INTERVIU. Tânărul care a lansat „mișcarea farfuriilor goale” împotriva influencerilor plătiți de industria jocurilor de noroc: „Ești legat cu mâinile la spate și te uiți cum aceste companii au pus stăpânire pe România”

Emisiunea „Chefi la cuţite” a fost amendată recent de CNA cu 10.000 de euro pentru reclamă mascată la jocuri de noroc (la compania Superbet). Mai mulți participanți la emisiune, foști sportivi, au purtat tricouri cu logoul companiei de pariuri, fiind tăiat cuvântul bet. De asemenea, aceștia au strecurat în discursul lor cuvintele „super” sau „pariez”, după cum a scris Pagina de media.  

O parte dintre miile de sesizări trimise la CNA au venit de la fanii unui tânăr extrem de cunoscut în online, numit Silviu Istrate, sau Faiăr. În ultimele luni, pe canalul său de pe platforma Twitch, unde îl urmăresc sute de mii de tineri, acesta a dezbătut frecvent problema reclamei la jocurile de noroc. 

Silviu Istrate a avut recent și o dezbatere publică cu Dorian Popa, cel mai de succes vlogger român, despre care Faiăr a arătat că a făcut, în trecut, reclamă la jocurile de noroc. Popa a răspuns că nu mai face asta de un an, că și-a dat seama de consecințele negative ale jocurilor și că Faiăr încearcă să provoace un scandal. 

Mișcarea farfuriilor goale

Una dintre campaniile online pornite de la Silviu Istrate este „mișcarea farfuriilor goale”, în care lumea lăsa emoji-uri cu farfurii goale pe paginile de social media ale influencerilor sau ale vedetelor care acceptă bani de la industria de jocuri de noroc, mișcare despre care a scris pe larg platforma Mindcraft Stories. 

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Astfel de emoji-uri au curs cu miile și pe pagina emisiunii „Vocea României”, sponsporizată, de asemenea, de o firmă de pariuri și jocuri de noroc.  

Libertatea: Cât de răspândită e influența industriei de jocuri de noroc în rândul influencerilor?
Silviu Faiăr: Este de departe cel mai bine plătitoare industrie când vine vorba de publicitate în rândul vedetelor și influencerilor. Industria sponsorizează diverși influenceri, fie că sunt extrem de mari, cum au fost Dorian Popa, Ruby, Răzvan sau Dani de la Neatza, fie că vorbim de gameri, oameni care fac streaming pentru câteva sute de persoane, tiktokeri care ies pe stradă și fac glume și sunt sponsorizați de cazinouri online ca să atragă oamenii să se înscrie pe site-urile lor. Este extrem de răspândit pentru că este extrem de bine plătit. 

Când vorbim de un tiktoker de 20 de ani care abia și-a început cariera în zona asta și are ceva succes, este greu să refuzi câteva sute de euro sau câteva mii de euro pentru câteva TikTok-uri. Se și profită cumva de naivitatea acestor oameni. 

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Se apelează la toate vârstele, începând de la 18 ani, iar oamenii care sunt influenceri și au 18-20 de ani, în mod evident că au și foarte mulți urmăritori minori, lucru care nu a părut vreodată să deranjeze industria de jocuri de noroc.

– Cum funcționează genul acesta de sponsorizări: reclama este asumată, este una mascată?
– Cred că de cele mai multe ori este destul de asumată, și asumată aici nu înseamnă că este și marcată, cum ar trebui, după legislația din România. De cele mai multe ori nu sunt reclame marcate în care utilizatorilor de pe platforma respectivă li se aduce la cunoștință că aceasta este o sponsorizare plătită. Dar sunt destul de evidente, pentru că fiind un domeniu care iese atât de tare în evidență, e greu să-l integrezi într-un mod natural în activitatea ta de zi de zi, ca influencer sau ca vedetă.

Însă există și partea asta de reclamă mascată. Dacă vorbim despre streameri, oamenii care intră și fac live-uri pe YouTube sau pe Twitch, aceștia se joacă la păcănele pe stream. Au fost cazuri în afară, în SUA mai ales, unde s-a dovedit că unele cazinouri online cu care aveau contracte acești influenceri mânuiau rezultatele pe care le avea influencerul respectiv când dădea la păcănea. Și influencerul era văzut că a câștigat câteva zeci de mii de dolari, e incredibil. În momentul ăla devenea viral și cu atât mai mulți oameni se înscriau. Acum, la noi nu am nicio informație în acest sens, dar nu cred că este foarte departe de realitate.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Problema reclamelor mascate

– Ai și alte exemple de reclame mascate?
– Un alt exemplu de reclamă mascată a fost la emisiunea „Chefi la cuțite”, de la Antena 1, unde extrem de mulți influenceri au apărut în emisiuni cu tricouri cu logoul Superbet,  din care era tăiat bet, era doar super. Și a fost o întreagă discuție la CNA dacă aceea este reclamă marcată sau nu, în care reprezentantul Antenei 1 s-a apărat zicând, păi ce, domnule, e doar un cuvânt. Chiar dacă este logoul nostru identic, din care am tăiat bet, este doar un cuvânt: super. Au și fost amendați de CNA cu 10.000 de euro.  

– Cât primește un influencer pentru o astfel de reclamă? Despre câți bani vorbim? 
– Eu nu am ajuns niciodată până în punctul de a discuta de bani. Am intrat în conversații, de curiozitate, cu genul ăsta de instituții doar ca să văd cum se poartă discuțiile. 

Ce vă pot spune este că sumele pleacă de la câteva sute de lei pentru niște tiktokeri de 18 de ani care habar n-au cu ce se mănâncă orice și zic doamne ajută la 500 de lei și pot ajunge până la 100.000 de euro. 

Sumele sunt cu 40-50% mai mari decât ceea ce oferă orice alt brand din această țară. Și se oferă la atât de mulți oameni. Aceste companii fac reclame plătite cu absolut toată lumea: de la streamerii micuți care se joacă un joc la ei pe stream, la influenceri de tipul Dorian Popa, la vedete TV cum sunt Dani Oțil și Răzvan Simion. 

Observăm implicarea atât de masivă a tot ceea ce înseamnă case de pariuri și cazinouri și la TV. Vorbim de „Chefi la cuțite”, care a avut toată acea reclamă marcată, ce depășea timpul de reclamă acceptat. 

Vorbim de PRO TV, care are două emisiuni în momentul ăsta sponsorizate de case de pariuri: Una este „Vocea României”, sponsorizată de Superbet. Cealaltă este „Love Island”, care nu este sponsorizată pe TV, dar este sponsorizată aplicația Love Island de către altă companie, Betano. 

Desigur, vorbim și de reclamele la TV în timeslot-ul alocat reclamelor pentru pariuri, și anume, competiții sportive și orice după ora 23. 

Fiecare televiziune s-a trezit de pe o zi pe alta că e foarte interesată de sport. De ce e lumea interesată, dintr-odată, de liga a 2-a din România? Pentru că în timpul emisiunilor sportive poți să difuzezi reclame la case de pariuri. 

„100% ei știu că reclamele ajung și la copii”

– Reclamele la jocuri de noroc din online ajung și la copii, și la adolescenți?
– 100%. Dacă ne referim și la toată această „dramă” pe care am avut-o eu cu Dorian Popa: a arătat el singur analiticele sale, a arătat că pe Instagram, de exemplu, îl urmăresc, nu mai știu cât era procentul exact, să zic 13% minori, care pentru following-ul lui de două milioane de oameni înseamnă vreo 310.000 de copii minori cărora le-au fost prezentate reclame la MaxBet, Casino365 și Winner.com.

– Sunt conștienți influencerii că reclamele la jocuri de noroc ajung și la copii?
– La videourile lui Dorian Popa, de exemplu, în care a făcut reclamă la MaxBet sau la alte case de pariuri, m-am uitat de curiozitate la comentarii. Am găsit copii de 11, 13, 14, 15 ani care comentaseră la videourile respective. Deci dacă le-am văzut eu, este imposibil ca ei să nu le observe. Și vezi chestia asta și la streameri. Poți să vezi foarte clar copii și comportamente de copii în chaturi. 

Deci asta este clar, 100%, că ei știu că ajung și la copii. Acum cât știe fiecare despre răul pe care îl poate face sau pe care îl face, asta este debatable (discutabil, trad.). 

Dependența de păcănele este una dintre cele mai nenorocite, dacă nu cea mai nenorocită dependență din lume. În momentul în care zici asta, cel mai mult o să primești o reacție de genul ăsta: Vezi-ți de treabă că tu ești hater și nu mă lași să-mi fac banii. Înțelegi, nu?  Pentru că omul ăla o să-și ia apartament în câteva luni de făcut chestia asta.

„Statul ar trebui să interzică reclamele la jocuri de noroc”

– Tu ai primit oferte de la case de pariuri, de la companii de jocuri de noroc?  
– Da, da, da. Au venit mailuri, cu zecile probabil, de la diverse entități de genul ăsta și nu doar din România. Este imposibil să nu primești. Ei asta fac, se uită la platformele sociale, pe România cine are cei mai mulți subscriberi? Am vrut să văd unde duce o discuție de genul ăsta, dar n-am avut răbdarea să ajung până la sumă. 

Însă unul dintre cei mai populari streameri de pe YouTube, Imogen, care are numere asemănătoare cu ale mele pe Twitch și este împotriva reclamelor la păcănele, a povestit cum a primit o ofertă. Era ceva la modul că pentru 4 sau 5 luni de reclamă, jucat sloturi pe stream, ar fi primit undeva la 40.000 de euro. 

Deci tu doar stai la calculator, dai din tasta space și curg vișinele pe ecran și îți iei apartament în juma de an. 

În momentul ăsta înțeleg de ce pentru mulți dintre ei este greu de refuzat. Și de-asta cred că responsabilitatea nu ar trebui să fie 100% pe acești oameni, responsabilitatea ar trebui să fie în cârca statului, care ar trebui să reglementeze sau să interzică preferabil reclamele la jocuri de noroc, mai ales în mediul online, unde sunt susceptibili atâția minori. 

– Ai lucrat mulți ani și în publicitate. Cât de mult influențează genul acesta de reclame făcute de influenceri comportamentul efectiv al urmăritorilor lor?
– Nu trebuie să ai nicio expertiză în publicitate, nu trebuie să înțelegi cum funcționează psihicul uman în raport cu publicitatea. Trebuie doar să îți pui următoarea întrebare: De ce cazinourile, casele de pariuri aruncă cu sute de mii de euro, milioane de euro, dacă este să ne uităm la toate bugetele media, în acești oameni, dacă ei nu-și fac acei bani înapoi de 3, 4, 5, 10 ori? 

Atâta timp cât se aruncă acești bani, este clar că acești bani se întorc, probabil înzecit, în buzunarele lor.  

„Dependența de jocurile de noroc poate să fie mai puternică decât la unele droguri grele”

– Industria de jocuri de noroc argumentează că jocurile de noroc sunt o distracție și că sunt foarte puțini cei care ajung dependenți. Unde vezi tu problema cu jocurile de noroc? 
– Toate studiile științifice posibile care există în afara țării arată că dependența de jocuri de noroc este de departe cea mai puternică și care pune stăpânire cel mai rapid pe creierul și simțurile tale, chiar și în comparații făcute cu droguri grele. În special la păcănele, unde se mișcă totul foarte rapid, unde ai risk reward-ul (risc-recompensă, eng.) constant apăsat. 

Această dependență poate să fie mai puternică decât la unele droguri grele de care ne este atât de frică în România. Și această dependență este întreținută de reclamele la jocurile de noroc. De-aia susținem interzicerea reclamelor pentru jocurile de noroc de peste tot. 

Și de aceea a semnat atât de multă lume petiția Declic, care a ajuns la vreo 200.000 de semnături. Pentru că reclamele la jocurile de noroc funcționează ca un trigger pentru dependent.  E exact același lucru ca atunci când încerci să te lași de fumat și cineva îți suflă fumul în față.

Vin oameni la mine care îmi descriu exact același pattern: Am vrut să mă las, am cheltuit nu știu câți bani, mi-am făcut datorii și vreau să mă las, vreau să mă las! Și stăteam într-o seară pe TikTok și mi-a apărut un TikTok cu 10 rotiri gratuite și am zis, sunt 10 rotiri gratuite, frate, bag. Și apoi am picat la loc în aceeași nenorocire și din nou mi-am făcut datorii. 

La fel cu reclamele din ziare, pentru că sunt absolut peste tot.

„Ești legat cu mâinile la spate și te uiți cum aceste companii au pus stăpânire pe România”

– Cum a pornit mișcarea „foamea pentru reclamă la păcănele”,  în care lumea lasă  emoji-uri cu farfurii goale pe paginile de social media ale influencerilor sau vedetelor care fac reclamă la pariuri sau la păcănele?
– Cred că a plecat dintr-o disperare a faptului că problema asta, despre care vorbim de peste un an, a devenit din ce în ce mai evidentă. Și vedem în același timp o forjare din asta fantastică a caselor de pariuri înspre și mai multă publicitate, și mai mulți oameni nenorociți. Vedem reclamă mascată la televizor, la toți influencerii de pe TikTok. 

Deci cred că a venit dintr-o tipologie de disperare, pentru că ești legat cu mâinile la spate și doar stai și te uiți cum acest flagel, aceste 3, 5, 10 companii au pus stăpânire pe România.

Vedem și implicarea în politic, vedem și implicarea în presă, cum este cazul Libertatea și GSP. Și atunci m-am gândit, OK, unde avem noi puterea să facem ceva, să punem niște presiune publică? În mediul online. Care este cel mai bun mod de a pune presiune publică? Să lași acești oameni să știe că îi vezi, că știi ceea ce fac, că nu ești ignorant legat de ceea ce fac ei. 

– Ați văzut rezultate?
– Da, cu siguranță. Nu este plăcut să vezi efecte bazate pe genul ăsta de presiune publică, în care te simți prost că ești făcut fomist, sau te simți prost că ți se bate obrazul. Psihic este oribil, mai ales dacă vorbim de oameni care nu făceau bani din altceva și l-au apucat pe Dumnezeu de picior prinzând 1.000, 2.000, 3.000, 5.000 de euro, mult mai mult decât fac părinții lor la muncă, pentru nimica, practic. 

Dar da, a funcționat, în sensul că au fost mai multe persoane publice din sfera de TikTok, cel puțin, care și-au șters de pe o zi pe alta absolut toate reclamele la păcănele și au cedat acestei presiuni publice.

Despre cazul GSP-Libertatea: „A fost șocant”

– Ai menționat presiunea industriei de jocuri de noroc la adresa GSP și Libertatea. Cum ai interpretat ceea ce s-a întâmplat?
– A fost șocant, tocmai din perspectiva faptului că pe buzele tuturor, inclusiv ale Guvernului, sunt jocurile de noroc zilele astea. Mi s-a părut absolut șocant cum se forjează fără absolut nicio rușine. 

Se simte de parcă suntem într-o țară condusă de aceste 10 companii cărora nu le pasă că toată țara vorbește de treaba asta și noi, în timpul ăsta, demisionăm, între ghilimele, un redactor-șef de la un ziar.

Despre campania lansată de Ciolacu: „Punem puțină presiune ca să primim deal-urile care ni se cuvin”

– Ce părere ai despre declarațiile lui Marcel Ciolacu de zilele acestea?
– Cred că Ciolacu se cațără acum pe un sentiment 100% național unde toată lumea vede această problemă a jocurilor de noroc și este foarte ușor ca politician să zici, vin și vă salvez și mai face niște campanie electorală că mâine, poimâine vin alegerile. Asta o dată. 

A doua oară, nu vreau să fiu conspiraționist, dar îmi place să cred că sunt educat media și am urmărit destul de mult politica românească pentru a mai vedea cazuri de genul acesta. 

Se schimbă partidele politice, vine alt partid politic la guvernare, iar deal-urile, care nu sunt publice, cu diverse companii, industrii, nu mai sunt valabile că s-a schimbat partidul, așa că trebuie să punem puțină presiune ca să primim deal-urile care ni se cuvin.  

Nu cred că acțiunea (lui Ciolacu, n.r.) este una sinceră, dar atâta timp cât se obțin niște rezultate care să diminueze nenorocirile care sunt produse de această industrie eu sunt fericit.

„S-a discutat despre mine în cadrul ședințelor de marketing”

– Ce reacții ai primit de la industria de jocuri de noroc în ultimele luni?
– Nu am primit nicio reacție directă pentru că intuiesc că este evidentă lipsa mea de frică, în sensul că nu am prea multe de pierdut și că aș da imediat totul public. 

În schimb, am auzit de la oameni care lucrează în aceste companii și care mă urmăresc, mă stimează sau pur și simplu le par simpatic, care au venit și mi-au zis „uite ce se discută în cadrul companiilor la care lucrez eu”. Mi s-a zis, din două surse diferite, că s-a discutat despre mine personal și despre toată acțiunea Declic în cadrul ședințelor de marketing și că mi s-au adus jigniri. 

– Reclama nemarcată nu e doar la jocurile de noroc.
– La aproape tot.

– Tu îți marchezi sponsorizările? 
– Întotdeauna, de când am început să fac toată treaba ca persoană publică, absolut întotdeauna, pentru că așa este normal și așa este și stipulat în lege, așa este stipulat și în directivele UE, și așa este normal pentru oamenii care te urmăresc, să fii sincer cu ei și să nu-i aburești.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro