Barbu Mateescu nu vede niciun favorit între Gabriela Firea
și Nicușor Dan. El crede că victoria în București se joacă până la încheierea
votului și indică printre motive interesul mai mare al vârstnicilor față de
alegerile locale și îndepărtarea potențialilor votanți de frica infectării cu
noul coronavirus.

O prezență mai mare la vot ar fi dată de cei nemulțumiți și ar
dezavantaja actualii primari care candidează pentru un alt mandat, susține Barbu
Mateescu.

Sociologul crede că este de urmărit nu ce se întâmplă la
București, ci cum va arăta harta alegerilor din Moldova, unde alegătorii și-au
schimbat mult optica, după mulți ani în care PSD câștiga fără riscuri.

– Cum a fost campania
electorală pentru alegerile locale din acest an?
– Am avut o campanie anostă și poate chiar predictibilă, cu o modă a dezvăluirilor
pretins incendiare despre candidați.

Cu cât ne apropiem însă mai mult de momentul votului, cu atât este mai greu ca astfel de mesaje să ajungă la suficient de mulți votanți ca să mai aibă un impact.

– Sunt favoriți
printre candidații la alegerile de duminică?
– Sunt mai multe localități din România unde scena politică este mai
degrabă dezechilibrată.

Avem o mare schimbare față de alegerile locale din trecut,
noutatea USR-PLUS, alianță care nu exista la alegerile precedente decât în
București.

În majoritatea localităților, primarii în funcție beneficiază de bonusuri și avantaje care îi vor ajuta să își mențină mandatele.

– Ce va fi diferit în
București față de alte orașe la votul de duminică?
– Există diferențe majore între cum votează bucureștenii la locale și
parlamentare față de cum votează la prezidențiale și la europarlamentare.

În primul rând, în București, interesul vârstnicilor pentru alegerile locale este mult mai mare decât la alte categorii de vârstă. Acest dezechilibru de interes între vârste nu este atât de mare la alte alegeri.

Pe de altă parte, sunt foarte mulți oameni care locuiesc în București și au putut să voteze aici pe liste suplimentare la europarlamentare și prezidențiale, deși au adrese oficiale în cartea de identitate în alte orașe, și mă refer la studenți, la oameni în primii zece ani de după terminarea studiilor. La alegerile locale, este incert câți dintre ei vor mai putea să voteze în București.

Mai există un factor, în special în București, care creează confuzie în legătură cu aceste alegeri, și anume faptul că sunt potențiali votanți care se tem să vină la vot de frica infectării cu coronavirus.

Este un fenomen unic, nu am avut niciodată în istoria alegerilor din București și din România un element de acest tip care să schimbe prezența la vot pe anumite grupuri demografice sau de vârstă.

– Există un favorit
în București, l-a ajutat campania electorală mai mult pe Nicușor Dan sau pe
Gabriela Firea?
– Trăim într-o epocă a emoțiilor, cam de pe la victoria lui Donald Trump
sau de la votul pentru Brexit din Marea Britanie.

Nu toate scrutinele sunt definite de emoție, dar acolo unde
emoția contează, este foarte importantă.

Deci, vom putea măsura, din nefericire, abia de luni încolo sau poate de duminică seara dacă emoția contează și în ce sens.

Va ieși mai ușor la vot electoratul Gabrielei Firea sau al lui Nicușor Dan?
– Lucrurile ar fi fost mai simple înainte de pandemie. Cercetările publice făcute de IRES arată că oamenii în vârstă sunt puțin mai prudenți, mai grijulii apropo de pandemie.

Din acest punct de vedere, lucrurile sunt pe muchie sau
foarte încurcate.

Cât ar putea să rupă Traian Băsescu din electoratul lui Nicușor Dan?
– În alegerile care au loc într-un singur tur, există o tendință naturală, în România și peste tot pe glob, a votanților de a se concentra pe cele două opțiuni principale. De obicei, este vorba de candidatul care deține funcția și de principalul contracandidat. Este un fenomen natural care nu îl avantajează foarte mult pe Traian Băsescu.

Pe de altă parte, Traian Băsescu are fani înfocați, sunt
oamenii care țin extrem de mult la el. Deci, s-ar putea cumva să reziste cumva
acestei tentații a opțiunilor principale și să îl voteze în continuare.

– Ce ar putea determina un alegător care nu vrea să voteze sau care este nehotărât să meargă duminică la vot?
– Cu cât ne apropiem mai mult de momentul în care trebuie să decidem dacă mergem sau nu la vot, cu atât ne este mai clar dacă vom face asta sau nu.

Mai este un aspect important, acela că subestimăm mai mult importanța primăriei în viața noastră cu cât localitatea este mai mare, pentru că apar foarte multe lucruri în plan personal, social, economic care nu au de-a face cu primăria.

În ultimii patru ani însă, a început să se vorbească foarte
mult în România de orașe. Românii au devenit conștienți de calitatea vieții din
orașul lor, au început să compare orașe, avem o migrație internă foarte mare,
oamenii se mută dintr-o localitate în alta, oficial, cu tot cu carte de identitate.

– Prezența la vot va fi duminică mult mai slabă față de alegerile de acum patru ani?

Aș risca și aș spune că prezența va fi mai mare. Spun asta având în vedere ce s-a întâmplat la alegerile organizate de când a început pandemia.

În mod interesant, peste tot în Europa sau în aproape toate cazurile, prezența la alegeri a fost mai mare decât la alegerile similare organizate pre-pandemie.

Foarte mulți oameni votează și pentru că vor să își exprime
o părere apropo de ceva ce s-a întâmplat.

În 2012, de exemplu, am avut o prezență imensă pentru că oamenii au vrut să spună, chiar și la locale, că nu sunt de acord cu măsurile de austeritate din anii precedenți.

Și în acest an, cam peste tot în Europa, oamenii au folosit
alegerile drept un mijloc de a spune în ce măsură sunt de acord sau nu cu
măsurile luate de guverne, cu schimbarea situației economice datorate
pandemiei.

Este posibil ca și în România, mai mulți oameni decât de
obicei să vrea să facă o afirmație în cabina de vot.

– O prezență mai mare
la vot ar avantaja un anumit candidat?
– Ca principiu general, cu cât prezența este mai mare, cu atât este mai
dificil pentru deținătorii funcțiilor să își mențină poziția. Asta înseamnă că persoane
care nu sunt mulțumite au trecut din acest spațiu al nemulțumirii generale în
acțiune. Evident, există și excepții de la regulă.

În genere, campaniile incitante – și aici atrag atenția asupra orașelor Timișoara, Constanța – au și această componentă de emoție, de trezire a populației și de aceea o prezență mai mare. Asta nu va fi pentru primarul în funcție cum ar fi fost de obicei.

– Ca emoție, prin ce s-au remarcat campaniile Gabrielei Firea și Nicușor Dan?
– Gabriela Firea a avut un mandate în culori destul de pastelate, a comunicat pe teme care nu stârneau niciun fel de emoție negative împotriva ei, și-a rezervat energia pentru certuri din când în când cu conducera PSD și acum cu Guvernul Orban.

În campanie, Gabriela Firea a fost un pic mai dinamică și mai agresivă decât de obicei.

La Nicușor Dan, campania a fost mai definită și mai articulată decât cele anterioare. Campaniile din 2012 și 2016 au fost mai aspiraționale, mai puțin definite, mai lipsite de încredere în forțele proprii decât ce vedem acum.

– La nivel de partide
politice, sunt favoriți în aceste alegeri locale?
– În ce privește votul pentru Consiliile Județene – marele predictor pentru
alegerile parlamentare – este aproape cert că PNL are un avantaj față de PSD.

S-ar putea ca PSD să fie ajutat și chiar să termine la egalitate sau foarte departe de PNL, întrucât un mare competitor – Pro România – nu are peste tot candidați sau are candidați foarte puțin cunoscuți. Deci, votanții Pro România s-ar putea să încline spre PSD pentru Consiliile Județene.

La primari, s-ar putea ca factorul decisiv să fie campania de recrutare a PNL din ultimele luni. Sunt primarii PSD din județe unde partidul era foarte puternic și care și-au schimbat culoarea politică. S-ar putea ca PNL să treacă înaintea PSD.

Aș pune accent mai mare nu pe ce se întâmplă în București,
ci pe ce va fi în Moldova. Transilvania, Muntenia sunt zone cu o identitate
politică destul de clară.

În Moldova a avut loc o schimbare semnificativă în optica votanților față de acum 10 sau 20 de ani. Acum 5-7 ani, toate județele și primarii municipiilor din Moldova erau câștigate de PSD fără riscuri prea mari. Acum, este o competiție serioasă în foarte multe locuri.

Probabil că rezultatul la alegerile locale din acest an va
fi o hartă a Moldovei destul de pestriță din punct de vedere politic.

– Cum este societatea
în prag de alegeri într-un context diferit de ce am trăit până acum?
– Atitudinea este diferită de la localitate la localitate.

În unele localități, precum cele din mediul rural, nu este o emoție foarte mare, în timp ce în anumite localități vine ziua judecății.

Sunt oameni care au acum nemulțumiri, frustrări, invidii față de ce au alte orașe și care acum vor putea să își manifeste prin vot ceea ce simt apropo de administrarea localității.

Nu putem vorbi înainte de alegeri de o Românie într-o
singură culoare a emoțiilor, ci de situații diferite. De aceea, scrutinele vor
avea rezultate foarte, foarte diferite.

 
 

Urmărește-ne pe Google News