INTERVIU. Profesorul român din SUA care dărâmă mitul dezindustrializării: „România este între Danemarca și Israel. Suntem într-o conjunctură foarte bună”

Deși impresia generală este că după 1990, în România a avut loc un proces masiv de dezindustrializare, acesta este un mit, spune Sorin Adam Matei, profesor universitar în Statele Unite.

Acesta a arătat, într-o postare pe Facebook, că în ultimii 30 de ani, România a devenit, pentru nivelul ei, „o formidabilă mașină industrială și de servicii”, iar exporturile țării noastre au crescut de zece ori, de la 10 la 100 de miliarde de dolari.

Postarea sa a declanșat o dezbatere privind industria României.

Sorin Adam Matei spune că, având în vedere progresele țării noastre, în zece ani, România ar putea produce cipuri avansate, dacă autoritățile se vor concentra pe sectoare aducătoare de valoare adăugată mare.

El recunoaște că o mare parte a populației este decepționată de închiderea multor fabrici după 1990, însă spune că problema nu este dezindustrializarea, ci faptul că statul nu funcționează cum trebuie, iar la oamenii simpli nu ajung beneficiile modernizării, precum autostrăzi, infrastructură de gaze sau apă.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

• Născut în 1965 în Brașov, Sorin Adam Matei este expert în sociologia culturii. A absolvit istorie și filosofie la Universitatea București în 1990, iar între 1993 și 1994 a urmat masterul la Universitatea Tufts din SUA. În perioada 1996-2001 a făcut un doctorat în comunicare la Universitatea Californiei de Sud. Între 2001 și 2003 a predat la Universitatea din Kentucky, iar din 2003 predă la Universitatea Purdue din statul american Indiana. Din 2018, este prodecan la Colegiul de Arte Liberale al Purdue. A publicat mai multe cărți și articole științifice, iar pe lângă acestea, Sorin Adam Matei a fost comentator BBC World Service și Adevărul.

„După anul 2000, exporturile au explodat în România”

Reporter: A făcut vâlvă postarea dumnevoastră cu dezindustrializarea României. Ce ați descoperit și de ce este important?
Sorin Adam Matei: Eu m-am uitat la baza de date publică Harvard, care folosește date de la instituțiile internaționale. Datele ne spun un lucru foarte simplu: după anul 2000, exporturile au explodat în România. Au crescut de 10 ori, de la 10 la 100 de miliarde de dolari. E mult, e puțin? Este mai mult decât Moldova, dar mai puțin decât Polonia. Atât a putut România. 

Uitându-mă la date, am fost surprins să văd că sectoarele economice asociate stereotipic cu România, adică agricultura și industria textilă, au crescut ca volum, dar au scăzut ca pondere. Au crescut ca pondere serviciile, adică turism, transporturi și IT. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Dar cel mai important au crescut industriile. Adică cele de mașini, electronice, metalurgie etc. România nu s-a dezindustrializat, ba chiar industria ocupă un loc important. 

– Cum stăm acum?
– România exportă mașini, piese, componente electronice, ceea ce denotă o economie diversă. 

România este între Danemarca și Israel, deci din punct de vedere economic, România este aproape la fel de complexă ca acestea, chiar dacă nu suntem la fel de dezvoltați ca ei. Avem însă la fel de multe domenii de activitate. În 10 ani putem ajunge de la circuite integrate la cipuri avansate. Suntem într-o conjunctură foarte bună.

M-am uitat și pe cifrele Moldovei și acolo vedem că este o țară necomplexă, agricultura și industria textilă cresc ca valoare și ca pondere. Noi avem avantajul că suntem în Uniunea Europeană. 

• România se află pe locul 22 în lume în topul complexității exporturilor, realizat de Universitatea Harvard cu datele din anul 2019. Conform acestuia, România a urcat cinci poziții în zece ani. Israelul se află pe poziția 20, iar Danemarca, pe locul 26. În fața României, pe locul 21 se află Belgia, iar după țara noastră, pe poziția 23, se află Thailanda. Pe primul loc în clasament se află Japonia, urmată de Elveția, Germania, Coreea de Sud și Singapore. Din regiunea noastră, Cehia se află pe locul 6 la nivel mondial, Ungaria – pe 10, Polonia – pe 27, iar Bulgaria – pe 42. Moldova se află pe locul 68. Statele Unite se află pe locul 11, iar China – pe 16. Clasamentul include 133 de state analizate.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Companiile românești calcă pe urma multinaționalelor

– Există și critici ai acestui model.
– Mulți spun că forța de muncă a plecat, dar ei nu înțeleg că suntem practic într-o confederație. E ca și cum te-ai plânge că Timișoara participă cu forță de muncă la București. 

