ComenteazăOctavian Berceanu, propus în luna martie de către USR pentru conducerea Gărzii Naționale de Mediu, a fost demis luni de premierul Florin Cîțu, pe fondul crizei din coaliția de guvernare.
Într-un interviu pentru Libertatea, Berceanu spune că a găsit la Garda de Mediu profesioniști plătiți prost și fără unelte de lucru. Însă cea mai mare problemă, spune el, era presiunea din partea baronilor locali, care nu-i lăsau pe comisari să-și facă treaba.
„Deși am încercat, n-am avut nicio discuție cu premierul sau cu președintele României”
Libertatea: Cum priviți această decizie a premierului Florin Cîțu de a vă revoca din funcție?
Octavian Berceanu: Am aflat de curând că s-au făcut presiuni pentru demiterea mea. Pur și simplu, demiterea asta a fost venită din adâncurile nivelurilor doi și trei ale politicii partidului care, prin reprezentantul său, m-a demis. Din ce am înțeles, prin managementul pe care l-am impus la Garda Națională de Mediu am deranjat o ordine preexistentă a ceea ce înseamnă comerțul cu deșeuri și partea nevăzută a afacerilor cu deșeuri.
– Cum ați aflat că ați fost demis?
– M-a sunat un prieten și mi-a spus.
– Nu ați avut nicio discuție cu premierul Florin Cîțu?
– Nu am avut nicio discuție, deși mi-aș fi dorit din toată inima să am câteva discuții cu premierul și cu președintele României, pentru că activitatea Gărzii de Mediu are o puternică amprentă asupra siguranței cetățenilor și a securității naționale și poate că trebuia să fim parte din acele structuri înglobate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
– Ați încercat să aveți aceste discuții?
– Am încercat pe toate căile posibile. Am avut câteva discuții cu reprezentantul președintelui României, consilierul pe teme de mediu. În ceea ce-l privește pe premierul României, cred că a fost mereu foarte ocupat. N-am avut niciun ecou.
Am avut, însă, ecou la celelalte instituții cu care am lucrat, ministere, instituții de forță. Am lucrat foarte bine împreună. Garda de Mediu a lucrat foarte bine cu alte instituții similare din afară, cu mass-media din străinătate și din țară, dar mai puțin cu factorii politici de decizie care ar fi trebuit să ne susțină.
„M-aș întoarce, mai e mult de muncă”
– Ce veți face în continuare?
– Voi face ce am făcut și până să ajung la Garda de Mediu, mă voi ocupa de ceea ce înseamnă calitatea vieții prin prisma mediului și a poluării.
– Ce regrete aveți? Sunt lucruri pe care n-ați apucat să le faceți?
– N-am putut să aduc salariile la un nivel acceptabil și n-am reușit să fac digitalizarea, ceea ce ar fi însemnat un soft digital care să ne arate ce documente s-au mișcat prin Garda de Mediu, unde ajung sesizările, cu ce viteză sunt ele rezolvate, care sunt mișcările comisarilor în teren. Aceste informații ar fi ajutat la îmbunătățirea activității Gărzii de Mediu.
– Dacă va exista posibilitatea, v-ați întoarce în funcție?
– Bineînțeles, mai e foarte mult de muncă.
Comisarii au salarii „jenant de mici” și n-au unelte să-și facă treaba
– Ce ați găsit la Garda de Mediu când ați preluat funcția de comisar general și ce ați reușit să schimbați?
– Ce găsești și în celelalte instituții ale statului. Resemnarea este cel mai profund sentiment pe care l-am avut de gestionat. Am readus încrederea de sine în rândul comisarilor, i-am lăsat să-și facă treaba fără intervenție politică de niciun fel. Au fost 20.000 de controale făcute sub mandatul meu, niciodată n-am intervenit politic asupra unui comisar sau a unei echipe.
Am regăsit o apatie în ce privește colaborarea cu cetățenii, dar am recăpătat simpatia cetățenilor. Numeric, în 2019, aveam 2.200 de sesizări pe an, acum sunt 2.000 într-o lună. A fost un volum de muncă enorm.
Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu
Anul trecut, am avut 142 de acțiuni pentru combaterea intrărilor ilegale de deșeuri în România. Anul acesta, am ajuns la 1.842 de acțiuni. Am muncit alături de oameni să-i fac să creadă în planul meu pentru Garda de Mediu. Au crezut și au venit cu rezultate fantastice. Sunt puține instituții în România care și-au mărit, pe anumite sectoare, activitatea de 20 sau chiar de 50 de ori.
– Care au fost cele mai mari probleme pe care le-ați găsit?
– Nu avem unelte cu care să ne facem meseria. Nu avem laboratoare mobile, nu avem aparate de măsurat. Ca dotare, nu avem nimic din ce are o Gardă de Mediu dintr-un stat european. Am cerut aceste lucruri, le-am pus într-un plan de achiziții. Acum să vedem ce fonduri europene vom primi pentru a achiziționa drone, scanere mobile. Înainte să plec, încercam să repar parcul de bărci al Gărzii – are 27 de ambarcațiuni care stau pe loc.
Comisarii de mediu n-au mai văzut cursuri de perfecționare de mai bine de zece ani. Trebuie investit foarte mult în latura umană, în latura profesională, în partea financiară și în partea de dotări.
Am lucrat, împreună cu ministrul mediului, Tánczos Barna, la un proiect pentru mărirea salariilor. Avem niște salarii jenant de mici, dacă nu catastrofale. Acum urmează să primească și niște recompense salariale.
– Care sunt salariile la Garda de Mediu?
– Salariul unui comisar-șef e spre 4.000-4.000 și ceva de lei, al unui debutant e aproape 3.000 de lei. Imaginați-vă să mergi în teren, să oprești afaceri de milioane de euro ale crimei organizate și după o lună de muncă să primești 3.000 de lei. E inuman așa ceva.
– În ce stadiu se află proiectul?
– Înainte să plec, ministrul Tánczos mi-a spus că au intrat banii în cont pentru o salarizare justă și că, de fapt, a fost o eroare legislativă.
– Adică?
– Legislativ, Garda de Mediu a fost considerată ca o instituție cu subordonate, or, ea nu are unități cu personalitate juridică subordonate. Din cauza asta, nimeni nu și-a bătut capul atât amar de timp să revină la o formă normală și să dea aceste salarii juste.
„Am găsit o presiune politică enormă pe comisarii din teren”
– Ați pomenit mai devreme de presiuni politice și că ați deranjat. La ce vă referiți concret?
– Baronii locali s-au obișnuit de 20 de ani, de când e Garda, să dicteze cine va fi șef într-un comisariat județean, ce controale face, pe cine controlează, pe cine trage de urechi și de cine n-are voie să se apropie. Am găsit o presiune enormă pe comisarii care lucrau în teren. Am reușit să stopez toate presiunile politice.
– Cum ați făcut asta?
– Am început să fac controale mixte în teritoriu, care să treacă dincolo de dorința baronilor locali. Adică am trimis comisarii în alte județe, am mers în provincie alături de comisari de la București, am dus comisarii din provincie pe litoral. Am reușit cu mari eforturi să micșorăm din acest impact profund asupra mediului și a vieții noastre. Acum o să vedem ce urmează, pentru că probabilitatea de a se reveni la situația anterioară este destul de mare.
– Cu alte cuvinte, spuneți că ați găsit la Garda de Mediu profesioniști care nu erau lăsați să-și facă treaba?
– Exact. Dacă au putut să obțină în șase luni rezultate mai mari decât în patru ani la rând cumulați, e clar că nu resursa umană era problema. Oamenii sunt chiar foarte bine pregătiți, problema e modul în care li se punea genunchiul pe gât să nu-și facă treaba.
După ce timp de șase luni au primit o gură de aer și au putut pentru prima oară sau după foarte mult timp să-și facă treaba așa cum își doreau, e răscolitor pentru ei să vadă că se poate schimba conducerea de pe o zi pe alta, după moftul unui om sau al unor baroni locali.
Octavian Berceanu:
Politicienii, implicați în crime de mediu. O spune și Interpolul
– De când ați fost numit în funcție, dumneavoastră ați fost supus presiunilor, direct sau indirect?
– Comisarii au fost supuși presiunilor politice. Pe mine m-au ocolit, pentru că am fost foarte direct și am zis din start că dacă încearcă să intervină pe lângă mine, voi chema DIICOT, DNA, Poliția.
– Câte sesizări penale a făcut Garda de Mediu până acum?
– Undeva pe la 100, dar nu am datele exacte acum. Zilele următoare o să vin cu un raport privind activitatea Gărzii de Mediu în mandatul meu.
– Ați vorbit și despre un proiect prin care arderile ilegale de deșeuri să fie considerate infracțiuni. În ce stadiu l-ați lăsat?
– Colegii mei încă lucrau la el, sper să fie finalizat. Aceste arderi ilegale, și nu mă refer la arderile de vreascuri din spatele curții, ci la TIR-urile pline cu cauciucuri și cu tone de cabluri, aduc prejudicii majore sănătății noastre și mediului.
– Care sunt cele mai mari pericole dacă activitatea Gărzii de Mediu nu va continua la fel ca până acum?
– Management defectuos al deșeurilor, întreținut de structuri de crimă organizată.
– Sunt acuzații grave. Cum au fost posibile aceste lucruri până acum?
– Cu implicarea politicului, și nu o spun eu, o spune Interpolul, care a scris negru pe alb că gulerele albe din România, respectiv politicienii, sunt implicați în tot ce înseamnă crime de mediu.
– Ne puteți da nume? Ați constatat asta pe teren?
– Da, categoric. Sunt și investigații ale jurnaliștilor, sunt și dosare la DNA în care șefi politici din România și clanuri de tip mafiot, împreună cu părți din mafia din afara țării, au afaceri foarte murdare cu impact asupra mediului în România.
Foto: Inquam Photos/George Călin