returnate până la 1 martie sau plătite de Tiraspoltransgaz la prețul de piață la care gazul a fost cumpărat de Moldovagaz. 

Cea de-a doua componentă ține de intervenția de urgență pentru perioada 1-10 februarie. În acest sens, din grantul UE de 30 de milioane de euro, vor fi procurate gaze naturale pentru producerea de energie electrică la centrala de la Cuciurgan pentru malul drept fără plată, dar și pentru consumul curent al locuitorilor din regiunea transnistreană. 

Știu, mai multă lume se întreabă de ce oferim acest ajutor fără să cerem bani de la locuitorii regiunii transnistrene. Este o situație umanitară fără precedent în Europa secolului XXI și suntem conștienți cu toții că locuitorii nu au bani să plătească acum. Datoria noastră este să prevenim această criză umanitară în stânga Nistrului, unde locuiesc aproape 350.000 de oameni, dintre care peste 300.000 sunt cetățeni moldoveni. Asta și înseamnă ajutor – să întinzi o mână când celălalt are nevoie. Și anume asta înseamnă Uniunea Europeană, solidaritate și o mare familie care se ajută atunci când este nevoie – în loc de promisiuni false și șantaj, oferă concret bani pentru gaz și soluții pe termen lung de a depăși o dată pentru totdeauna acest șantaj energetic.

A treia componentă include un program complex de reziliență energetică pentru următorii doi ani. Programul urmează să acopere perioada de după 10 februarie și va fi definitivat în următoarele săptămâni. Acesta include investiții necesare atât în producerea, cât și în distribuirea energiei electrice, măsuri pentru reducerea și echilibrarea tarifelor la energia electrică și gaz pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro