Dana Gîrbovan nu a evitat nici întrebările legate de acuzele uneia dintre taberele de magistratură, care o consideră partizană politic. Astăzi, publicăm prima parte a interviului. A doua parte va apărea mâine pe Libertatea.ro.
Despre refuzul lui Klaus Iohannis de a accepta nominalizarea ei:
- “Semnalul dat de președinte este de continuare pe același drum perdant pentru democrație, în care justiția este folosită ca armă în bătăliile politice.”
Despre suspiciunea că e preferată de PSD:
- “Din păcate, societatea românească este tot mai puțin dispusă să distingă între argumente și persoane.”
Despre schimbul de replici între CSM și Klaus Iohannis:
- “Nici un președinte nu a arătat până acum atât dispreț față de corpul judecătorilor.”
După ce Tudorel Toader și Augustin Lazăr au vorbit despre “centre de reflecție”, grupuri netransparente și partizane politic, care gândesc schimbarea legilor și a organizării justiției:
- “Este inadmisibil ca un magistrat aflat la cel mai înalt nivel să facă astfel de afirmații. (…) Aruncă noi perdele de fum într-un spațiu oricum suprasaturat de minciună și manipulare.”
– Doamna judecător Gîrbovan, planează o controversă în spațiul public privind demisia dvs. din magistratură, iar apoi, după respingerea președintelui, retragerea demisiei. De ce v-ați hotărât să faceți această mișcare riscantă pentru profilul dvs. de magistrat care, prin definiție, este independent de clasa politică?
– În momentul în care mi-am înaintat demisia din magistratură, am anunțat transparent, în mod public, rațiunea acestui gest: odată ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justiției, am găsit firesc să îmi dau demisia din magistratură, pentru ca procedura efectivă de numire să poată fi inițiată.
De vreme ce președintele a
refuzat propunerea, demisia nu își mai avea sensul. Mai simplu spus, dispărând
cauza, a dispărut și efectul.
Nici o acțiune a mea nu mi-a afectat în vreun fel independența. Dimpotrivă, prin tot ce am făcut și fac ca judecător, precum și prin ceea ce îmi propusesem să fac ca ministru al justiției, am urmărit consolidarea independenței judecătorilor și a justiției în ansamblu
Dana Gîrbovan, judecător
De aceea am prezentat
transparent circumstanțele în care mi-a fost făcută propunerea de a ocupa
portofoliul justiției, condițiile în care am acceptat, precum și programul pe
care mi l-am propus.
Foarte mulți magistrați
mi-au susținut alegerea, m-au încurajat, au apreciat programul pe care l-am
prezentat, care căuta să rezolve probleme stringente acutizate în sistem, ba
chiar mi-au trimis ei inșiși propuneri noi de soluții la diverse probleme.
Am ales să accept propunerea de a conduce Ministerul Justiției deoarece doresc rezolvarea unor probleme sistemice care afectează negativ mii de magistrați și milioane de cetățeni, care participă anual, în diferite calități, la procedurile judiciare.
După cum s-a văzut însă, semnalul dat de președinte este de continuare pe același drum perdant pentru democrație, în care justiția este folosită ca armă în bătăliile politice, fiind privită reductiv, politizat și polarizant, în timp ce soluțiile la problemele reale din justiție sunt trecute din nou în așteptare pe termen nelimitat
Dana Gîrbovan, judecător
– Considerați că de acum încolo veți mai putea avea poziții juridice publice fără ca publicul să vă acuze de simpatii politice?
– Pozițiile publice nu le exprim în funcție de opinia publică, ci de valorile democratice în care cred și pentru apărarea cărora am luptat de 19 ani, de când sunt în magistratură.
Din 2007, de când am cofondat UNJR, nu cred că am avut vreo poziție publică de impact fără ca eu și asociația să fim acuzați de simpatii politice, dintr-o parte sau alta.
Când am criticat modul în care se analizau cererile de ridicare a imunității în comisiile juridice din Parlament, lideri ai PSD îmi făceau plângeri disciplinare. Când criticam pozițiile președintelui Băsescu vizavi de justiție, ne aplaudau cei care îi făceau opoziție acestuia. Și tot așa.
Politicile publice pe justiție sunt făcute de partidele politice, prin legislativ sau executiv. Noi, magistrații, prin asociațiile profesionale, avem dreptul și datoria de a ne folosi expertiza pentru a susține sau, dimpotrivă, critica argumentat soluțiile pentru justiție oferite de puterea legislativă și/sau executivă.
Dacă susții un proiect de lege, îl susții pentru că, prin conținutul său, ajută justiția și cetățenii, nu pentru că simpatizezi partidul care l-a propus. La fel, când critici un proiect, o faci pentru că afectează justiția, nu pentru că antipatizezi partidul care l-a propus.
Din păcate, societatea românească este tot mai
puțin dispusă să distingă între argumente și persoane.
– Președinta CSM, Lia Savonea, a avut un schimb dur de replici cu președintele Klaus Iohannis pe tema argumentării respingerii numirii dvs. în postul de ministru al Justiției. Considerați că președinta CSM a argumentat juridic corect?
– Schimbul de replici s-a purtat între Secția pentru judecători a CSM și președintele Klaus Iohannis, nu între președinta CSM, Lia Savonea, și acesta.
Cele două comunicate ale Secției pentru
judecători a CSM au avut în spate votul a doi judecători care reprezintă
judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, doi judecători care
reprezintă judecătorii curților de apel și doi judecători care reprezintă
tribunalele.
Practic, este vorba despre judecătorii aleși în CSM pentru a reprezenta judecătorii de la cel mai înalt nivel.
Este, de aceea, absolut deplasată replica președintelui
Iohannis în care îi numea pe acești judecători “semnatari” și îi trimitea
arogant să mai citească legile și standardele internaționale vizând statutul judecătorilor.
Cu alte cuvinte, președintele s-a situat deasupra chiar și a judecătorilor
ICCJ, indicând cu superioritate judecătorilor cum să aplice legea.
Nici un președinte nu a arătat până acum atât dispreț față de corpul judecătorilor.
Dana Gîrbovan, judecător
Răspunsul dat de Secția pentru judecători a
CSM a fost unul profesionist, argumentat juridic, cu referiri la standardele
Comisiei de la Veneția, la decizia Curții Constituționale și legislația
internă, pentru a lămuri opinia publică asupra unor aspecte prezentate eronat
de către Klaus Iohannis.
– Sunteți apropiată de Lia Savonea, așa cum s-a speculat în spațiul public?
– Doamna judecător Lia Savonea este membru al Consiliului Superior al Magistraturii și, în acest an, președintele acestuia. Contactele pe care le-am avut cu doamna președintă au avut loc strict din această perspectivă, dintre un judecător și reprezentantul său în CSM, ori dintre un lider de asociație și președintele CSM.
– Sunteți percepută drept un magistrat apropiat de PSD. Etichetele publice dispar greu. Vă considerați astfel?
– Pozițiile publice pe care le am sunt raportate la un set de valori democratice în care cred, nu la persoane sau partide. Valorile democratice sunt deasupra unui partid sau unei persoane, de aceea nu am luat și nu voi lua vreodată în considerare poziția unui partid sau persoane atunci când vorbesc despre aceste valori democratice universale sau acționez pentru apărarea lor.
– De ce ați colaborat cu Florin Iordache pentru modificările la coduri și legile justiției?
– UNJR a colaborat nu cu Florin Iordache, ci cu Comisia desemnată de membrii Parlamentului, pentru a sistematiza legislația referitoare la justiție, și am făcut-o pentru că respectivele modificări afectau direct tot ceea ce ținea de statutul judecătorilor sau organizarea judiciară.
UNJR însă nu a fost singura asociație sau instituție ori autoritate din justiție ce a participat la ședințele respectivei comisii. La lucrările comisiei au participat activ reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Asociației Magistraților din România (AMR), Asociației Procurorilor din România (APR).
În ceea ce privește UNJR, strategia decisă cu
colegii din asociație a fost următoarea: susținem propunerile benefice
justiției, le respingem categoric pe cele nocive și aducem propuneri de
îmbunătățire a soluțiilor eronate, dar care au la bază probleme reale.
Nu am fost de acord cu respingerea în bloc a propunerilor de modificare a legilor justiției, în condițiile în care noi înșine – și aici mă refer la corpul larg al magistraților – susțineam de ani buni necesitatea modificării acestora.
Dana Gîrbovan, judecător
Lucrările s-au extins foarte mult în comisie
față de propunerea legislativă inițială. Practic, CSM a venit cu propriul
proiect de modificări, ce cuprindea amendamente la sute de articole, care au
fost discutate, iar în foarte mare parte asumate de parlamentari și adoptate.
De asemenea, asociațiile profesionale au venit și ele cu propuneri proprii ce
au fost asumate ca amendamente de membrii Comisiei și adoptate.
UNJR a avut, de asemenea, o serie de propuneri
ce, deși au avut ca rezultat incontestabil întărirea independenței justiției,
au fost agresiv contestate de o parte a clasei politice.
Spre exemplu, la propunerea UNJR a fost eliminată prevederea ce dădea dreptul președintelui României să refuze numirea judecătorilor în funcție, Klaus Iohannis reacționând atunci rapid, spunând că “este o încercare nepotrivită şi nu va rămâne aşa”.
Prevederea a rămas însă așa, după ce Curtea
Constituțională a confirmat că această modificare era o garanție necesară
pentru independența judecătorilor.
Alte prevederi propuse de UNJR, dar contestate
de o parte a clasei politice au fost cele legate de procedura de verificare
pentru magistrați a calității de ofițer acoperit, informator sau colaborator al
serviciilor de informații, inclusiv posibilitatea atacării în justiție a
rezultatului verificărilor de către orice persoană interesată.
Un alt exemplu de modificari benefice aduse legilor justitiei este separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor
Dana Gîrbovan, judecător
Sub
vechea lege, procurorii din CSM votau alături de judecători în procedura de
desemnare a judecătorilor la Înalta Curte, erau implicați în numirea conducerii
ICCJ, puteau candida pentru a fi numiți din funcția de procuror direct
judecător la ICCJ sau transferați la instanțe pe gradul pe care îl dețineau ca
procurori. Acest fapt nu mai este posibil în prezent, independența
judecătorilor fiind asigurată inclusiv în raport cu procurorii, fapt ce a
stârnit nemulțumiri ale unei părți din clasa politică sau asociații de
magistrați, cum a fost Forumul Judecătorilor din România sau unele asociații
ale procurorilor.
Am insistat asupra acestor elemente pentru a demonstra că dezbaterile privind legile justiției au fost mult mai complexe decât sunt prezentate publicului, cu implicații pe diverse niveluri, fiind de-a dreptul stupid și manipulatoriu a fi reduse la etichete simpliste, persoane sau pretinse partizanate politice.
De asemenea, tot datorită propunerilor UNJR, s-a prevăzut în mod expres în lege ca toate actele administrative extrajudiciare, indiferent de emitent, care privesc proceduri judiciare sau cooperarea instituțională între instanțe și Parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate sau instituție, pe de altă parte, sunt, fără excepție, informații de interes public la care accesul liber este garantat
Dana Gîrbovan, judecător
Practic, imediat după ce această modificare a
intrat în vigoare, trebuiau declasificate și publicate toate protocoalele,
actele încheiate în temeiul acestora, precum și toate hotărârile CSAT care au
stat la baza acelor protocoale.
Or, aceste acte nu au fost până în prezent
declasificate, existând în continuare o împotrivire acerbă la orice încercare
de transparentizare a justiției pe acest palier.
– Judecătoarea Andreea Chiș, membru CSM, cere Inspecției Judiciare să spună dacă ați comis o abatere disciplinară atunci când, în calitate de judecător, ați acceptat propunerea de ministru al Justiției. Dvs. i-ați răspuns. Totuși, unde este limita din punctul dvs. de vedere? Când un magistrat poate fi acuzat că are simpatii pentru o parte a spectrului politic?
– Ca regula, judecătorilor le este interzisă desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Potrivit Codului deontologic, în îndeplinirea
atribuțiilor de serviciu, judecătorii și procurorii nu trebuie să fie
influențați de doctrine politice. Judecătorii și procurorii nu pot milita
pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la
colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea
prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. De asemenea, judecătorii
și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
Potrivit principiilor de la Bangalore însă,
aceste interdicții nu împiedică judecătorii să își manifeste public punctele de
vedere pe chestiuni ce privesc justiția, să facă parte din comisii sau diverse
comitete pe probleme ce privesc justiția și, în general, să aibă activități
care nu le aduc atingere demnității funcției judiciare și nu îi împiedică să
își îndeplinească atribuțiile ca judecători.
– Credeți teza fostului ministru Tudorel Toader, potrivit căreia ar fi existat niște “centre de reflecție”, în care au fost gândite forma proiectelor prin OUG? Credeți că ar putea exista astfel de centre?
– La această întrebare, fostul ministrul Tudorel Toader ar trebui să dea explicații. Despre aceleași “centre de reflecție” a vorbit și fostul procuror general Augustin Lazăr, care a spus într-un interviu: “Începând de prin 2013, ce s-a întâmplat? S-a făcut, după model european, un grup de reflecțiune – acest fapt m-a impresionat când am aflat – și de planificare cum să se reajusteze acest sistem judiciar și legislația să fie mai permisivă, după mentalitatea noastră. S-a început cu conflictul de interese, imunități etc.”
La întrebarea jurnalistei, cine făcea parte din acest grup, procurorul general Lazăr a răspuns: “Asta este o foarte bună temă pentru o investigație jurnalistică. Eu vă spun doar că anumiți juriști au fost invitați să ia parte la un grup de reflecțiune în care să fie ajustate în primul rând textele de la conflictul de interese și abuzul în serviciu.”
Este inadmisibil ca un magistrat aflat la cel mai înalt nivel să facă astfel de afirmații, cu insinuări și frânturi de adevăr, care nu doar că nu clarifică și nu ajută justiția în vreun fel, dar aruncă noi perdele de fum într-un spațiu oricum suprasaturat de minciună și manipulare.
Citiți partea a doua a interviului cu judecătoarea Dana Gîrbovan
Fotografie principală: Inquam Photos / Octav Ganea