INTERVIU. Un expert de la Kiev explică de ce șansele la limba maternă a românilor din Ucraina sunt mici. „S-a negociat real doar cu Ungaria”

• Lihaciov crede că legea minorităților naționale trebuie îmbunătățită, dar spune că Ucraina a avut consultații reale doar cu Ungaria, care este de acord să finanțeze cu acordul Kievului un număr mare de școli private cu predare în limba maghiară. 

Viaceslav Lihaciov este membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice din Ucraina, fost director al Grupului de Monitorizare a Drepturilor Minorităților Naționale și coordonator de proiecte al Congresului Comunităților Naționale din Ucraina. Istoric, politolog, specialist în drepturile omului, xenofobie și antisemitism. Este etnic evreu, s-a născut la Moscova, dar s-a mutat în Ucraina în 2002, a învățat limba ucraineană și a sprijinit eforturile de prezervare a identității naționale a minorităților din statul vecin. Este unul dintre cei mai importanți experți în domeniul drepturilor omului din Ucraina. 

Cum este văzută legea minorităților naționale la Kiev?

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„În Ucraina nu prea s-a discutat despre această lege. Nu au existat multe dezbateri, de aceea nici nu este un subiect foarte important pentru societate. Guvernul a anunțat recent că cerințele UE au fost îndeplinite, iar minoritățile naționale au obținut unele drepturi”, povestește pentru Libertatea istoricul și politologul Viaceslav Lihaciov.

El menționează că nu au avut loc consultări și dezbateri reale cu reprezentanții minorităților naționale. Totuși, au existat voci ale diferitor etnii care și-au exprimat nemulțumirea.

Mă refer la comunitatea maghiară, la etnicii români, germani și polonezi. Nu au fost pretenții noi, ci cele deja cunoscute de mai mulți ani.

Analistul arată:

Minoritățile se feresc să critice Kievul, pentru a nu fi acuzate de atitudini proruse 

Viaceslav Lihaciov observă că după invadarea Ucrainei minoritățile naționale sunt mai atente și se feresc să critice Kievul așa cum o făceau odinioară.

„Rusia a folosit argumentul încălcării drepturilor rusofonilor pentru a justifica invazia, de aceea minoritățile naționale se tem să critice Kievul pentru a nu fi acuzate că sprijină narațiunile oficiale ale Kremlinului. Este un fel de autocenzură cauzată de război. Minoritățile nu vor să fie acuzate că fac jocul Rusiei”, explică Lihaciov.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Totuși, au existat multe voci critice ale experților ucraineni, care au menționat că proiectul de lege nu corespunde spiritului european, fiind necesară introducerea unor amendamente în urma confuziilor terminologice introduse.

O lege fără mecanisme concrete de realizare a drepturilor

Întrebat de Libertatea cum apreciază, ca expert, legea minorităților naționale din Ucraina, Viaceslav Lihaciov a spus că observă o serie de carențe, dar nu constată o catastrofă.

Legea nu este dăunătoare, dar nu este scrisă calitativ. Lipsesc o serie de explicații, de exemplu cum vor fi asigurate concret drepturile declarate. Statul nu trebuie doar să spună că nu interzice ceva, ci să elaboreze mecanisme concrete de realizare a acestor drepturi și mă refer aici în primul rând la drepturile lingvistice.

Lihaciov menționează:

Din acest punct de vedere, expertul consideră legea una demonstrativă, făcută în grabă pentru a mulțumi Comisia UE.

„Comparativ cu legea veche de acum 30 de ani, noua lege este mult mai bună, dar a păstrat aspectele declarative sau copieri din alte legi fără să aducă ceva nou. Chiar îmi venea să râd când o citeam. Articolele copiate din alte părți erau prezentate societății ca fiind ceva progresiv și nou”, observă analistul politic de la Kiev.  

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Românii și maghiarii, victime colaterale ale politicii de derusificare

Lihaciov menționează că minoritatea maghiară, dar și cea română din Ucraina nu sunt de acord cu nivelul de asigurare a drepturilor la studii în limba maternă în școlile publice după adoptarea legii educației din 2017.

„Unele minorități nu înțeleg de ce nu sunt aduse modificări în legea educației din 2017. Kievul însă are o poziție principială – revenirea la legislația veche nu va avea loc. Și trebuie să înțelegem că prin legea educației s-a dorit derusificarea Ucrainei, nimeni nu și-a propus să-i lipsească de anumite drepturi pe români, maghiari sau alte naționalități. Guvernul ucrainean consideră că aceste legi sunt bune, că societatea este de acord cu aceste schimbări, deci o revenire la legile vechi nu cred că va avea loc”, consideră Viaceslav Lihaciov.

„Este foarte important pentru ei acest drept la educație”

Expertul observă că minoritățile naționale au avut așteptări prea mari de la legea promulgată de președintele Volodimir Zelenski în decembrie 2022, ceea ce a făcut imposibil un dialog între stat și cetățeni.

„Deseori reprezentanții minorităților naționale caută în proiectul de lege dacă le este rezolvată problema dreptului la educație în limba maternă. Dacă nu găsesc nimic nou în propunerile legislative, ei renunță să mai discute despre alte posibile soluții. Este foarte important pentru ei acest drept la educație”,  precizează specialistul în drepturile omului.

Kievul se teme de criticile Ungariei

Politologul susține că partea ucraineană s-a consultat cu Budapesta în timpul elaborării acestei legi, de aceea reacția Ungariei a fost mult mai prudentă comparativ cu cazurile din trecut.

„În dialog cu Ungaria, Ucraina a găsit anumite soluții de compromis în timpul elaborării legii minorităților naționale. De fapt, Kievul a avut consultații reale pe marginea legii doar cu Budapesta. Kievul se teme de noi critici din partea Ungariei care pot să se transforme în alte inițiative de blocare a parcursului european sau euroatlantic al Ucrainei”, susține Lihaciov.

Expertul adaugă că politicienii maghiari văd drept o soluție de compromis posibilitatea de a finanța pe teritoriul Ucrainei școli private în care, potrivit legii, toate disciplinele pot fi predate în limba maternă.

În baza reacției reținute a Budapestei față de lege consider că ea este de acord să finanțeze mai multe școli private cu predare în limba maghiară în Ucraina, iar statul ucrainean în timpul discuțiilor bilaterale i-a dat asigurări Ungariei că nu va interzice acest lucru.

Expertul menționează:

Kievul este criticat de politicienii naționaliști că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale 

Viaceslav Lihaciov este de părere că Ucraina nu este obligată să finanțeze un învățământ integral în limba maternă, iar soluțiile găsite în urma negocierilor cu Budapesta corespund recomandărilor Consiliului Europei.

„Cel mai interesant este că unii politicieni naționaliști ucraineni critică Kievul pentru că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale. Sunt și unele paradoxuri. De exemplu, legea permite funcționarea presei minorităților naționale finanțată de stat, însă nu sprijină ideea predării tuturor disciplinelor în limba maternă în școlile publice”, arată Viaceslav Lihaciov, adăugând că fiecare minoritate națională are așteptări și resurse diferite pentru realizarea drepturilor sale.

Ucraina a abandonat paradigma veche de relații cu minoritățile naționale 

La întrebarea ziarului Libertatea cum poate fi rezolvată problema nemulțumirii minorităților naționale de legislația privind învățământul în contextul poziției principiale a Kievului de a nu schimba legea educației, expertul susține că Ucraina a abandonat după 2014 paradigma „neimplicării în oazele etnice” de pe teritoriul său.

„Ideea renașterii naționale a minorităților și neimplicării statului în gestionarea acestui proces a fost abandonată. Nu putem să acuzăm în acest sens statul ucrainean pentru că au existat multe speculații în jurul limbii ruse și a provocărilor care vin dinspre est. Minoritățile ar trebui să părăsească zona lor de confort, iar societatea ar trebui să încerce să cunoască alte culturi, fără să le considere ca fiind străine. Kievul trebuie să găsească modalități de a realiza integrarea minorităților fără să le asimileze. Totuși, nu s-au făcut prea multe pentru acest proces”, precizează Lihaciov.

Presa trebuie să discute direct cu minoritățile pentru a nu cădea în capcana propagandei ruse

Presa guvernamentală rusă folosește în scopuri de propagandă subiectul încălcării unor drepturi ale minorităților naționale pentru a arăta că Ucraina este un stat nazist, care trebuie demilitarizat. 

„Dacă vor vorbi reprezentanții minorităților naționale, atunci propaganda rusă nu va avea ce să mai spună. Pentru a demonta știrile false despre antisemitismul din Ucraina este suficient să discuți cu reprezentanții evreilor. Trebuie să cunoască întreaga lume că minoritățile naționale luptă în război, ajută persoanele strămutate intern, se implică în sprijinul statului pentru combaterea agresiunii ruse”, susține analistul politic.

El adaugă că propaganda rusă construiește mitul războiului din Ucraina ca o confruntare dintre naționalismul ucrainean și imperialismul rus, eliminând din ecuație minoritățile naționale.

„Este suficient să discutați cu tătarii crimeeni, azerii sau evreii din Ucraina care luptă în cadrul regimentului Azov, arătat de ruși ca o unitate militară neonazistă. Sunt multe alte aspecte ale realității din Ucraina care nu pot fi cunoscute altfel decât discutând cu oamenii din zonă”, a conchis Viaceslav Lihaciov.

Urmărește-ne pe Google News