15 comentariiLibertatea a discutat cu Paul pentru a înțelege motivația din spatele alegerii carierei de soldat în contextul celui mai mare val de demisii din armată, potrivit documentarului Recorder realizat anul acesta.
Zeci de avioane au survolat deasupra Arcului de Triumf din București și sute de tancuri au patrulat în întreaga țară, înconjurate de militari care merg în cadență, cu arma-n mână, ca de orice zi națională. Prilej cu care am fost asigurați că țara noastră este pregătită cu echipament și forță umană, în anul în care 40% din bugetul Apărării a mers pe armament, potrivit PressOne.
Pasiunile unui soldat – manga, Netflix și TikTok
Unul dintre cei care sunt dedicați misiunii de a-i apăra pe români e Paul, soldat gradat profesionist, care în timpul liber citește anime și creează conținut pe TikTok. La finalul lui noiembrie când am vorbit cu el, citea Berserk, o serie manga japoneză ilustrată. Pe TikTok are aproape 11.000 de urmăritori și peste 170.000 de aprecieri. Aici creează atât entertainment, cât și conținut explicativ despre meseria lui. „N-ai idee câți oameni mă întreabă lucruri despre armată pe Instagram, pe TikTok…”, îmi spune. Așa că l-am întrebat și noi.
Libertatea: Cum ai ales cariera asta?
Paul Alexe: Pe cât de ridicol sună, atât de adevărat este. Eram la grădiniță, la o serbare, cred că eram în grupa pregătitoare, și persoana îmbrăcată în Moș Crăciun m-a întrebat ce vreau să fiu când o să fiu mare. Primul lucru care mi-a trecut mie prin minte a fost pilot pe MiG (n.r., avion de vânătoare). Și, practic, asta mi-a rămas implantat în minte. Dar undeva prin gimnaziu și la începutul liceului s-a pierdut ideea. Apoi, am văzut pe YouTube un videoclip de la canalul MApN-ului intitulat Cursul de Ranger. Se prezentau în vreo 12 minute cum câțiva oameni erau supuși timp de 62 de zile la foame, oboseală și efort fizic intens.
Și cumva chestia asta mi-a făcut un switch în cap că vreau să intru în armată. Deja nu mai conta – ca pilot de avion, ca pilot de elicopter, ca ofițer, nu mai conta. Eu voiam doar să intru în armată, să mă duc la cursul de ranger.
– Deci te-a atras faptul că oamenii ăia erau supuși la condiții extreme?
– Da, pentru că, ulterior, după ce absolveau cursul de ranger, ei erau niște militari care au trecut prin niște încercări foarte grele. În primul rând, și-au format caracterul și psihicul să reziste la condiții vitrege. Cursul de ranger te face un luptător aproape complet din foarte multe puncte de vedere. Și, practic, asta e dorința mea și acum. De-aia am intrat în armată și va urma. Va urma să îmi depun raport să plec la cursul de ranger.
„Noi suntem mai bine față de multe țări în momentul actual”
– Ai intrat în armată la 22 de ani. Ce ai făcut de la terminarea liceului și până la acel moment?
– Am lucrat o perioadă în mediul privat. Am lucrat în port prima oară. Făceam reparații și mentenanță la macarale, o muncă destul de solicitantă, dar nu era plătită bine. Apoi am dat probele la MApN în 2021. Le-am luat pe toate, mi-am depus dosarul. Doar că, din păcate, eu am rămas nerepartizat, pentru că erau foarte mulți candidați pentru locurile pe care le scosese MApN-ul la concurs. Iar eu nu mă încadrasem cu punctajul.
După aceea, am plecat la București, unde m-am angajat în domeniul confecțiilor metalice. Am lucrat vreo 9 luni, apoi mi-am dat demisia și am venit înapoi în Constanța, de unde sunt eu. Am dat iar probele la MApN, iar de data asta am intrat.
– Alegerea acestei cariere are vreo legătură și cu patriotismul?
– Din punctul meu de vedere nu pot să-l numesc patriotism. Le numesc valori morale. Eu am ales să intru în armată, pe lângă că vreau să fiu cel mai bun, datorită valorilor mele morale. Ele îmi dictează că am aici pe cineva pe care trebuie să apăr. Eu nu îmi apăr țara neapărat pentru că sunt patriot. Îmi apăr mai mult țara pentru că eu îi am pe mama mea, pe tatăl meu, pe sora mea, pe prietenii și pe persoanele dragi mie și, practic, vreau să-i apăr.
– Curând e 1 decembrie. Ce reprezintă asta pentru tine?
– Reprezintă faptul că, în ciuda tuturor lucrurilor care se întâmplă în această țară, nu trebuie să uităm faptul că suntem mai bine față de alte țări. În momentul de față, oricât s-ar plânge românii, noi suntem mai bine față de multe țări. Aici mă refer din punctul de vedere al democrației.
La polul opus: Belarus, Rusia, Coreea de Nord, China. Țări din astea pe care mulți le văd pe internet și zic că sunt mai libere decât cele din Occident. Dar, de fapt, e invers. Practic, încă suntem liberi, cât vom mai fi. Și eu sper să rămână asta pentru totdeauna, totuși. Să nu ne pierdem nădejdea. Pentru că undeva, acolo, există niște oameni care se bat cu sistemul, ca să îndrepte lucrurile.
„Când o să audă de salariul pe care îl avem noi în armată, nu o să le pice bine”
– Cum arată o zi din viața ta atunci când ești la muncă?
– Te duci de dimineață, te prezinți, completezi niște registre, aștepți să se strângă toți colegii, mergeți la rastel, vă ridicați armamentul și încărcătoarele. Se face un scurt briefing de către o persoană desemnată de acolo. Ne spune: „Fiți atenți la încărcarea armamentului, dacă se întâmplă ceva dați prin stația radio, să ne vedem sănătoși și la finalul turei”.
Recent am fost trimis de către unitatea mea într-un orășel ca să fiu instructor la o școală de instrucție. Aici, este un program de opt ore, unde, practic, stau să-i învăț pe cursanți diferite lucruri, de bază – să tragă cu arma, cum să țină arma, cum încarcă o armă, cum stau drepți, cum merg în cadență, cum se opresc în același timp, să facă la stânga, la dreapta, chestia asta se numește instrucție de front. Iar cu arma, se numește instrucția tragerii cu armamentul de infanterie. Acesta e programul, cinci zile pe săptămână. După ce termin programul, mă îmbrac în civil și mă duc acasă și îmi fac treaba mea.
– Când nu ești la serviciu, cum îți petreci timpul liber? Ai aproape 23 de ani, ieși în club, te duci la petreceri?
– La petreceri nu prea mă mai duc. Grupul meu de prieteni a plecat în alte orașe, iar eu am rămas în Constanța, datorită serviciului. Astfel, în timpul liber citesc manga, mă uit la anime-uri, mă mai uit la seriale pe Netflix și mai sunt creator de content pe TikTok. Aici, încerc să le explic oamenilor cum funcționează, de exemplu, un Red Dot sau un Holosight (n.r. – dispozitive folosite în armată).
– Armata română ar avea nevoie de oameni tineri, de vârsta ta?
-Ar cam fi nevoie ca să vină mai mulți tineri să se angajeze în armată. Nu e ceva de speriat.
– Care crezi că ar trebui să fie motivația lor, cum ar trebui să fie atrași?
– Sunt mai multe variabile. Prima variabilă pe care vreau să o specific este că pentru tineri contează banii. Foarte mult contează banii. Pentru că poate ei vin în armată, dar când o să audă de salariul pe care îl avem noi în armată, nu o să le pice bine. Apoi, cred că depinde și de gândirea lor. Depinde foarte mult de mindset. Dacă nu ai un mindset pus pe treabă, adică să fii genul de om care e pus pe treabă, care vrea să facă, să fie ceva mai mult, să facă parte din ceva mai mare, nu ai ce căuta în armată.
Al treilea lucru, când vin în armată, trebuie să fie împăcați cu faptul că au multe restricții. De exemplu, când vrei să pleci în altă țară, tu trebuie să anunți comandantul unității că pleci în altă țară. Dacă pleci din județ la fel, tu trebuie să anunți că în perioada cutare, ești plecat din județ, în caz că se dă alarmă să nu te cheme.
„Singurul lucru pe care AUR îl va reînvia va fi dragostea pentru Rusia”
– Crezi că un partid naționalist cum este AUR ar putea să ne schimbe percepția românilor, să reînvie patriotismul?
– Agenda AUR nu este despre a reînvia patriotismul. Agenda AUR este doar de a ne separa. De a ne separa în extreme, să fie discrepanța mai mare. Nu va reînvia patriotismul. Singurul lucru pe care AUR îl va reînvia va fi dragostea pentru Rusia, care văd că a început să fie din ce în ce mai prezentă pe internetul românesc. Și ăsta nu este un lucru bun.
– Ți s-a schimbat în vreun fel percepția despre această carieră înainte și după începerea conflictelor din Ucraina și din Orient?
– Nu, nu, tot aceeași percepție am avut-o despre armată pentru că știam în ce mă bag. Știam că vor veni vremuri grele la un moment dat și că, Doamne ferește, voi fi pus în situația în care trebuie să îmi apăr țara.
– Dacă România ar intra într-un conflict, cum crezi că s-ar desfășura? Am avea vreo șansă să facem față?
– Din ce am observat eu cu conflictul din Ucraina, care este încă în desfășurare, din punctul meu de vedere, la modul cel mai serios, s-ar putea să avem o șansă în fața rușilor.
Din ce am observat eu, ei se afișează pe internet, pe canalele de Telegram, pe orice sursă pot, cu propagandă – cu echipamentele alea frumoase, lucioase, dar, în realitate, nu e la fel. Deci, din punctul meu de vedere, s-ar putea să avem niște șanse împotriva lor sau împotriva unei forțe similare ca echipare și organizare cu armata rusă, până vine NATO.