- Compania spune că ”foarte curând vom ridica vârsta la 18 ani ca să poți face live-uri”. Ulterior, a anunțat că, de pe 23 noiembrie, vârsta minimă pentru TikTok LIVE va crește de la 16 la 18 ani.
Marile rețele de socializare vorbesc mai degrabă cu parlamentele decât cu cetățenii. Dar există și momente de excepție, în care întrebările publicului, puse de Libertatea, legate de protecția copiilor, au primit răspuns de la Jakub Olek, responsabil TikTok.
Într-o întâlnire cu jurnaliști din România în 25 octombrie, reprezentanții TikTok au spus că platforma a depășit 1,1 miliarde de utilizatori la nivel global, dar nu au vrut să comunice numărul de utilizatori din România, motivând că aceasta este politica firmei și că nu se comunică cifrele pe țări. Au precizat însă că numărul de utilizatori în România a crescut cu 70% față de acum doi ani.
În decembrie 2020 erau 5,36 de milioane de utilizatori români pe TikTok. 18% dintre ei aveau între 13 și 15 ani, iar aproape 4% aveau între 15 și 17 ani. Dacă aplicăm o creștere de 70%, ajungem la o cifră de aproximativ două milioane de copii din România care folosesc platforma în prezent.
În iulie, ziarul a documentat cazul unei fetițe de 10 ani care posta conținut puternic sexualizat pe Instagram, dar și pe TikTok, și primea comentarii de genul „ești sexy ca naiba, iubito!”.
Câteva date oferite de către companie
- 113 milioane de videouri au fost șterse de către TikTok de pe platformă la nivel global între aprilie și iunie anul acesta. Reprezintă 1% din întreg conținutul publicat pe aplicație în această perioadă.
- Aproape jumătate dintre aceste videouri au fost șterse pentru că încălcau regulile comunității în ceea privește siguranța minorilor. Peste 75% dintre ele erau conectate subcategoriei „Nuditate și activitate sexuală cu minori”, care interzice conținut cu „minori îmbrăcați sumar” și „dans sexual explicit”.
- 96,9% dintre acestea au fost șterse proactiv (înainte să fie raportate de utilizatori) și 89,9% au fost eliminate în mai puțin de 24 ore.
- Tot între aprilie și iunie, au fost identificate și șterse 20 de milioane de conturi ale unor utilizatori despre care există suspiciunea că aveau sub 13 ani.
Libertatea: TikTok e o companie care vorbește mult despre transparență, însă nu comunică, de exemplu, mărimea audienței sale la nivel de țară. Care este motivul pentru care nu se comunică aceste date?
Jakub Olek: E o întrebare bună. Sunt două lucruri diferite, transparența și cifrele. Comunicăm cifrele la nivel global și la nivel de Europa. Un miliard de utilizatori la nivel global și 100 de milioane de utilizatori în Europa. Cred că motivul pentru care nu comunicăm cifrele (la nivel de țară, n.r.) este pentru că nu vrem să dăm prea multe informații concurenților noștri.
Însă când vine vorba de transparență, facem multe. Ca să vă dau un exemplu. Avem acest centru pentru transparență și responsabilitate în Dublin, unde se poate merge să înveți de la experții TikTok ce fac aceștia privind moderarea de conținut. De asemenea, avem rapoarte de transparență publicate trimestrial pe site-ul nostru, în care specificăm exact ce facem la nivel de măsuri de siguranță, câte videouri sunt scoase de pe platformă etc.
– Ca să ai cont, trebuie să ai minim 13 ani. Cum identificați conturile minorilor sub 13 ani care mint în legătură cu vârsta lor?
– Înainte de a răspunde la asta, trebuie să ne amintim că TikTok e o aplicație și oferă o serie de instrumente care pot fi folosite (pentru siguranță, n.r.). Ține însă de tine dacă le vei folosi sau nu, similar cu centura de siguranță din mașină.
Când vine vorba de identificarea utilizatorilor, există pe de o parte algoritmii care se ocupă de asta, care sunt foarte buni în a semnaliza conturile problematice către echipele de încredere și siguranță. Echipele de siguranță, formate din oameni (care știu, n.r.) limba locală, verifică acele conturi.
– Se cer vreodată documente pentru verificarea identității?
– Nu. Dar când intri în aplicație, te autoidentifici. Trebuie să îți declari tu vârsta. Dar da, poți minți. Deci există algoritmii, declarația ta. De asemenea, utilizatorii pot raporta videourile utilizatorilor care ar putea fi mai mici de 13 ani. Poți bifa opțiunea „persoana pare să aibă sub 13 ani”.
– Credeți că e un sistem efectiv? Cum îl evaluați din perspectiva descoperirii acestor conturi?
– Îl evaluăm cu cifre și timp. Puteți să vedeți asta în rapoartele noastre de transparență, pentru că cifra e în creștere. Am șters în al doilea trimestru al anului peste 20 de milioane de conturi ale unor persoane despre care credem că au sub 13 ani.
- Pe TikTok, utilizatorii între 13 și 15 ani nu pot să primească mesaje private. Pe cont, le pot comenta doar prietenii lor sau pot alege să nu le comenteze nimeni.
- Între 15 și 17 ani, decizi tu dacă vrei sau nu să primești mesaje private.
– Există opinia că rețelele sociale în general, dar TikTok în particular, contribuie la hipersexualizarea minorilor. E foarte mult conținut hipersexualizat, iar creatorii sunt foarte tineri. Ce părere aveți despre această perspectivă?
– Considerăm asta o provocare, clar. Apoi, din nou, este vorba de elementele de bază ale ceea ce facem, care sunt liniile directoare ale comunității. Dacă accesați regulile comunității noastre, veți vedea că politicile noastre privind nuditatea sunt foarte stricte și mai dure decât pe alte platforme. Și acesta este conținut pe care îl eliminăm.
Următoarea noastră provocare va fi conținutul live. Vom ridica vârsta de la care poți face live-uri de la 16 la 18 ani. Dacă ai sub 18 ani, nu vei putea face live-uri.
– Când se va întâmpla asta?
– Foarte curând.
– Ați găsit mai mult conținut problematic la aceste video-uri făcute live sau de ce ați decis asta?
– Este angajamentul nostru față de siguranță. De aceea avem și diferite praguri pentru minori. (persoanele între 13 și 15 ani nu pot primi mesaje private pe TikTok.) Utilizatorii minori sunt într-o perioadă foarte vulnerabilă a vieții lor. Asta auzim și de la experții cu care lucrăm. Gândirea critică, capacitatea de a lua decizii sunt construite în această perioadă. De aceea, uneori mergem mai departe decât oricine din industrie.
– La conținutul dat pe televizor, există o instituție ca CNA care sancționează ce e nepotrivit. Când vine vorba de conținutul postat pe TikTok nu există o astfel de autoritate care să sancționeze. Sunt multe videouri acolo care ridică probleme de moralitate, în care se face mișto de oameni săraci, de exemplu. Ce responsabilitate are platforma în aceste cazuri?
– În primul rând, nu sunt de acord cu afirmația că nu există reglementări. Există multe reglementări la nivel european, la nivel național, privind ceea ce este acceptabil pe platformă. În al doilea rând, există reguli foarte clare în liniile directoare ale comunității despre ce e permis pe platformă și avem toleranță zero față de orice conținut violent, care îndeamnă la ură sau orice conținut înșelător. Este îndepărtat complet.
– Ați făcut mai înainte o paralelă cu folosirea centurii de siguranță. Puteți detalia despre asta?
– Mi-a venit în minte când am venit aici de la aeroport. Am luat un Uber. Șoferul improvizase un sistem îți permitea să nu îți pui centura și să nu auzi acel beep. Am vrut să îmi pun centura, dar nu puteam. Mă gândeam că e o analogie bună cu măsurile de siguranță. Tu poți să încerci să construiești o platformă sigură pentru utilizatori, dar trebuie să lucrezi cu alți actori; cu părinții, cu politicieni, cu ONG-uri, să creezi un mediu în care toată lumea e conștientă de siguranță, pentru că altfel ai o situație ca în mașina asta. Producătorul oferă centura, dar oamenii improvizează sisteme să nu o folosească.
– Dacă aveți sau ați avea copii, i-ați lăsa să își facă conturi pe TikTok?
– Am copii. Au 5 și 7 ani, sunt prea mici deocamdată. E foarte greu de spus ce va fi în șase ani. Nu voi avea rezerve să îi las pe TikTok, dar asta va implica și muncă din partea mea, ca părinte. Le voi explica cum funcționează rețelele sociale, le voi vorbi despre confidențialitatea datelor, siguranță. Aș pune accent pe fiecare pas al experienței. Dacă îți faci un cont, fii atent la ce date oferi, dacă te simți confortabil să oferi acele date. În al doilea rând, verifică setările, ce e posibil pentru tine, ce nu este. În al treilea rând, i-aș spune: amintește-ți că sunt aici pentru tine și orice vezi nepotrivit pe platformă, sunt aici să vorbesc cu tine.
La TikTok facem multă cercetare despre cum interacționează oamenii cu social media. Am aflat că atenția copiilor între 15 și 17 ani la îndrumările părinților scade semnificativ. Deci trebuie să ții cont de asta. Cred că noi, ca părinți, greșim când vrem să construim acele mari conversații: „Hai să plănuim o cină împreună, să discutăm pentru două ore”. Nu funcționează așa. Dar dacă te abordează copilul când speli rufele, pentru 2-3 minute, stai de vorbă cu el, pentru că s-ar putea să aibă loc o conversație esențială pentru copil.
– Sunteți un părinte educat, știți să explicați aceste lucruri copiilor. Dar copiii de la țară, care au părinți care nu înțeleg cum funcționează internetul, care sunt pericolele, pe ei cine îi protejează?
– Cred că e o întrebare bună și ține de educație și parteneriate. Asta ar trebui să facem ca platformă. Orice inițiative care ne-ar ajuta să ajungem la acești minori vulnerabili sunt importante pentru noi.
– Puteți să îmi dați un exemplu concret când vorbiți despre aceste parteneriate? Cum arată ele?
– De exemplu, în Polonia, există încă stigmă față de problemele de sănătate mintală. În școli, dacă mergi la un psiholog sau psihiatru, ești ridiculizat de colegii tăi. Ce facem este să colaborăm cu diferite organizații, cu diferite persoane care pot fi văzute ca modele, fie că sunt tiktokeri, actori sau muzicieni. Când intri pe TikTok în Polonia, e un video cu un artist hip hop care îți spune, hei, nu e nicio rușine să mergi la psihiatru în școală.
Cred că platforma ajută democrația, dar nu facem politică
– Creând o cultură a entertainmentului, cum influențează TikTok-ul relația cetățenilor cu democrația?
– În primul rând, TikTok e o platformă asociată cu divertismentul lejer. De aia intri pe aplicație. Nu cauți neapărat politică pe platformă. Iar noi, ca platformă, nu facem politică. Nu sunt permise campanii politice, strângere de fonduri politice.
– Dar am putea spune și că totul e politică. Să nu faci politică e un mod de a face politică.
– Da. Se rezumă la o problemă de libertate de exprimare. Cred că asta face TikTok. Un exemplu bun ar fi Ucraina. Felul în care oamenii din Ucraina au folosit rețelele sociale, încă de la începutul războiului, a fost crucial pentru locul în care sunt acum din punctul de vedere al situaţiei geopolitice. Poți să inversezi întrebarea și să te întrebi dacă ar fi aceeași situație dacă am avea doar media tradiționale? Da, acești jurnaliști incredibil de curajoși ar merge și ar transmite de acolo. Dar e o întrebare despre volum. Ar fi același volumul informațiilor despre ceea ce se întâmplă în mod real? Cred că în esență este o platformă care îți permite să te exprimi. Și dacă o combini cu autenticitatea platformei, aș spune că da, nu cred că nu ajută democrația.