Alții spun că profitul pleacă, dar trebuie să te uiți câte salarii sunt plătite. Profitul este doar o mică parte și până pleacă din România, banii fac 2-3 ture în activitatea economică din țară. Plătești salarii, furnizori, taxe la stat.

– La ce credeți că se referă românii care se plâng de dezindustrializare?
– Pe de o parte, cred că mulți oameni nu văd că aceste companii ce au subsidiare în România sunt europene. Apoi să ne gândim și la companiile cu capital românesc ce fac afaceri. Ele au apărut pentru că au venit companii străine și au antrenat angajații. 

Fără multinaționalele venite în România nu ar fi apărut BitDefender. Acum este o nouă companie, UiPath, care nu ar fi existat fără ecosistemul IT din România și care este practic acum companie americană.

– Dar au existat închideri de fabrici și uzine, oamenii văd malluri și centre comerciale construite pe terenurile lor.
– Trecerea la sistemul economiei de piață a dus la falimentul multor întreprinderi. Multe erau în zone semiperiferice, în orașe mici. A fost o trecere de la orașele mici spre orașele mari, care a lăsat urme. Reformarea economiei a început în marile orașe. 

Pe de altă parte, ulterior a avut loc și o reformare a micilor orașe de pe lângă marile centre, precum cele de lângă București sau Ploiești. Și nu vorbim doar de zone rezidențiale.

De asemenea, după pandemia de COVID, mulți IT-iști au început să plece din marile orașe, au văzut că este mai ieftin. 

Apropo, IT-ul a apărut pentru că avem rețele de internet și conectivitate foarte bune. Iar acestea au apărut tot după venirea marilor companii străine de telecomunicații.

Beneficiile nu au ajuns la toată lumea

– Care este partea negativă?
– Există însă o umbră: toate succesele sunt în mediul privat, nu avem exemple de succes la stat sau în infrastructură. 

Oamenii se uită și văd că statul român nu pare un stat modern, avem probleme cu infrastructura, cu conectarea la apă sau gaze. Problema nu este că avem dezindustrializare, ci că dividendele acestei industrializări tăcute nu au ajuns la toată lumea. 

Războiul din Ucraina poate fi o oportunitate economică pentru România, dacă guvernanții se comportă corect, adică atât să ajuți Ucraina, cât și să devii hub logistic regional. Dacă Ucraina învinge, România va putea deveni un pivot economic în estul Europei, va putea participa la reconstrucția Ucrainei.

Statul „nu e campion la olimpiada de management”

– Este o problemă că statul nu mai are control direct în economie, respectiv nu mai are fabrici și uzine?
– Nu e o problemă. Statul român este un stat friabil, slab, care nu performează bine. Are legătură și cu corupția, cât și cu probleme de înțelegere, mai ales a celor puși de politicieni. 

Nu este un campion la olimpiada de management a statelor.

– Dar oamenii își aduc aminte că aveau locuri de muncă înainte de 1989, iar România făcea exporturi în multe țări.
– Lumea comunistă era autarhică, închisă, aveai zero opțiuni. Erau multe lucruri care conspirau împotriva industriei românești. Întreprinderile aveau și un mandat social: să angajeze oameni. De aici aveau din start randament scăzut și oameni slab motivați. 

Oamenii uită, dar viața era mizerabilă. Dacă se făceau mașini, îngrășăminte, acestea se duceau la export, ca să obțină statul valută. Și cu aceasta se luau alte utilaje și se făceau alte combinate. Economia era în afara oamenilor. 

Concentrare pe electronice, farma și echipamente

– Unde ar trebui să se concentreze mai mult România pe viitor în privința industriei?
– România a crescut în modul cel mai profitabil în zona auto și a echipamentelor electrice. Mașinile-unelte și echipamentele optice și medicale au crescut și ele bine. 

Experții de la Harvard, nu eu, recomandă ca România să investească mai mult și să încerce să devină un contributor mai serios în industria componentelor de calculatoare, în industria farmaceutică și cea a mașinilor-unelte.

„Economia trebuie să servească oamenii”

– Există un trend mondial de 10-15 ani în care statele se implică tot mai mult la nivelul întreprinderilor. Și nu vorbim de Rusia și China, ci de naționalizări sau salvări de companii în Vest ori alte ajutoare. Am văzut și la criza din 2008, și în 2020 în pandemie. Cum vedeți acest lucru?
– Asta este o problemă a societăților cu economii complexe, mondiale. Când intră în sincopă, au nevoie de aceste ajutoare financiare. E o mare dilemă a lumii moderne, dacă să le salveze sau să lase piața să le înlocuiască și cu altceva. 

Nu am un răspuns direct, cred că până la urmă, cei care sunt la manete deasupra noastră trebuie să se gândească foarte atent la cum funcționează economia. Adică să servească oamenii, nu doar să se servească pe sine, indiferent de modelul economic.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro