INTERVIU. Pericolul „Centrului” de ascultări al SRI, folosit în procesele penale – „o unitate militară ce nu se supune regulilor civile”

Recenta adoptare de către Camera Deputaților a unui proiect de lege referitor la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, a stârnit o dezbatere publică. 

Dana Gîrbovan este președinta Curții de Apel Cluj, șefa UNJR și unul dintre magistrații cu o preocupare constantă față de tema neamestecului serviciilor secrete în justiție.

„Un Centru care nu există din punct de vedere juridic”

– Doamna judecător Gîrbovan, ce vi se pare cel mai important pentru public din ce se petrece acum?
– Cel mai grav este faptul că OUG 6/2016 dispune ca, în continuare, interceptările să se facă prin intermediul unui centru de interceptări creat printr-o decizie CSAT strict secretă, centru aflat în subordinea Serviciului Român de Informații, o unitate militară ce nu se supune regulilor civile, așa cum ar fi firesc în procedurile judiciare. 

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Cea mai mare problemă rămâne conferirea de competențe Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor, o instituție ce nu are o lege de înființare și funcționare, care să îi stabilească în mod clar natura juridică, structura, funcțiile și procedura de control. 

Cu alte cuvinte, un „Centru” ce se ocupă de interceptări, dar nu este creat prin lege, astfel încât, din punct de vedere juridic, nu există, este legitimat prin acest proiect de lege, fapt ce constituie un precedent extrem de grav pentru democrație.

Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj:

Problema este atât de gravă încât a fost inclusă în cele 17 puncte din Memorandumul privind justiția din 2016, document votat de peste 80% din adunările generale ale judecătorilor din întreaga țară. Aceștia au cerut „crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale”.

„Interferența unui serviciu de informații în justiție încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil”

– Într-un comunicat al asociației dumneavoastră spuneți că „atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal” reprezintă un „fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil”. Ne puteți explica, pentru public, în ce sens?
– Începând cu 2015 am militat intens contra intruziunii serviciilor de informații în justiție, plecând de la o afirmație a generalului SRI Dumitru Dumbravă din care rezulta ca înfăptuirea justiției devenise „câmp tactic” de operațiuni pentru ofițerii acestui serviciu. 

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

De atunci am explicat constant că interferența unui serviciu de informații în justiție încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil, dublând normele publice ale procedurii penale cu norme și proceduri secrete, așa cum era în perioada comunistă. Ulterior, au fost făcute publice protocoalele încheiate de SRI nu doar cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci și cu Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, dezvăluind o interferență a SRI în justiție la un nivel pur și simplu de neconceput într-un stat democratic.

Ca atare, în acest context de legitimă neîncredere, în care era esențial ca limitele dintre cercetare penală și activitate informativă să fie clar trasate, atribuirea unui rol activ al SRI în procesul penal ar fi trebuit să fie de neconceput.

Pe de altă parte, regulile după care funcționează un serviciu de informații sunt complet diferite de cele ale înfăptuirii justiției.

Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj:

Un serviciu de informații funcționează după reguli proprii, cu atât mai mult cu cât în România ele sunt încă militarizate. Ierarhia militară, secretul operațiunilor, a surselor, a procedurilor urmate se opun prin natura lor specificului procedurii judiciare, ce se bazează pe proceduri clare, prevăzute de lege, pe principiul egalității armelor, pe independența procurorului în soluțiile date și independența deplină a judecătorilor în judecarea cauzelor.

Recomandări

Deputatul AUR care a primit fraudulos locuință de la MApN și a vândut-o de 13 ori mai scump. Condamnat, generalul Mircia Chelaru a încercat să anuleze sentința

„Inadmisibil”

– Ce ar fi trebui să repare această lege și nu o face din punctul dumneavoastră de vedere? 
– OUG 6/2016 a fost adoptată peste noapte, la rândul ei fără dezbateri, deși este un act normativ de o importanță ridicată, ce reglementează un domeniu care, prin definiție, aduce atingere dreptului la viața privată și poate afecta dreptul la un proces echitabil. 

Este vorba de domeniul supravegherii tehnice, al interceptărilor făcute prin intermediul serviciilor de informații, ce au suscitat atât de multe probleme de neconstituționalitate și încălcări ale dreptului la un proces echitabil.

În primul rând, proiectul de lege păstrează formulări confuze și imprecise, ceea ce este inadmisibil în domeniul procesual penal sau în materia garantării drepturilor omului. 

– Există, în opinia dumneavoastră, și alte probleme care au rămas nesoluționate?
– O altă problemă importantă, ce a rămas nesoluționată, este cea a controlului privind modul de punere în aplicare în cadrul Centrului de Comunicații a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

Acest control a fost dat în competența președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a unui judecător desemnat de acesta, deși, conform Constituției, rolul judecătorilor este unul jurisdicțional, nicidecum administrativ, asupra unor instituții din afara puterii judecătorești. Mai simplu spus, judecătorii judecă legalitatea actelor administrative emise de puterea executivă sau legalitatea actelor sau măsurilor dispuse de procuror, dar nu fac controale administrative, nici la Parchete, nici în Guvern, pentru că s-ar încălca separația puterilor în stat.

Mai mult, proiectul de lege nu completează OUG 6/2016 în ceea ce privește reglementarea acestui control – ce se urmărește prin control, care este metodologia, care este structura rapoartelor etc. -, ci acestea rămân a se stabili prin regulamentul ICCJ, act administrativ infralegal ce are o cu totul și cu totul altă destinație și rațiune decât reglementarea controlului pe interceptări.

Problema avizului CSM

– Era necesar avizul CSM pe ordonanța inițială, aviz a cărei lipsă o reclamați?
– Avizul CSM este în mod categoric obligatoriu, în temeiul art. 38 alin. 3 din Legea 317/2004, potrivit căruia: „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”.

Curtea Constituțională a reținut deja, prin decizii repetate, că procedura avizului nu este una simbolică, formală, ci o procedură cu importanță constituțională, ce ține de respectul rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ordonanța de Urgență nr. 6/2016 a fost însă adoptată în data 11 martie 2016 și publicată în Monitorul Oficial din data de 14 martie 2016. Cererea, cu completările finale, de avizare, precum și propunerile legislative făcute de Ministerul Justiției, au fost trimise la CSM în data de 9 martie 2016. La 11 martie 2016, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență, care a devenit OUG nr. 6/2016, fără a mai aștepta avizul CSM.

Abia ulterior, în data de 24 martie 2016, după ce OUG nr. 6/2016 deja a fost adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial, la cererea Comisiei juridice din Senat, Plenul CSM, prin Hotărârea 326, a avizat favorabil propunerile de modificări legislative cerute de aceasta Comisie a Senatului.

Polițiști necalificați pentru cercetare penală devin calificați când e vorba de supravegheri

– Un alt element adus în discuție se referă la introducerea în cercetarea penală a „lucrătorilor specializați din poliție” în sfera cercetării penale. De ce considerați că acest element este neclar?
– Prin Decizia 51/2016, la care se face referire în expunerea de motive a OUG 6/2016, Curtea Constituțională a decis ca activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică reprezintă procedee probatorii, la realizarea cărora pot participa numai organele de urmărire penală. 

Curtea Constituțională a și subliniat ca „acestea din urmă sunt cele enumerate la art. 55 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv procurorul, şi organele de cercetare penală speciale”.

Noțiunea de „lucrători specializați din poliție” nu se suprapune cu cea de „organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare”.

Astfel, pentru a îndeplini atribuții de cercetare penală, lucrători specializaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor trebuie să fie anume desemnaţi în condiţiile legii speciale, și să fi primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori avizul procurorului desemnat în acest sens.

Această neclaritate a legii vine în opoziție cu cerințele exprimate de Curtea Constituțională prin Decizia 51/2016,  care a calificat sintagma atacată ca „fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Or, pentru aceeași rațiune, aceleași cerințe de claritate și previzibilitate a normei ar trebuie aplicate și în această situație.

Cere sesizarea Curții Constituționale

– Proiectul de lege a trecut, în mod normal el merge la promulgare la președinte, ce mai poate interveni în acest proces?
– Potrivit legii, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedura de urgenţă, termenul este de două zile.

Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Ca atare, ceea ce poate interveni în acest proces este exact sesizarea Curții Constituționale asupra acestui proiect de lege, de către instituțiile indicate anterior, lucru pe care asociațiile magistraților – UNJR, AMR, AJADO si APR – l-au și solicitat public pe data de 18 noiembrie 2021.

„Întrebare, ce nu trebuie să rămână retorică”

– Ultima întrebare: de ce credeți că Parlamentul și partidele s-au gândit să adopte acum acest proiect?
– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal a fost depus la Senat pentru dezbatere și adoptare în procedura de urgență pe data de 14.03.2016. Proiectul trece de Senat prin adoptare tacită, nefiind supus la vot, și este trimis spre dezbatere Camerei Deputaților pe data de 9.05.2016.

Câteva zile mai târziu, pe 16.05.2016, este prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și trimis spre avizare, fixându-se termen pentru amendamente pe data de 26.05.2016, iar pentru depunere raport pe 7.06.2016. Se depun 3 avize, ultimul pe 28.06.2016, după care proiectul este pur și simplu îngropat la Camera Deputaților, rămânând în nelucrare.

După 5 ani, intempestiv, pe data de 21.09.2021, apare un raport favorabil de la Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități a Camerei Deputaților, iar proiectul este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților unde este adoptat pe data de 16.11.2021. 

Subliniez că proiectul, ce trebuia adoptat în procedură de urgență, a stat mai bine de 5 ani în Camera Deputaților și apoi a fost adoptat intempestiv, fără nicio dezbatere, și fără a fi adus nici măcar un amendament, în ciuda amplelor controverse pe care OUG 6/2016 le-a stârnit la data adoptării ei.

Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj:

În acest context, întrebarea dumneavoastră, de ce Parlamentul a adoptat acum proiectul de lege, este pe deplin legitimă, însă ea trebuie adresată membrilor Camerei Deputaților, Comisiei Juridice, conducerii acesteia, aceștia fiind în măsură să vă dea un răspuns concret la această întrebare, ce nu trebuie să rămână retorică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro