INTERVIU. Nicușor Dan acuză un atac concertat susținut financiar de investitorii care toarnă beton pe spațiile verzi: „În România, au rămas două zone de care nu se atinge Parchetul: imobiliarele și pădurile”

• Organizațiile neguvernamentale consideră amendamentele apărute în ultimul moment o pârghie a distrugerii spațiilor verzi din orașe. 
• Și primarul Capitalei, Nicușor Dan, vede o acțiune concertată în care oameni politici, reprezentanți ai unor autorități ale statului, dar și unele organizații neguvernamentale acționează în interesul dezvoltatorilor imobiliari. „Suspectez că e o singură sursă de finanțare”, spune primarul. 
• „Miza este financiară. Doar la sectorul 2, valoare terenurilor după aprobarea PUZ-ului, suspendat ulterior, a crescut până la 5 miliarde de euro”.
• Pe lângă Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectură, Nicușor Dan ia la țintă și Parchetele, pentru lipsa de rezultate: „În România, au rămas două zone de care nu se atinge Parchetul: imobiliarele și pădurile”. 
• Marți, în Comisia de Mediu din Camera Deputaților a fost dezbătut și a primit raport favorabil un alt proiect controversat, care vizează spațiile verzi din intravilanul localităților. Prezent la ședință, Nicușor Dan a acuzat parlamentarii PSD și PNL că au introdus mai multe amendamente care sunt „toxice” și „în interesul dezvoltatorilor imobiliari”. Miercuri, deputații au amânat votul final pentru sesiunea de toamnă.

Libertatea: Codul Urbanismului a fost retras în ultimul moment de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Asta după ce v-ați exprimat temerea că vor fi adoptate amendamente care vor duce la distrugerea spațiilor verzi din Capitală. Că va putea fi posibilă construirea în marile parcuri.
Nicușor Dan: Există proiectul de lege privind Codul Urbanistic și există amendamente depuse la acesta. În varianta de proiect propusă de Guvern, și care a ajuns în Parlament, riscul de a se construi, de exemplu, în Parcul Herăstrău nu există, deoarece tot terenul este inclus ca spațiu verde, în planul urbanistic general. Dar un set de amendamente depus acum include în planul urbanistic general doar spațiile verzi publice, nu și cele private. Exemplu: o porțiune din Parcul Herăstrău are proprietar privat, terenul a fost retrocedat. Acest spațiu verde nu mai este protejat prin lege. Și nu este singurul parc care se află în această situație. Cazul terenului privat din Parcul IOR este cel mai bun exemplu. 

Primarul: trei modificări din amendamente distrug spațiile verzi

– De ce este importantă Legea Codului Urbanistic? De ce acum?
– Noi vorbim de foarte mult timp de Codul Urbanismului și demersul este unul pozitiv, deoarece reglementările cu privire la urbanism și construcții sunt, în momentul de față, cuprinse în foarte multe legi și acte secundare. Legea Codului Urbanistic le sintetizează pe toate într-un singur document.

– Ați afirmat că aceste amendamente au apărut la presiunea dezvoltatorilor. Unde se găsesc interesele dezvoltatorilor în aceste modificări?
– Din perspectiva spațiilor verzi sunt trei chestiuni care practic golesc de conținut reglementările existente deja. 

1. Acum există interdicția de schimbare a destinației unui spațiu care este amenajat ca spațiu verde. Vorbim de toate spațiile verzi dintre blocuri. Acestea nu vor mai fi incluse ca spații verzi odată cu acceptarea acestor amendamente în proiectul de lege privind Codul Urbanistic. 
2. Apoi, avem obligația pentru oricine aduce un teren din extravilan în intravilan sau care refuncționalizează o platformă industrială prin construirea unui complex imobiliar să asigure 20 m² de spațiu verde pentru fiecare locuitor de acolo. Și această obligație dispare prin amendamentele depuse. 
3. De asemenea, va dispărea prin noua lege și sancțiunea pentru schimbarea destinației unui spațiu verde. Legislația actuală sancționează proporțional pe metru pătrat, ajungând la 20.000 de lei pe metru pătrat. Acum ea devine o sancțiune unitară, între 50.000 și 500.000 de lei, dar care poate fi plătită în 15 zile jumătate din minim, adică 25.000 de lei. Este extrem de puțin pentru cineva care construiește o casă, o vilă, un complex rezidențial. 

Dintre toate aceste modificări, cea mai gravă este cea care desființează spațiul verde privat. Adică orice proprietar de spațiu verde privat nu mai este supus nici unei restricții. Poate face ce vrea pe el.

„O portiță pentru continuarea construcțiilor ilegale”

– Ați spus că sunt două tipuri de probleme apărute în proiectul Codului Urbanistic. Cele legate de spațiile verzi și cele care vor legifera hoția.
– Vorbim despre eludarea principiului legalității. În opinia mea, inducerea mentalității colective de nerespectare a legii este mai grav chiar decât problemele legate de spațiile verzi. 

Ce spune proiectul de cod? Varianta de la Senat spune că dacă s-a dat un plan urbanistic zonal, ceea ce înseamnă o derogare de la regula de construire în orașul tău și, în baza acestui plan, s-a dat și o autorizație de construire, dacă instanța a constatat că planul e nelegal și este anulat, autorizația de construire rămâne în vigoare, dacă n-a fost atacată suficient de repede. 

Avem câteva exemple, cum sunt PUZ-urile de sector! Cel al sectorului 4, de exemplu. Dacă e cum mă aștept eu să se întâmple la Curtea de Apel în octombrie, să anuleze PUZ-ul care se referă la toată zona de sud a sectorului 4, și dacă nimeni nu atacă până în octombrie și toate autorizațiile de construire care au fost emise în baza acestuia, ele rămân în vigoare. Chiar dacă schimbă destinații de spațiu verde, chiar dacă construiesc mai înalt, mai dens decât prevedea documentația anterioară. 

– Deci, construcțiile pot continua?
– Da. De fapt, așa se oferă o portiță pentru continuarea construcțiilor nelegale, în ciuda PUZ-urilor anulate în instanță. 

Și mai e o chestiune gravă, care este deja în legea actuală, deci este în vigoare din anul 2019, în Legea 350 a Urbanismului, care spune că dacă ai o documentație de urbanism, un PUZ, nu poți să-l ataci decât 5 ani de la data la care el a fost aprobat.

În multe cazuri, termenul de 5 ani a trecut deja. 

Oamenii se vor trezi cu un panou de șantier lângă ei, autorizația se bazează, de exemplu, pe un PUZ din anul 2014 și vor constata că nu-l mai pot ataca, cei 5 ani s-au scurs.

Construcții care nu respectă regulamentul zonei sunt proiecte ce ar putea beneficia de pe urma acestor modificări în București.

Ca să se vadă că miza este una financiară.

– În ce zonă a Capitalei sunt cele mai mari interese, în opinia dumneavoastră?
– De departe, cel mai important este PUZ-ul sectorului 2, pentru că e vorba de zona de nord și de zona Barbu Văcărescu, Floreasca, Pipera, în zona lacurilor. 

Acolo, așa, la o evaluare foarte sumară, prin aprobarea PUZ-ului de sector, valoarea terenurilor care au fost reglementate față de Planul Urbanistic General a crescut cu undeva între 2 și 5 miliarde de euro. Repet, la o evaluare foarte sumară. Ca să se vadă că miza este una financiară.

– Care este problema la nivelul Parchetului?
– Bun, vorbim grosier. Avem o corupție profundă în urbanism și n-avem pe nimeni în pușcărie. Adică primarul, autoritatea executivă, vine și spune că autorizația de construcție nu există. Privatul zice ba da, există. Pentru că suntem într-o zonă protejată, legea spune că intrăm pe tărâmul infracțiunii și numai Parchetul poate să acționeze și să suspende lucrările. Numai Parchetul poate să suspende o infracțiune în curs. Autoritatea civilă, din momentul în care constată sau apreciază că se săvârșește o infracțiunea, nu poate decât să sesizeze Parchetul. 

Cred că față de corupția evidentă din zona aceasta, Parchetul ar trebui să aibă un serviciu specializat pe infracțiuni din zona urbanismului, a construcțiilor. Am fost chemat de câteva ori de polițiști judiciari ca să îi ajut să înțeleagă.

– Nici procurorii nu înțeleg aceste cazuri?
– În practică, un procuror simplu are pe masă câteva sute de dosare penale în care e vorba de tâlhării, de furturi, de fel de fel de infracțiuni. Când primește un dosar de construire fără autorizație, se uită la el fără entuziasm. Bineînțeles că e un om care are o școală, știe dreptul, se poate apuca să citească. Numai că, față de volumul pe care îl are pe celelalte spețe, ăsta e dat la o parte.

Eu cred că în prin acțiunea Parchetului din ultimii 10-15 ani sunt zone de corupție care au fost mult diminuate. Cum sunt achizițiile publice, de exemplu, unde nu mai este jaful care era în anii 2000. 

Dar au rămas două zone de care Parchetul, în momentul de față, nu se atinge: imobiliarele și pădurile. Nu există progrese în aceste zone.

– După ce au fost suspendate PUZ-urile de sector, au apărut litigii în instanță, dezvoltatori imobiliari care să ceară să fie despăgubiți de Municipalitate?
– În februarie 2021, când noul Consiliu General a suspendat pentru un an PUZ-urile de sector, a fost un moment foarte tensionat. Dar decizia a fost una curajoasă și foarte necesară pentru a da un semnal pentru piață imobiliară. 

Eu și toți consilierii generali care au votat acea suspendare ne-am așteptat să apară zeci, sute de litigii în care dezvoltatori să spună că au cumpărat terenuri în baza PUZ-urilor de sector, că au început investiții și să ne ceară despăgubiri. Am spus și atunci, Bucureștiul merită prețul ăsta pentru a pune pe baze corecte dezvoltarea sa viitoare. 

Spre surpriza mea, am avut un singur litigiu, pe 30.000 de lei, un proprietar persoană fizică, care a plătit 30.000 de lei un proiect pentru casă. Ne-a dat în judecată ca să-și recupereze această sumă. Doar el. 

– Care este explicația?
– Am înțeles mai târziu. Toți dezvoltatorii imobiliari cărora această suspendare le-a blocat proiectele sperau ca la un moment dat să se revină exact la situația în care erau și, din păcate, instituțiile statului au concurat la aceasta. 

Inspectoratul de Stat în Construcții a refuzat să verifice nelegalitățile din PUZ-uri pe care le-am sesizat. Au trecut doi ani de atunci.

Ba mai mult, atât Inspectoratul, cât și prefectul, după ce instanța a suspendat PUZ-urile de sector, au încurajat primarii de sector să dea în continuare autorizații de construcții. E o chestiune de anul I de facultate, un act suspendat nu mai produce efecte juridice, nu poți să emiți autorizații în baza lui. 

Și acum vine ultima lovitură în Parlament. Este o presiune în mod evident a acestor dezvoltatori pentru ca nelegalitatea în care ei se află să fie reglementată.

Oferă exemplul a două proiecte care au intrat în spațiul verde protejat

– Puteți da câteva exemple de construcții care au intrat pe spațiul verde?
– Proiectul din Kiseleff, 45. Sunt două clădiri interbelice și o mare grădină, denumită Grădina Versailles a Bucureștiului, e o replică în miniatură. Primul proiect a vizat un mare bloc pe acest teren. A fost anulat pentru că a schimbat destinația spațiului verde din documentația de urbanism. Pe varianta hard a amendamentului, prin care spațiile verzi private nu se supun nici unei restricții, acest proiect intră în legalitate, iar grădina va dispărea. 

Mai sunt două proiecte care au fost suspendate prin decizie definitivă, cel din Icoanei, 2-8 și Modrogan, 1A. 

– Acestea sunt în aceeași situație? În cazul aprobării amendamentelor depuse vor putea intra și ele în legalitate?
– Situația juridică e puțin diferită la Modrogan, 1A, care e identică cu cea din Kiseleff, 45. Este vorba de construcții pe spațiu verde privat. Dacă amendamentul trece, nu mai există motiv de nelegalitate. 

La Icoanei, 2-8, este o altă chestiune. Aici, din păcate, vorbim de instituții care nu funcționează. Una este Inspectoratul de Stat în Construcții, a doua este Prefectura și a treia este Parchetul, care nu au reușit să-și creeze o modalitate de lucru pe chestiuni care vizează construcțiile.

„Capitală nu este blocată după blocarea PUZ-urilor de sector”

– Ați fost acuzat că ați blocat Bucureștiul. Se mai construiește astăzi în Capitală?
– În zona autorizațiilor de construire, ritmul este același. Primăria Capitalei dă în fiecare an aproximativ 600 de autorizații. Este același ritm ca în 2019 și care s-a păstrat și în 2021, 2022. Primăriile de sector dau între 600 și 1.000 de autorizații fiecare. Și aici ritmul s-a păstrat. Deci, fiecare dintre aceste autorizații presupune investiții și în baza lor se construiește. 

Mai există zona de documentații de urbanism unde, într-adevăr, Primăria Capitalei nu a mai dat. 

– Celebrele PUZ-uri.
– Da, PUZ-uri, pentru că, din păcate, documentațiile cu care s-a venit la noi au fost nelegale. Noi am numit o comisie tehnică de urbanism, care a început să se uite cu atenție. Unii ne-au dat în judecată, au spus că proiectele lor sunt bune și trebuie să fie repede puse pe ordinea de zi. Pentru moment, am câștigat cinci din cinci litigii pe subiectul ăsta. 

„Este evident că există și o culpă autorității”

– Mulți dezvoltatori amenință Primăria că vor cere despăgubiri în cazul în care construcțiile vor fi blocate de instanțe. Este și cazul blocului din Modrogan, care este terminat în proporție de 90%?
– Dacă vorbim de Modrogan, 1A, există două cereri ale unui ONG: de anulare a documentației PUZ și a autorizației de construire și cealaltă, de aducere a terenului spațiu verde și a grădinei de patrimoniu la situația anterioară. 

A fost depusă și o cerere de chemare în garanție, prin care dezvoltatorul a solicitat Municipiului București despăgubiri pentru investițiile pe care le-a făcut. Acest al doilea dosar se va judeca după ce se va termina primul. Aici o să o să intrăm într-o zonă în care nu s-a prea judecat.

Dacă instanța va decide că acea construcție nu este legală, investitorul se va întoarce împotriva primăriei. „Despăgubiți-ne fie cu ce am investit, fie cu cât am fi câștigat”. Sunt zeci de astfel de cereri, niciuna judecată până în momentul de față, pentru că nu s-au terminat judecățile pe prima parte a proceselor. 

– Cum se va apăra Primăria, fiind vorba de o autorizație emisă de această instituție înainte să preluați mandatul?
– Noi o să venim și o să spunem că dezvoltatorul avea toate mijloacele pentru a verifica, la momentul în care a decis să investească, care este situația juridică a terenului. Este vorba de buna credință. Instanța va judeca. 

Este evident că există și o culpă a autorității care a emis acte nelegale. Numai că aceste acte nelegale au fost emise la cererea unui dezvoltator care avea toate mijloacele să știe că cere ceva nelegal. Instanța va decide între cât de păcălit a fost dezvoltatorul.

„Au început să apară ONG-uri care apără dezvoltatorii imobiliari pe față”

– În multe procese, de partea dezvoltatorilor imobiliari intervin diverse organizații neguvernamentale. Cum se explică acest fenomen?
– Mai întâi au existat niște ONG-uri, cum au fost Salvați Bucureștiul și încă câteva, care au început prodomo să atace investiții pe care ei le considerau ilegale. Fie că vorbim de zone istorice, fie că vorbim de spații verzi. 

După aceea, în mod miraculos, au început să apară ONG-uri, sunt vreo trei-patru în București, care au început să apere interesele dezvoltatorilor imobiliari pe față. Adică vine un ONG și zice că un proiect e nelegal și apare altul care spune că e legal. E dreptul lor să se manifeste.

Pe de altă parte, și aici este foarte grav, acele micuțe organizații care începuseră să atace proiecte pe care le considerau nelegale au început să fie amenințate. Nu la modul violent, dar membrilor lor le sunt cerute pe persoană fizică despăgubiri de sute de mii de lei, ceea ce pentru un cetățean simplu e foarte mult. Practic, acele ONG-uri care apărau dezvoltarea urbanistică sustenabilă a orașului au început să dispară.

– Libertatea a prezentat recent cazul Lexcivica, organizație care a intervenit în procese de partea dezvoltatorilor imobiliari și care a cerut anularea PUZ-ului care reglementează zonele protejate.
– Există multe litigii în care instanțe fie au constatat deja, fie li se solicită să constate că multe autorizații nu respectă aceste reglementări de zone protejate. De aici această presiune pentru a anula chiar reglementarea de zone protejate. 

În momentul de față, există între opt și zece astfel de solicitări, toate copy-paste una după cealaltă, și care vizează fie PUZ-ul pe zona Filipescu, unde se află și complexul rezidențial din Modrogan, 1A, fie zona Carol, fie zona Vasile Lascăr. 

Grav este că atât Inspectoratul de Stat în Construcții, cât și prefectul au intrat în jocul ăsta și, practic, au o atitudine comună cu ONG-urile care atacă această documentație.

„Consecințele ar fi grave”

– Care ar fi consecințele în cazul în care reglementările pentru zonele protejate ar fi declarate nelegale?
– Consecințele ar fi grave din două perspective. Una, că există spații verzi care sunt prevăzute numai în PUZ-ul zonelor protejate. Este cazul din Kiseleff, 45 sau cel din Modrogan. Sunt probabil câteva sute de astfel de spații verzi care sunt prevăzute doar în PUZ-ul zonelor protejate. Pe de altă parte, există în reglementările de urbanism zone protejate multe restricții cu privire la modul în care trebuie să arate fațada, distanțe laterale, cu privire la mai mulți parametri urbanistici, care ar dispărea pur și simplu. 

Și atunci, în momentul în care nu mai există instrumentul PUZ zone protejate, dacă cineva cere Primăriei să emită o autorizație de desființare pentru o clădire de patrimoniu sau să pentru patru etaje undeva între două case, nu am avea un instrument prin care să le respingem și am pierde în instanță dacă am refuza. 

„Suspectez că e o singură sursă de finanțare”

– Amendamentele în Parlament, poziții ale Inspectoratului de Stat în Construcții și ale prefectului, organizații civice care atacă în instanță, le considerați acțiuni independente?
– Suspectez că există o singură sursă de finanțare. Există o luptă între un interes public de a avea un o dezvoltare coerentă și legală a orașului și un interes speculativ care vine pe o istorie de 15 ani și care se simte în pericol de a-și înceta acest mod de funcționare. Cam asta este. 

Printr-un singur act, un PUZ, un teren care valorează acum 500.000 de euro poate ajunge la 3 milioane de euro.

– S-au făcut presiuni asupra dumneavoastră după ce ați devenit primarul Capitalei? De către cine?
– Da, desigur. Pe de-o parte, am avut discuții cu nenumărați dezvoltatori care au venit să-și prezinte proiectele și le-am spus care sunt problemele lor. Pe de altă parte, vedem cu toții o presiune mediatică. Faptul că sunt criticate foarte multe aspecte, care nu au neapărat legătură cu urbanismul, de cei care au interese pe zona urbanistică, nu cred că este întâmplător.

– Domeniul e inevitabil stufos, simțiți că aveți aliați? Cine sunt ei?
– Oamenii, care înțeleg foarte bine situația.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro