- Edilul a dezvăluit care e modelul care l-a inspirat în administrarea sectorului : orașul Tokyo!
- În perioada rămasă din actualul mandat, vrea să aibă rolul de „educator”.
- Susține că se luptă cu „mafia retrocedărilor” pentru parcela de 12 hectare din Parcul IOR, pe care vrea să o transforme în spațiu verde.
- „Îi era jenă” de cum arăta Calea Vitan, așa că a făcut celebrele borduri roz. Care s-au sfărâmat.
- „N-am controlat bine calitatea betonului”, admite primarul.
- Nu-l interesează Primăria Capitalei la viitoarele alegeri. „Dacă voiam, candidam acum trei ani, când mi-au propus”.
a
Interviu de Victor Vrînceanu
Declarație în premieră a primarului sectorului 3, Robert Negoiță. Are 46 de ani, e primar de peste 6 ani și și-a făcut publică decizia: nu are de gând să mai candideze în 2020.
Până atunci însă, vrea să lanseze o campanie de educare a cetățenilor pentru a stopa numărul mare de amenzi pe care Primăria le încasează.
Printre altele, edilul mai susține că, în ciuda acuzațiilor, nu vrea să construiască blocuri în Parcul IOR și anunță că va face tot ce poate pentru a transforma parcela de 12 hectare retrocedată în spațiu verde.
– Domnule primar, în sectorul 3 se iau măsuri drastice când vine vorba de respectarea curățeniei?
– Da! Nu poți să fii sănătos fără curățenie. Cei care nu respectă curățenia sunt penalizați, iar amenzile sunt mari. Poliția Locală are sarcină clară să își facă treaba și…
– Chiar și-o face?
– Din ce în ce mai bine! Chiar o să fac o întâlnire săptămâna viitoare cu toată presa pentru a demara o campanie de informare. Noi am început să încasăm bani multicei de la amenzi pentru curățenie și nu e în regulă. Am întâlnit cetățeni care pur și simplu nu își dau seama că e în neregulă să arunci țigara pe jos.
– Nu au primit o educație civică?
– Educație și atât, da? Aceștia sunt cei șapte ani de acasă. În primii ani de viață înveți de la părinți fix chestia asta. Dar când părinții aruncă țigara pe jos, faci și tu la fel.
„Vor beneficia toate orașele de campania noastră!”
– Amenzile multe înseamnă că populația nici nu învață nimic din penalizări?
– Amenzile sunt un demers corect, dar insuficient. Intenționez ca la buget acum să promovez un amendament conform căruia toți banii pe care îi încasăm din amenzile pe curățenie să fie redirecționați către informarea cetățenilor.
– Ce înseamnă acest lucru, mai exact?
– Am făcut deja pliante și vom începe distribuirea lor. Încercăm să conștientizăm cetățenii de interdicțiea de a arunca orice pe jos și de riscul de a primi amendă.
– Vă asumați un rol de educator?
– Da! Mergem pe tot ce înseamnă informare în masă. De la presă scrisă la internet, televiziune, radio și așa mai departe. Bugetele sunt unele consistente. De această campanie vor beneficia și celelalte sectoare, primării și chiar orașe.
– Gândiți la nivel național?
– Nu este un obiectiv al nostru, dar evident că nu îl evităm. De campania noastră vor afla toți locuitorii Bucureștiului.
„Tokyo este modelul meu!”
– De cât estimați că e nevoie ca cetățenii să „prindă” mesajul?
– Depinde mult de eficiența mesajului nostru, dar necesitatea amenzilor este permanent, la fel ca educația. Eu oraș mai curat decât Tokyo n-am întâlnit. Și cu toate astea, astăzi, în Tokyo au grafice de amenzi. Sunt cetățeni amendați în cel mai curat oraș din lume.
– Vă inspirați din orașele în care călătoriți?
– Sigur! Mai aud cetățeni care spun: „Domnule, dacă nu am avut coș de gunoi, normal că am aruncat pe jos”. Hai să fim serioși, în sectorul 3 sunt destule coșuri de gunoi. Eh, în Tokyo nu există coșuri de gunoi pe stradă. Sper că s-a înțeles bine! Așa că nu există nici o scuză să arunci ceva pe jos. La fel am auzit și de părcări: „Domnule, normal că am parcat pe trecerea de pietoni, pentru că nu am avut unde”.
– Domnule primar, asta chiar e o mare problemă în tot Bucureștiul. Ce să facă oamenii dacă nu au unde să lase mașinile?
– Duceți-vă la New York, Paris, Tokyo și parcați acolo pe trecerea de pietoni. Vă garantez că nici acolo nu sunt locuri suficiente. Eu le-am trăit! Am locuit doi ani în Paris și stăteam câte o oră zilnic să caut un loc de parcare. Dar niciodată n-am parcat într-o zonă interzisă, pe spațiu verde sau pe trecerea de pietoni. Știți de ce, nu?
– De ce?
– Pentru că în cinci minute rămâi fără mașină. Și aia doare! E un cost foarte mare să îți iei mașina înapoi.
„Vreau spațiu verde în IOR, nu blocuri!”
– Sunteți acuzat de USR că vreți să construiți blocuri în loc de spațiu verde în zona retrocedată din Parcul IOR. Cum comentați?
– Asta e o mare ticăloșenie pe care au făcut-o unii și chiar mă întristează. Cum e posibil să fii atât de lipsit de scrupule și de caracter să spui că „Negoiță a dat liber betonării” atâta vreme cât noi am pus în PUZ, care este public, că oprim de la construcție.
– Ați oprit de la construcție pentru că vă judecați cu cei care au retrocedat parcela de 12 hectare?
– Corect. Suntem în litigiu de mulți ani, iar terenul este blocat pentru construcții. Înainte să facem noi PUZ-ul acesta, el era construibil liber, adică neblocat.
– Da, dar și în PUZ-ul propus de dumneavoastră se dă voie să se construiască pe 70% din suprafață, urmând ca doar 30% să fie spațiu verde.
– Noi nu am schimbat nimic, sunt fix prevederile pe care terenul le avea și înainte. Eu am avut inițiativa să îl transform în spațiu verde integral și mi s-a spus de la juridic că ce propun este o chestiune ilegală și dacă vom persista, chiar dacă ne luăm avizele și îl trecem în consiliul general, el este atacabil în instanță și că ne desființează PUZ-ul. Nu-mi pot permite să mă joc cu un PUZ de sector.
Mafia retrocedărilor
– De ce nu merge?
– Pentru că este retrocedat. A transforma un spațiu privat în spațiu verde nu este legal.
– Poate fi o variantă ca Primăria Sectorului 3 să cumpere acest spațiu de la privat pentru a-l transforma în spațiu verde?
– Primăria Generală poate face asta, noi nu avem patrimoniu.
– Atunci, ați putea colabora cu Primăria generală pentru a rezolva acest lucru?
– Nu. Eu consider că acel teren a fost retrocedat ilegal și aceasta este și tema procesului în care suntem. Ca multe alte terenuri din sectorul 3.
– Putem spune că vă luptați cu mafia retrocedărilor?
– Nu vă contrazic cu nimic. Putem spune clar acest lucru.
– Haideți să recapitulăm: aveți în plan să transformați integral acel teren din Parcul IOR în spațiu verde, nu în blocuri, cum spun contestatarii, iar pentru asta vă judecați cu cei care au retrocedat terenul abuziv, conform spuselor dumneavoastră.
– Ați înțeles foarte corect. Aceasta este situația în momentul de față. Vrem ca tot terenul retrocedat ilegal să fie transformat în spațiu verde, în condiții complet legale.
„Îmi era jenă de Calea Vitan”
– Un grup de tineri a făcut un joc online care vă ironizează. Un primar aruncă cu papagali în protestatari, iar cu cât nimerește mai mulți, cu atât cresc blocurile în parc. Vă deranjează?
– Nu. Îi încurajez să se joace, dar dacă sunt și bine informați. Cu atât sunt mai respectabili. Și dacă ei, la rândul lor, promovează adevărul.
Captură din jocul care îl ironizează pe Robert Negoiță
– Unii spun că sunteți celebru pentru bordurile roz care se fărâmițează prin sectorul 3.
– Domnule, o fărâmă de adevăr există. Acum cinci, șase ani nu avea voie nimeni să pună borduri în București, pentru că era acea „borduriadă” de care sigur vă amintiți. Bordurile arătau groaznic. Trebuiau înlocuite. Pe unele le-am mascat, cum ar fi pe Baba Novac, Fizicienilor și Râmnicu Vâlcea, cu o coajă de fibră de sticlă să zicem, pentru că arătau groaznic. Pe altele le-am îmbrăcat în beton.
– Pentru rezistență?
– Pentru a arăta bine. Cum arătau pe Calea Vitan, vă dau poze, mie pur și simplu îmi era jenă. Să înlocuiești atunci borduri era crimă, domnule, iarăși cu „borduriada”. Unii exageraseră înaintea mea, iar noi nu mai puteam să facem nimic. Și atunci am avut această inițiativă cu diafragme, că asta sunt de fapt.
– În regulă, dar de ce s-au fărâmițat?
– Nu s-a controlat bine calitatea betonului, pe de-o parte, iar pe de alta, betonul e sensibil la sare și la ciclurile îngheț-dezgheț. Ele nu arată foarte bine și mi-am dat seama relativ repede că nu e o soluție corectă. Un an și ceva am făcut diafragme de acest gen. După aceea am schimbat din nou pe borduri care sunt mult mai rezistente, pentru că sunt tratate în laborator și presate la 80 de bari, e altă compoziție. Altă calitate. Dar da, avem probleme cu acele diafragme pe care le-am turnat un an și ceva. Oricum, sunt refăcute și întreținute.
– Da, dar un astfel de experiment costă bani publici.
– Nu, nu costă nimic în plus. Au fost permanent refăcute de constructor fără alte costuri.
– Deci sunt într-un fel de garanție?
– Exact. Singura problemă este deranjul pentru cetățeni. Dar știți cum este, numai cine nu muncește nu greșește.
– Ce veți face în 2020? Candidați la Primăria generală?
– Nu! Dacă m-ar fi interesat, aș fi candidat acum trei ani. Eu eram președinte PSD București, eu am fost întrebat de mai multe ori dacă îmi doresc să candidez, eu am refuzat. Am avut proiecte foarte importante la sectorul 3 pe care aveam de continuat și de finalizat.
– În regulă, nu candidați pentru Primăria generală, dar ce veți face?
– Peste un an? Probabil că nu o să mai candidez nicăieri.
– Serios?
– (zâmbește) Foarte serios!
– Ce o să faceți mai departe?
– Sunt un om care nu suportă să stea. Cu siguranță voi face ceva. Ce anume, nu știu exact. Momentan mă focusez pe ce am de făcut până atunci.
Citește și: