Interviu | Max Lefrancq, nepotul lui Louis Lumière, ne-a vorbit în Grand Salon din La Ciotat, acolo unde s-a născut a 7-a artă: „Este locul care a schimbat umanitatea”

„Să luați cu voi și costumele de baie. E atât de cald azi. Plaja este la 5 minute, iar marea, minunată”. Invitația neconvențională pentru a vizita Palatul Lumière aparține lui Bernard Dreyer, președintele „Asociației pentru Restaurarea Marelui Salon Lumière” din La Ciotat, oraș care se laudă cu cea mai albastră mare și cel mai azură boltă din Provența.

Interviul cu Max Lefrancq-Lumières-a desfășurat chiar în Grand Salon, locul unde, acum 129 de ani, s-a născut a 7-a artă.

Palatul Lumière a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, de industriașul Antoine Lumière, iar copiii săi, faimoșii frați Auguste și Louis, l-au moștenit. În Marele Salon a avut loc prima proiecție de film, pentru invitați, la 21 septembrie 1895. Primul spectacol public de cinema din lume!

Cinematograful fraților Lumière a facilitat primele proiecții publice de filme, marcând nașterea cinematografiei. Proiecția publică inaugurală a avut loc la Paris pe 28 decembrie 1895, la Salon Indien du Grand Café, de data aceasta cu un public plătitor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La început au fost doar 35 de înscrieri, după câteva zile – 2.000. Proiecția a început la ora 9.00 și s-a terminat la 2.00. A fost un succes „monstruos” din start.

„Sunt câteva camere pe Booking”

Domeniul Lumière din La Ciotat se întinde pe 95 de hectare. Ne-am plimbat pe alei în zgomotul asurzitor de cicade.

Clădirea principală are acum 39 de proprietari, cele 49 de apartamente sunt toate proprietate privată, „și câteva pot fi închiriate pe Booking.com”, explică Dreyer, ghidul nostru.

Istoria este tumultuoasă. Familia a părăsit La Ciotat, după câteva decese triste ale membrilor familiei. Palatul a fost abandonat o vreme, până la convertirea în hotel, în anii 30. După falimentul acelui hotel a devenit condominiu.

După 70 de ani, clădirea și Marele Salon au intrat în proces de restaurare. Proprietarii, cu ajutorul statului francez, au demarat un program de două milioane de euro.

Astăzi, Marele Salon și-a recăpătat întregul său lux și gloria originală.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Seniorul Max Lefrancq, care a lucrat ca inginer în domeniul frigotehnic și care este președintele Societății Inventatorilor din Lyon, cofondată de strămoșii săi în 1894, este singurul nepot în viață al fraților Lumière. Cineva ne-a șoptit că e și mare pișicher.

Seniorul pișicher

Dialog, la începutul interviului, în care a recunoscut că a trebuit să se uite pe hartă pentru a vedea unde este România.

– Ce ai?
– Cum adică?
– Fată sau băiat?
– ?

Seniorul remarcase formele ample ale abdomenului reporterului.

– Sper că n-ați venit și voi să mă împușcați?
– Cum adică?
– Tocmai m-am întors de la Bollywood. La interviuri, trăgeau cu toții în mine cu niște tunuri foto…

Avem la noi doar telefonul inteligent și bună dispoziție.

Libertatea: Domnule Max Lefranq, ce amintiri aveți despre bunicul dumneavoastră?
Max Lefranq-Lumière: Puteai să-l întrebi orice, avea orice răspuns! 

Nu putea umbla cu niciun obiect fără să se întrebe cum l-ar putea îmbunătăți sau transforma. Laboratorul a fost un loc de joacă minunat pentru un copil care a privit toate acestea cu ochii plini de bucurie și admirație. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Toate vacanțele le-am petrecut cu el, în Bandol. Pe atunci, știam că acolo mă distrez de minune cu „Pépé Louis”. Era fascinant, cu jacheta lui grea, de la buzunarele care îi erau umplute cu tot felul de scule… 

Aveam 12 ani când a murit. L-am iubit foarte mult.

„Înainte de Hristos, după Hristos și după inventarea cinematografului”

– Cum ați descrie, în câteva cuvinte, invenția fraților Lumière?
– Cel mai bine a descris-o un mare cineast american. A spus că, în umanitate, au fost trei perioade mari: înainte de Hristos, după Hristos și după… inventarea cinematografului.

Practic, ei au deschis un nou mod de a vedea și a arăta lumea. Înainte, știam cum trăiau oamenii grație poveștilor și picturilor, după aceea, am avut filmele. A fost, într-adevăr, o uriașă schimbare în umanitate.

A fost o invenție care a revoluționat modul de gândire și de desfășurare al tuturor evenimentelor. „Avem o nouă mașină”, se aude peste tot, la televizor, iată imaginile… E corect cuvântul „revoluționar”.

Aici, în Marele Salon, este locul care a schimbat umanitatea!

Louis Lumière a făcut totul într-o noapte, avea gripă și nu putea să doarmă. În dimineața următoare a spus că „a găsit soluția” pentru prima cameră, care funcționa foarte simplu. O multitudine de detalii pentru o invenție care arată simplu, dar care, de fapt, rezolva probleme tehnice multe și foarte complexe – Max Lefranq Lumière

– Am înțeles că frații Lumière nu vindeau camerele, ci le închiriau.
– Corect, brevetul nu a fost vândut, camerele erau „autorizate”. Operatorii Lumière au tras 12.000 de filme. 

După ce a fost realizată prima cameră, un inginer, Carpentier, le-a propus s-o replice la scară industrială. Au făcut 200 de camere. Au fost filmate imagini din Japonia, din Africa. Drumuri lungi, costuri mari. Până atunci nimeni nu știa cum era Japonia, cum era Africa, cum era în alte țări. 

Ar trebui să verificați dacă filmarea încoronării regelui Mihai se află la Institutul Lumière din Lyon, ei au arhiva completă a tuturor filmelor Lumière – Bernard Dreyer, președintele „Asociației pentru Restaurarea Marelui Salon Lumière”

– Oamenii care urmăreau filmul „Intrarea unui tren în gara din La Ciotat” au fost cuprinși de panică în timpul proiecției. Ce credeți?
– Că așa a fost! Unii au fugit de teamă să nu fie loviți. Acest film, realizat cu ajutorul tehnologiei Cinématographe, de 50 de secunde, a fost atât de real… Prima sa prezentare publică a avut loc în ianuarie 1896.

– În afară de cinema, care au fost invențiile majore ale familiei?
– Uite, chiar și tu crezi că frații Lumière au inventat doar cinematografia. În total, au depus 240 de brevete. Primul a fost pentru fotografie. Apoi fotografia color sau primele fotografii la 360 de grade, așa-numita fotoramă. Fratele său Auguste s-a specializat în invenții medicale. A lucrat mult în radiologie și radiografie.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 14

„Netflix, sponsorul major al cinematografiei”

– Vă place cum arată cinematografia de azi? Sunteți director al festivalului de la Cannes.
– Nu sunt un expert în filme. Merg la cinema… de două ori pe an. Îmi place Netflix. Personal, stau departe de discuții politice, discuții mari pentru nimic. Netflix a înțeles asta bine. Poate fi considerat sponsorul major al cinematografiei.

– Ce filme v-au plăcut cel mai mult?
– 2001: O odisee spațială. Filmul lui Kubrick din 1968 se remarcă prin realismul științific și prin efectele speciale folosite în premieră. Și Dr. Jivago, din 1965, regizat de David Lean.

– Aveți un actor preferat?
– Există câțiva care îmi plac foarte mult, dar nu am un favorit. Știți, filmele îmi plac pentru că mă relaxează foarte mult, nu pentru că le-au inventat unchiul meu…. 

– Monsieur, ați fost în România?
– Niciodată, dar vin dacă mă invitați. Știți, când ați fost anunțați, am căutat România pe hartă, dar, la fel, știți, francezii sunt foarte buni la geografie.

„Cote d’Azur adevărată”

– Ce mâncare vă place?
– Bouillabaisse, supa tradițională de pește provensală, originară din Marsilia. 

– Marea sau muntele?
– Marea! Mă uit pe geam și pot să o îmbrățișez. La Ciotat și zona Cote d’Azur adevărată, aici, Chartres și Mont Saint-Michel ar mai fi printre destinațiile preferate.

Nicăieri nu-i ca-n La Ciotat.

După un pahar de apă rece în camera lui Max, ghidul de lux din Palatul Lumière, urmează și baia mult așteptată în Mediterana.

Filmează cineva? Suge burta!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro