Interviu | Tânăr activist din Kiev: „Majoritatea oamenilor nu pleacă. Nu știm unde să mergem și vom rămâne să ne protejăm țara”

În această dimineață, la ora 5.00, locuitorii Kievului s-au trezit în sunetul asurzitor al primelor bombardamente rusești din apropierea capitalei Ucrainei, fiind atacat inclusiv Aeroportul Internaţional Boryspil, povestește pentru Libertatea Oleksandr Reșetkov, un tânăr în vârstă de 23 de ani, care locuiește în Kiev. 

Într-un scurt interviu audio, ucraineanul explică faptul că, în ciuda amenințării ruse, atmosfera în Kiev încă nu este dominată de panică: autoritățile comunică eficient cu populația, magazinele încă sunt deschise și bine aprovizionate, iar civilii sprijină după posibilități forțele armate. 

Oleksandr Reșetkov este secretarul-general al European Democracy Youth Network (EDYN), o coaliţie internațională ce reuneşte activişti civici şi politici din 23 de state din estul Europei şi din Balcani. De asemenea, este vicepreşedintele Solidarna Molod, o organizaţie ucraineană de tineret.  

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

„Doar ieri, ucrainenii au dat peste 600.000 de euro pentru armată“

Libertatea: Care a fost prima reacție a cetățenilor când au auzit bombele?
Oleksandr Reșetkov: Oamenii din Kiev nu s-au așteptat ca Rusia să înceapă un atac. De fapt, nici cetăţenii din alte oraşe nu se aşteptau la asta. Dar războiul nu a început astăzi, ci durează de opt ani, după anexarea Crimeei. Oamenii înţeleg ce înseamnă asta. Avem milioane de oameni strămutați în Kiev din orașe din regiunile Donbas și Luhansk. Avem informațiile necesare și primim informații actualizate pe canalele de Telegram, pe grupurile de Facebook, se postează la 5-10 minute. Se duce o luptă grea cu dezinformarea, pentru că Rusia încearcă să creeze mai multă panică, acum asta e principala lor armă. Dar jurnaliștii ucraineni și internaționali și, cel mai important, forțele noastre militare au comunicări constante în presă astfel încât populația să știe ce se întâmplă, să rămână în siguranță. În plus, milioane de oameni ajută acum armata.

Numai ieri ucrainenii au dat 20 de milioane de grivne (echivalentul a peste 600.000 de euro, n.r.) pentru a ajuta forțele militare să-și cumpere arme și diferite echipamente. Și voluntarii sunt susținuți cât mai mult posibil.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

– Cum este acum atmosfera pe străzile din Kiev?
– În general, sunt puțini oameni pe stradă în Kiev. Acum nici măcar nu este permis să se adune pe străzi, din cauza legii marțiale. Dar unii oameni s-au dus, pur și simplu, la joburile lor. Nu există o panică generalizată pe străzi. Toate instituțiile guvernamentale lucrează, poliția controlează străzile așa că, deocamdată, oamenii se simt în siguranță pe stradă. 

Poți merge să-ți faci cumpărăturile, pentru că magazinele încă sunt deschise și nu s-au impus rații pe mâncare sau restricții la cumpărarea anumitor produse.

Sigur, în magazine mai vezi oameni care, din cauza fricii, cumpără foarte multă mâncare, să ducă acasă, pregătindu-se pentru cele mai grave scenarii.

„Cum să supravieţuim în cazul unui atac“

– Cât de pregătiți sunt oamenii să facă față unui scenariu mult mai sumbru?
– Toți ucrainenii știu protocoalele. De pildă, dacă Rusia începe să bombardeze direct Kievul, știm unde trebuie să ne ducem. Autoritățile noastre locale au pregătit toată documentația necesară și au publicat-o pe rețelele sociale: unde ne putem duce, unde ne putem întâlni cu voluntarii, cum să supravieţuim în cazul unui atac.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

– În acest moment, există civili mobilizaţi?
– Nu, doar militari. Există însă mulţi oameni care solicită să fie voluntari în armată. Mai avem grupuri locale, fiecare de câteva sute de persoane, care se pregătesc să-și apere propriile oraşe, în cazul unei potenţiale invazii a Rusiei. 

Oamenii pot merge cu paşapoartele la o unitate militară specială, se pot înregistra drept cei care vor proteja cetăţenii şi se pot înarma.

Trenuri gratuite pentru refugiații din estul Ucrainei

– Există oameni care iau în calcul posibilitatea de a părăsi orașul, țara?
– Momentan, în Kiev, nu. Se pleacă din estul ţării, dar acolo civilii sunt atacați. Guvernul a declarat că îi vom ajuta pe oameni să părăsească acele teritorii. 

Compania noastră feroviară deja a anunțat că astăzi trenurile vor fi gratuite pentru aceia care vor să părăsească teritoriile din apropierea graniței.

În estul Ucrainei unii civili deja au murit din cauza bombardamentelor. În urmă cu numai 20 de minute (în jurul orei 11.00, n.r.), Rusia a atacat Ciuhuiiv, un orășel din regiunea Harkov, iar, din nefericire, un copil a murit în casă în urma atacului. În acea regiune e mai multă panică și acolo oamenii încep să părăsească zona de conflict. Oricum, majoritatea oamenilor nu pleacă; nu știm unde să mergem și vom rămâne să ne protejăm țara.

– În urmă cu două zile ai vizitat orașul Poltava, aflat la 140 km de Harkov, înspre vest. Care era atmosfera acolo?
– Nici acolo atmosfera nu e prea diferită de cea din Kiev. Am fost şi în Kramatorsk, un oraş mic din nordul regiunii Doneţk, foarte aproape de linia de front. Acolo, avem organizaţii de tineret ucrainene. De fapt, avem reprezentanţi în toate regiunile din Ucraina, precum şi filiale locale în Doneţk şi Luhansk, aşa că primim informaţii de la activiştii noştri din regiune. Toţi cei cu care vorbim sunt foarte, foarte speriaţi.

– Tu ce vei face în următoarele zile?
– Cu siguranţă, voi rămâne în Kiev şi, cu ajutorul organizaţiei noastre de tineret, cu membrii noştri, cu cetăţenii kieveni, vom face tot ce putem să sprijinim armata și voluntarii, poate chiar să distribuim produse necesare pe linia frontului. Nu ştim încă la ce să ne aşteptăm, pentru că Rusia poate provoca un război și mai mare. Acum încercăm să unificăm comunităţile internaţionale, să ne adresăm Parlamentului European sau altor organizaţii europene cărora să le cerem sprijin. 

Urmărește-ne pe Google News