INTERVIU. Fostul ministru de finanțe Ioana Petrescu, despre „taxa de solidaritate” pusă companiilor mari: „Sună populist. O vom plăti tot noi”

În interviul pentru ziar, fostul ministru de finanțe Ioana Petrescu susține că România ar trebui să învețe din greșelile făcute de guvernele anterioare și dă ca exemplu Ordonanța 114, dată de Guvernul PSD în decembrie 2018, prin care au fost introduse taxe noi în energie și telecomunicații. Taxe care au fost ulterior modificate în mai multe rânduri, iar apoi eliminate.

Petrescu crede că reprezentanții UDMR și PSD iau în calcul această taxă din cauza situației bugetare și a promisiunilor de creșteri de salarii și pensii incluse în programul de guvernare.

Fostul ministru, în prezent cercetător în America, mai spune că Guvernul ar putea strânge mai degrabă bani prin taxarea marilor averi și a proprietăților celor bogați, prin eliminarea evaziunii fiscale la TVA și prin lupta împotriva optimizărilor fiscale pe care le utilizează corporațiile. În acest ultim caz, digitalizarea Fiscului este soluția.

Marile companii „își pot reduce activitatea sau pot pleca” 

Reporter: Cum vedeți taxa de solidaritate de 1%, care se discută în aceste momente de la București?
Ioana Petrescu: Sună bine când te uiți la ea, pentru că este plătită de companiile foarte mari, dar, de fapt, ne poate afecta pe toți. Fiind pe cifra de afaceri, asta înseamnă că este destul de mare. Iar acestea, fiind companii mari, vor transfera taxa către cei din jurul lor. Este vorba de clienți, dar e vorba și de locuri de muncă, investiții. Sună ușor populist. Trebuie să fim atenți, pentru că o vom plăti tot noi. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Datoria publică a crescut, excepțiile de la regulile europene privind deficitul nu vor dura la nesfârșit. Trebuie văzut cum aduci bani la buget fără să afectezi economia. Trebuie făcut studiu de impact, pentru că astfel de companii mari angajează mulți oameni, își pot reduce activitatea sau pot pleca. 

Iar dacă sunt companii care au investiții în anumite județe, atunci e vorba și de taxe locale și, deci, pot afecta și comunitățile locale.

– Un argument pentru această taxă ar fi că fix marile companii sunt acuzate că fac optimizări fiscale…
– Aici sunt alte metode. Eu când am fost ministru, în 2014, am semnat tratate internaționale și am angajat la Finanțe oameni care să se ocupe de „transfer pricing” (prețurile de transfer, modalitate prin care corporațiile își mută profiturile în alte țări – n.r.).  Lucrurile astea se pot face, există chiar proiectul unei taxe de minim 15% în lume. Avem multe lucruri de făcut pe partea de ANAF pentru monitorizarea companiilor mari.

– Insist pe această temă. Este această taxă de solidaritate un răspuns la incapacitatea statului de a monitoriza marile corporații care fac optimizări fiscale?
– Această taxă este un răspuns la situația bugetară foarte dificilă a României. Dacă ne uităm pe cifrele din buget, este clar că ceva trebuie făcut în perioada următoare pentru reducerea deficitului și a datoriei publice. Își dau seama că va fi foarte greu de făcut bugetul pe 2022. Avem unele dintre cele mai mici taxe colectate la buget ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană, suntem la coada clasamentului. Avem taxe mari pe muncă, dar avem și alte zone unde nu se plătesc deloc.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

„Avem foarte mulți oameni bogați care plătesc foarte puțin ca impozit pe avere”

– Vă referiți la facilitățile pentru IT-iști și constructori, pentru că acestea au mai fost invocate ca exemplu de-a lungul timpului?
– O să vă surprindă ce o să vă spun, dar mulți investitori au venit tocmai pentru că am avut acele facilități pentru IT-iști. Acele locuri de muncă se pot pierde, programatorii se pot reloca foarte ușor. 

Nu mă refer la IT-iști, ci la faptul că avem foarte mulți oameni bogați în România care plătesc foarte puțin ca impozit pe avere sau pe proprietăți. 

Dacă ai oameni foarte bogați care plătesc foarte puțin și nu știi cum au acumulat averea, poate ar trebui să pornești de acolo.

Ioana Petrescu, fost ministru de finanțe:

– Ar acoperi această taxă necesarul pentru majorările de pensii și salarii promise prin programul de guvernare?
– În acest moment, nu există o estimare oficială referitor la cât se va colecta prin această taxă. Ideea a pornit de la faptul că există aceste promisiuni din programul de guvernare. 

Problema e că nu este o simplă analiză pur aritmetică, de genul înmulțim 1% cu cifra de afaceri, pentru că atunci firmele ar putea face astfel încât să își scadă cifra de afaceri. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

O măsură ce ar putea fi luată de stat este reducerea evaziunii la TVA. Am lansat în decembrie 2014 conectarea caselor de marcat cu serverele ANAF și abia acum se face. Au trecut 7 ani…

Altfel, nu poți să pui o taxă de pe-o zi pe alta. Noi am mai avut experiența cu Ordonanța 114, dată de PSD (în decembrie 2018 – n.r.) și apoi taxele au fost, în final, eliminate. Am avut și „taxa pe stâlp”, și acciza specială de 7 eurocenți pe litrul de carburant pentru realizarea de autostrăzi, introduse în 2013. Chiar eu am redus această acciză și am dat înapoi transportatorilor 4 eurocenți pe litru, iar apoi a fost eliminată de altcineva.

E bine să învățăm din trecut. Nu este nimic greșit să introduci sau să elimini o taxă, dar trebuie făcută o analiză.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro