Interviu | Festivalul care revitalizează stațiunea Govora: „Lucrăm împreună cu comunitatea și vizitatorii pentru a contura viitorul”

Echipa este formată din Ștefania Tîrcă, Irina Leca, Catinca Mănăilă, Roxana Mazilu, Bianca Oneață și Radu George Tîrcă. Radu și Ștefania sunt arhitecții din spatele Atelier Govora, doctoranzi în arhitectură. Au început să studieze evoluția și patrimoniul stațiunii în 2019, în timpul proiectului de diplomă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „lon Mincu”. 

Irina Leca este istoric de artă și manager cultural, cu un master în managementul patrimoniului la Central European University, și s-a alăturat echipei în 2020 ca director de proiecte. Catinca a absolvit și ea același master, cu focus pe istorie urbană. S-a alăturat echipei în 2021 și se ocupă de interpretarea, promovarea și comunicarea patrimoniului arhitectural. 

Roxana este specialist în comunicare și autoarea platformelor online dedicate cunoașterii istoriei și promovării stațiunii Băile Govora. Bianca este absolventă de comunicare la Unistra (Universitatea din Strasbourg). Bianca și Roxana s-au alăturat echipei în 2022 și, asemenea lui Radu, au crescut în Băile Govora.

Libertatea: Asociația Studiogovora anunță cu entuziasm ediția a V-a a Zilelor Arhitecturii Balneare la Govora, în perioada 8-14 iulie 2024. Când a apărut această inițiativă și care este menirea ei?

Recomandări

„The last tour”cu Florin Piersic. Legendarul actor își pregătește oficial ieșirea din scenă cu o serie specială de evenimente EXCLUSIV

Catinca Mănăilă: Am pornit Zilele Arhitecturii Balneare acum cinci ani pentru a populariza valorile patrimoniului din stațiune. Ne-am dat seama că putem face intervenții arhitecturale și strategii pentru patrimoniu, însă e nevoie și de lucru la firul ierbii – am vrut să lucrăm împreună cu comunitatea și vizitatorii pentru a contura viitorul locului. Totodată, a fost important pentru noi să oferim publicului perspective diferite asupra clădirilor valoroase, dar nefolosite, prin activările pe care le organizăm – seri de film, proiecții, concerte. Una peste alta, Zilele Arhitecturii Balneare la Govora speră să atragă noi entuziaști ai patrimoniului, oferind numeroase oportunități de petrecere a timpului liber și totodată de explorare a unor noi fațete culturale locale.

– Avem în România o tradiție în arhitectura balneară. Care ar fi componentele ei principale? Când a început, ce este specific și cum s-a dezvoltat ea?

Recomandări

Misiunea unității speciale „S” din cadrul Securității: identificarea autorilor de „înscrisuri dușmănoase”. Mesaj către Nicolae Ceaușescu: „Ne-a ajuns cuțitul la gât”.

Radu Tîrcă: Felul în care au fost construite stațiunile s-a croit după aspirațiile și posibilitățile fiecărui loc, dar a existat o modă a timpurilor care a dat tonul peste tot în Europa. În secolul al XIX-lea, mersul la băi pe timp de vară era ceva important, o activitate pe care doar oamenii privilegiați o aveau, iar stațiunile au fost create ca locuri romantice, de odihnă, foarte confortabile, și pitorești, și exotice în același timp. 

Clădirile construite acolo încercau să iasă din tiparele obișnuite ale orașelor și combinau foarte multe stiluri și elemente, încercând să fie atrăgătoare pentru vizitatori. La Govora, arhitectura balneară a folosit tradițional lemnul sub diverse forme, fiindcă era un material la îndemână, cunoscut de meșterii locali. Aceștia au adus în stațiune multe decorații specifice locale și multe influențe franceze. Dar nu oricum, ci și-au dat silința să le combine într-un mod mai elevat, mai rafinat și mai complex. Principalul interes era ca aceste clădiri frumoase, împreună cu peisajul natural, să contribuie la prestigiul stațiunii și la vindecarea vizitatorilor. 

– Situația stațiunilor balneare de la noi e gravă – adică e un sentiment de abandon. Cum stăm cu arhitectura, cu moștenirea arhitecturală la acest capitol? 

Recomandări

În ce stare au lăsat „tricolorii” vestiarul de la Priștina, după 3-0 cu Kosovo. „România a trecut pe aici!” | VIDEO

Ștefania Tîrcă: E adevărat că la Govora în special, cele mai multe clădiri istorice nu sunt folosite – putem spune că au avut și vremuri mai bune. Iar clădirile noi nu urmează o strategie sau o direcție care să pună în valoare locul și autenticitatea. Există un potențial enorm de a redeveni destinații ale sănătății și relaxării, dar este necesar un efort comun susținut. Noi ne axăm mult fix pe ideea că, fără patrimoniu, stațiunile nu își pot construi un viitor durabil. Vrem să arătăm cât de multe am avea cu toții de câștigat dacă am avea grijă de această moștenire. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

– Ce ar trebui făcut la acest capitol? Există proiecte de conservare, de reabilitare a unor centre balneare? Sau totul e abandonat? 

Catinca Mănăilă: Există o mișcare către revitalizarea unor stațiuni balneare din țară, lumea știe și vrea să se îmbunătățească situația stațiunilor, dar impresia este că proiecte sunt destul de puține. Sunt infrastructuri turistice mari, multe clădiri de patrimoniu, pe care nici un actor separat nu le poate activa de unul singur. Este nevoie de o colaborare și coordonare între autorități, sectorul privat și ONG-uri pentru a pune în practică proiecte care să dezvolte sustenabil aceste orașe. 

Radu Tîrcă: Avem multe idei și există și câteva proiecte la care lucrăm pentru renovarea sau construcția unor clădiri, însă le putem numi cazuri izolate deocamdată. Ele vor ajuta la îmbunătățirea cadrului general, însă pentru schimbări majore este necesar un proces amplu, care se va întinde pe o perioadă lungă. 

Lucrurile nu se pot transforma peste noapte și nici nu ar fi dezirabil să se întâmple așa. Noi la Studiogovora încurajăm abordări interdisciplinare, care să aibă în vedere și partea socială, culturală, economică ș.a.m.d. a intervențiilor. Ca asociație, ne-am propus să avem o serie de microintervenții care să aducă mai multă calitate spațiilor publice și care să fie un exemplu de abordare. Cel mai cunoscut este Foișorul Interbelic, iar anul acesta lucrăm cu un izvor abandonat din anii ‘80.

– Voi vă ocupați în mod special de Băile Govora. Care este istoria acestei colaborări? Ce se mai află la Băile Govora? Ce se mai poate păstra?

Catinca Mănăilă: Inițiatorii Studiogovora sunt localnici, iar începutul proiectelor echipei la Govora se trage din proiectele de diplomă în arhitectură ale colegilor Radu și Ștefania Tîrcă. Obiectivul lor a fost conservarea specificului arhitectural local și revitalizarea multelor clădiri istorice valoroase din stațiune. 

În acest demers s-a alăturat apoi Irina Leca, istoric de artă și manager cultural cu o pasiune pentru patrimoniu. Aducem împreună comunitățile profesionale, localnicii și administrația pentru a salva ce mai există – și nu e puțin. Avem încă numeroase clădiri care au multe de oferit stațiunii – ca spații de cazare, pentru cultură sau alte servicii. 

– Ați publicat un volum excepțional – Ghid de bune practici: Băile Govora. Foarte bine documentat și cu diverse recomandări pentru păstrarea specificului local etc. Cum a apărut el și care e menirea lui?

Radu Tîrcă: Ghidul a apărut dintr-o nevoie de a veni în ajutorul tuturor celor care se gândesc la reparații, construcții sau amenajări pentru proprietățile lor. E un set de „reguli” de bază pe care oricine ar trebui să le cunoască atunci când vine vorba de Govora și adresează întrebări firești care apar des la începutul unui proiect: cum procedăm cu tâmplăriile? Ce ar trebui sa avem în vedere când facem intervenții la fațade? Ce prioritizăm? 

Ne-am dorit ca el să fie un punct comun în discuția dintre proprietari, autorități și specialiști și toată lumea să se poată baza pe niște direcții comune și ușor de înțeles. Se pot găsi în el foarte multe sfaturi practice, de la grădină la acoperiș și, deși recomandăm tuturor să întrebe arhitecții înainte de toate, știm că de multe ori, oamenii sunt nerăbdători sau apelează direct la un constructor.

– Ce se întâmplă în cadrul Zilelor Arhitecturii Balneare la Govora (ZABG)? 

Catinca Mănăilă: Avem chiar o săptămână întreagă de activități. Poate oamenii au impresia că mersul la stațiune e doar pentru motive medicale – noi încercăm să schimbăm această percepție prin programul ZABG. Avem filme, tururi ghidate tematice (de la arhitectură până la lilieci), ateliere de dezvoltare comunitară, concert de jazz. În serile de weekend, AMURAL face video-mapping și performance, avem expoziții pe toată durata evenimentului. Prin partenerii cu care lucrăm am vrut să facem evenimentul accesibil mai multor generații de localnici și turiști – să avem câte ceva potrivit pentru copii, pentru vârstnici și pentru tinerii din oraș. 

– Există locuri de cazare, de odihnă, restaurante?

Roxana Mazilu: Vizitatorii găsesc cazare, restaurante și terase de tipologii diverse. Există vile, hoteluri cu spa și pensiuni mai retrase pe dealurile din jur. Toate oferă și opțiuni de luat masa, iar recent am descoperit că foarte aproape de Băile Govora există și puncte gastronomice locale. Cât despre odihnă, întregul oraș și peisajul în care e amplasat oferă asta din plin – de la aer la vegetație, Govora chiar e un loc unde să evadezi. Există și un ștrand cu un bazin mare cu iod și două mai mici cu apă dulce și unde turiștii se pot caza la căsuțele de diferite dimensiuni aflate chiar lângă pădure.

– Cum vedeți reabilitarea unui astfel de loc – Băile Govora mai au viitor? Ce fel de viitor? 

Echipa: Orice loc are un viitor, stațiunea nu o să fie abandonată pur și simplu, există încă o cerere pentru acest tip de turism – de odihnă, tratament, evadare din orașe. Misiunea noastră este să punem pe masă opțiuni în care viitorul Băilor Govora ține cont de patrimoniul său construit – care nu a fost alterat semnificativ prin sistematizare în timpul socialismului – și să încurajăm toți actorii implicați să vadă beneficiile reale ale unui loc cu istoria Băilor Govora. Credem că tocmai această istorie, care încă se poate vedea la o simplă plimbare prin oraș, este ceea ce diferențiază Govora de alte stațiuni învecinate și ar fi păcat ca tocmai acest specific local să se piardă din inconștiență și nepăsare.

Fotografii: Marius Vasile

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro