ComenteazăAgenția Uniunii Europene pentru Azil este un organism menit să ajute la punerea în aplicare a legislației UE în materie de azil în statele membre și să asigure o mai mare convergență a procedurilor de azil și a condițiilor de primire.
Agenția europeană sprijină în acest moment nouă state în gestionarea valului de refugiați ucraineni, inclusiv România.
Nina Gregori, șefa instituției, s-a aflat săptămâna trecută în România, pentru evaluarea Planului Operațional de sprijin, încheiat cu autoritățile române la 28 martie 2022. A fost pe teren și s-a întâlnit cu oficiali de la Ministerul de Interne, între care și șeful ISU, Raed Arafat.
Într-un interviu acordat Libertatea, șefa agenției europene se declară mulțumită de ce a găsit în țara noastră și explică în ce constă concret sprijinul pe care îl poate oferi Agenția UE pentru Azil.
O „armată” de 500 de experți
Libertatea: Agenția Europeană pentru Azil, nou înființată, continuă activitatea fostului Biroul European de sprijin pentru Azil (EASO). Aveți prerogative noi?
Nina Gregori: EASO a fost creat în 2010 ca un birou de sprijin pentru a ajuta statele membre să atingă proceduri comune de azil. Deci, munca noastră a fost predominant teoretică – am ajutat statele membre ghidându-le, oferindu-le traininguri.
Acum, o nouă reglementare a fost adoptată ca parte a pachetului privind migrația și azilul pe care Comisia (Europeană – n.r.) l-a prezentat în 2020. Reglementare care ne ajută să fim mai reactivi când vine vorba despre munca pe teren.
Pentru că vom avea posibilitatea de a folosi rezerva de 500 de experți ai statelor membre în domeniul azilului. Ca director executiv al agenției, voi avea posibilitatea de a trimite acești experți într-o anumită țară care se va confrunta cu o presiune disproporționată în ce privește migrația. Cum se întâmplă acum cu Ucraina.
Agenția europeană activează în opt centre de primire a refugiaților
– Concret, în ce constă suportul pe care îl oferă agenția?
– Dacă ne uităm concret la România, Guvernul român ne-a cerut ajutorul în ce privește implementarea Directivei privind protecția temporară, menită să le ofere asistență ucrainenilor veniți în România.
Echipa noastră lucrează, pe teren, cu echipa guvernamentală și cu organizațiile societății civile. Suntem prezenți în 8 puncte de recepție, oamenii noștri îi informează pe ucraineni cu privire la drepturile lor, proceduri de înregistrare, ce documente trebuie să prezinte, ce drepturi au când obțin permisul de reședință, unde să meargă și ce să facă.
De asemenea, ajutăm concret cu înregistrările, oamenii noștri ajută Ministerul Afacerilor Interne din România să completeze procesul de înregistrare în sistem. Mai ajutăm cu interpreți și încercăm să ajutăm, de asemenea, România cu privire la condițiile de recepție. Și asta face parte din planul operațional în care ne vom angaja.
„Suntem prezenți momentan în nouă state membre UE”
– La ce vă referiți când vorbiți despre condițiile de recepție?
– Condițiile de recepție se referă la centrele de primire. Avem în agenție experți care pot coordona evaluări ale persoanelor vulnerabile și apoi, dacă e nevoie, pot îndruma oamenii spre serviciile de care au nevoie.
Regula agenției noastre spune că nu putem să venim, pur și simplu, într-o țară – într-un fel, trebuie să fim invitați. Apoi gândim împreună cu guvernul respectiv, dar și cu toate entitățile implicate, nevoile statului – ce facem împreună cu ONG-urile etc. Asta formează planul operațional.
Suntem prezenți momentan în 9 state membre UE unde vom ajuta cu implementarea protecției temporare, dar și cu azilul și recepția. Mai avem două planuri în ce privește Cehia și Olanda, așadar la finalul lunii vom fi prezenți în 11 state. Bulgaria, de asemenea, ne-a cerut să facem o evaluare a situației.
„Reacția rapidă a UE a fost uimitoare”
– Cât de diferită este criza din Ucraina în comparație cu alte crize privind refugiații?
– Cred că sunt trei puncte principale în care vedem diferențe majore. Primul ar fi că Ucraina e vecinul nostru, e la granița Uniunii Europene, se întâmplă totul foarte aproape de noi. Spațiul european de protecție este primul vizat.
În al doilea rând, Ucraina e o țară mare, cu peste 44 de milioane de oameni și o criză de felul ăsta este fără precedent după Al Doilea Război Mondial.
Al treilea element ar fi reacția rapidă a Uniunii Europene, care cred că a fost uimitoare. Directiva privind protecția temporară a fost adoptată în 2001, dar nu a fost niciodată pusă în aplicare, deci a fost pentru prima dată când țările au folosit-o. Astfel, se recunoaște, în general, că oamenii din Ucraina au nevoie de protecție și nu se mai aplică nicio procedură în afară de înregistrare, ceea ce e o mare diferență față de procedura de azil și, desigur, are o filosofie total diferită.
– Au fost multe eforturi variate din partea țărilor UE. E vreun model care v-a atras atenția?
– Trebuie să spun că toate țările au reacționat cu viteza luminii, pentru că totul a fost fără precedent. În primul rând, numărul sosirilor. Cred că ceea ce contează aici a fost voința politică.
În migrație, deciziile politice ale țărilor nu sunt armonizate, colective, iar aici a fost opusul. 27 de țări au spus: „Da, trebuie să facem asta, trebuie să ocrotim oamenii”. Au fost decizii politice fără precedent în istoria migrației, după multă vreme.
Despre Guvernul României: „S-au descurcat foarte bine”
– Cum apreciați eforturile României?
– România a acceptat foarte mulți oameni, puteți să vă uitați la procente. Cred că Guvernul României a reacționat foarte bine la primul nivel – al primei reacții – și la al doilea nivel – al recepției.
Activarea Directivei privind protecția temporară a fost foarte rapidă. Deci, cred că s-au descurcat foarte bine și sunt bucuroasă că ne-au cerut ajutorul, pentru că și asta face parte din conceptul de solidaritate europeană. Suntem aici să ne sprijinim unii pe ceilalți.
– La ce ne putem aștepta de la nou înființatul birou din România?
– Cred că e important că în Directiva europeană apare implementarea drepturilor – educație, sănătate, ajutoare sociale. Sunt multe ministere care trebuie conectate și coordonate.
– Polonia a primit cei mai mulți refugiați de la începutul crizei. A cerut ajutorul Agenției?
–Nu, Polonia nu ne-a cerut ajutorul. Oamenii vin aici fiindcă e țara învecinată cu Ucraina, dar sunt mulți care merg și în Germania, în alte state. Polonia e punct de intrare, dar nu toată lumea stă acolo.
– Se implică agenția în prevenirea cazurilor de trafic de carne vie?
– Da, am fost invitați să ajutăm și să sprijinim cu informarea. Am pregătit broșuri de informare pentru adulți și copii, în 11 limbi, care au fost distribuite în statele membre și am trimis experți care să se ocupe de minori.
– Pentru minori există o platformă care să centralizeze cazurile celor neînsoțiți?
– Nu, în privința asta fiecare țară are propriul sistem, pentru că asta depinde de legislația națională, dar când facem sesiunile de informare, partea cu minorii e mereu prezentă în toate țările, inclusiv în România.
„Acum, migrația e impredictibilă”
– Care sunt viitoarele planuri ale agenției?
– Vom vedea cum se dezvoltă situația. La fel ca și înainte de situația cu Ucraina, suntem alături de toate statele, nu doar de cele din prima linie.
Primele acorduri semnate de noi au fost cu țări mediteraneene precum Grecia și Italia, pentru că erau primele țări în care se sosea, dar acum migrația e impredictibilă.