ComenteazăLibertatea a stat de vorbă cu psihologul ucrainean Oleg Burlachuk, secretar general al Asociației Naționale a Psihologilor din Ucraina (NPA).
Înainte de război, în Ucraina erau aproximativ 15.000 de psihologi. Unii dintre ei s-au înrolat în armată și luptă pe front, spune Oleg Burlachuk. Se estimează că în jur de 12-15% au părăsit țara în urma invaziei rusești, un procent similar cu cel al populației generale.
Cei mai mulți oameni care solicită ajutor la helpline-ul Asociației Naționale a Psihologilor au probleme de anxietate și atacuri de panică. Sarcina de a restabili sănătatea mintală a unei națiuni e discretă, crede Burlachuk, însă vitală.
„Astăzi este prea devreme pentru copii și femei să se întoarcă în Ucraina”
Libertatea: În vremuri de război, când problema principală este supraviețuirea, ce rol credeți că pot juca psihologii pentru oamenii care se află încă în Ucraina?
Oleg Burlachuk: Psihologii de astăzi joacă roluri diferite. Unii s-au înrolat în armată și acum luptă pe front, unii își apără orașele și satele. Cu toate acestea, majoritatea dorește să ajute oamenii să depășească diferite probleme, continuând să-și facă profesia.
– Dar pentru oamenii care au părăsit Ucraina?
– Există mai multe sondaje și ce știm e că majoritatea așteaptă să se întoarcă acasă. Cei care nu au unde să se întoarcă sunt în cea mai rea situație. E greu să oferi sfaturi pentru că există prea mulți factori. Însă, astăzi, 20 aprilie, este prea devreme pentru copii și femei să se întoarcă în Ucraina.
A treia transformare prin care trece Ucraina în ultimii 18 ani
– Credeți că ucrainenii au moștenit la nivel transgenerațional puterea de a rezista și de a lupta? Cum îți schimbă un război mentalitatea?
– Cel puțin asta este ceea ce se poate presupune în mod rezonabil. În ultimii 18 ani, aceasta este a treia transformare globală pentru noi: 2004, apoi 2014 și acum. Cu siguranță ucrainenii au un nivel ridicat de reziliență. Cât despre mentalitate, cred și sper că vom putea vedea schimbări, dar tot după război, după victorie.
Între 12 și 15% din psihologii ucraineni au părăsit țara
– Aveți cifre despre numărul de psihologi/terapeuți care au activat în Ucraina înainte de război? Știți câți dintre ei au urmat o pregătire pentru a lucra cu traume? Știți câți dintre ei au plecat din țară?
– E ciudat, dar până în 2017 nimeni nu a strâns date despre numărul de psihologi din Ucraina. În 2017, când a apărut Asociația Națională a Psihologilor din Ucraina, o asociație de tip umbrelă, parte a Federației Europene a Asociațiilor de Psihologi, eram oficial în jur de 500 de persoane. Acum suntem mai mult de 1.000 de membri (datele nu sunt complete, mulți nu și-au putut reînnoi calitatea de membru la începutul anului, pentru că a început războiul). De asemenea, în Ucraina există destul de multe asociații de terapeuți, dar nu sunt limitate profesional și includ specialiști din diferite profesii. Presupunem (însă acest lucru nu este exact) că erau aproximativ 15.000 de psihologi în Ucraina înainte de război. Se estimează că ponderea psihologilor plecați este aproximativ egală cu numărul ucrainenilor plecați și este în intervalul 12-15%.
Anxietate și atacuri de panică
– Pe site-ul dumneavoastră scrie că asociația oferă consultații psihologice gratuite telefonic sau online. Câte astfel de cereri ați primit până acum de la începutul războiului?
– Ne-am înființat linia de asistență în timpul pandemiei de Covid-19. La început, am primit un număr semnificativ de solicitări, când au fost difuzate informații despre activitatea noastră. Acum acest anunț a dispărut, așa că nu primim mai mult de 20-30 de solicitări pe săptămână. Cu toate acestea, suntem siguri că numărul de solicitări va fi mult mai mare. Momentan nu suntem pregătiți să creștem volumul din punct de vedere tehnic. Cu ajutorul donatorilor, în prezent strângem fonduri pentru a lansa o linie de asistență cu un număr mare de psihologi. Când vom începe să facem publicitate, cred că vom primi aproximativ 40-60 de solicitări pe zi.
– De ce sună oamenii, pentru ce solicită ajutor psihologic?
– Problemele sunt foarte diferite, probleme de adaptare. Multe au de-a face cu anxietatea și atacurile de panică.
– Ați primit apeluri de la victime ale violenței sau abuzului sexual din zonele ocupate ale Ucrainei?
– Nu am primit astfel de solicitări. Și dacă am fi făcut-o, ar fi trebuit să le redirecționăm către alți specialiști. În astfel de cazuri, munca este foarte dificilă și voluntarii noștri nu au suficiente abilități profesionale în această zonă. Vom acorda o atenție deosebită pregătirii psihologilor cu care vom lucra când vom lansa această linie de asistență.
– Asociația dumneavoastră oferă și sprijin moral și psihologic forțelor armate? Ce fel de ajutor este oferit?
– Nu avem programe speciale. Cu toate acestea, unii membri ai diviziei noastre de traumă sunt angajați ai Departamentului de Apărare.
„Problemele de traumă vor însoți Ucraina mulți ani după război”
– Ucraina se confruntă cu traume uriașe la nivel personal și colectiv în urma invaziei ruse. Aveți programe speciale pe zona de traumă?
– Da, cum am spus, avem o divizie de traumă în asociația noastră. Suntem asistați de asociații internaționale și de profesioniști individuali. Acum nu mai este timp să construim structuri noi, însă, mai târziu, vom continua să pregătim specialiști care să lucreze pe zona de traumă. Presupun că aceste probleme vor însoți Ucraina mulți ani după război.
– Pentru oamenii din regiunea Donbas, unde războiul durează de 8 ani, au existat programe de sprijin psihologic? Pot ele inspira programe la nivel național?
– Mass-media rusă difuzează în mod activ informații că, de 8 ani, Ucraina este în război cu Donbas. Cu toate acestea, ostilitățile de acolo au încetat în 2015 și de atunci au avut loc confruntări militare minore pe linia de contact. Populația civilă era în siguranță. Din moment ce teritoriile au fost ocupate, nu știm ce fel de îngrijire psihologică s-a acordat acolo. Colegii care au venit din regiunile estice și-au desfășurat activitățile pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.
„Cred că există suficient ajutor”
– Mulți oameni din Ucraina s-au plâns că lumea nu face destul pentru a sprijini țara. Credeți că asistăm la efectul bystander-ului, în sensul că ne lăsăm unii pe alții să intervenim?
– Nu cred. Cred că există suficient ajutor. Și suntem foarte recunoscători pentru sprijin și oportunitatea de a simți căldura inimilor voastre. Poate că există diferențe în lume în înțelegerea problemelor cu care se confruntă ucrainenii. Acum, bineînțeles, ne bazăm în principal pe asistența militară, așa că totul trece în plan secund. Nu avem a doua șansă și trebuie să câștigăm. În viitor, refacerea infrastructurii și a vieții pașnice în orașele și satele distruse va trece în prim-plan. Cu toate acestea, restabilirea sănătății mintale a ucrainenilor este o sarcină esențială, nu atât de vizibilă, dar foarte importantă. Contăm pe ajutorul psihologilor profesioniști din întreaga lume.
– În ultimele două luni, lumea a fost martoră la curajul poporului ucrainean, de la soldați la oameni obișnuiți. Oamenii nu s-au prăbușit în deznădejde, ci au opus rezistență și au luptat. Care credeți că este motivul pentru o astfel de reacție?
– Ucrainenii sunt foarte motivați și uniți. Probabil pentru prima dată suntem atât de uniți la nivel de opinii. Puțini oameni au contat pe acest lucru și poate asta a subestimat și Rusia. Trecem prin etapele grele și dureroase ale formării societății.