44 comentariiO investigație Libertatea a arătat recent cum liberalii au dat, de când sunt conduși de Nicolae Ciucă și Lucian Bode, un milion de euro către site-ul Digi24 pentru articole publicate fără să fie indicat că au fost plătite.
În total, PNL a plătit în intervalul ianuarie – octombrie 2023 pentru propagandă și presă 37,7 milioane de lei (7,5 milioane de euro).
În 2022, a cheltuit în același scop 39,3 milioane de lei (8 milioane de euro).
Bani mulți, bani publici, a căror utilizare este netransparentă de ani buni, în ciuda promisiunilor făcute de liderii PNL și PSD. Oficial, nu se știe nici la cine ajung banii și nici ce anume se prestează pentru aceste sume uriașe.
„Nu am văzut niciunde vreodată să fie marcat vreun articol ca fiind publicitate”, recunoaște Dan Vîlceanu, fost secretar general al PNL, despre articolele comandate de partid și publicate în special pe site-urile televiziunilor din România.
Astăzi, Vîlceanu a căzut în dizgrația șefilor PNL. El a fost propus pentru excludere din partid, după ce a votat împotrivă la învestirea Guvernului Ciolacu.
Fostul ministru din Cabinetul Cîțu explică într-un interviu pentru Libertatea mecanismul prin care banii publici ajung de la partid la site-urile televiziunilor prin intermediul unor agenții.
„Toate contractele se desfășurau printr-o agenție”
Libertatea: Care era situația contractelor cu presa în momentul în care dumneavoastră erați secretar general al PNL? Care erau contractele la 1 ianuarie 2022, la ce nivel?
Dan Vîlceanu: Aveam contracte, în unele cazuri direct cu presa, în alte cazuri prin agenții. După 1 ianuarie 2022, cred că toate contractele se desfășurau printr-o agenție. La agenția respectivă, partidul făcea comandă la care organe de presă să distribuie mesajele pe care noi le doream publice.
Sute de mii de euro lunar
– Care era valoarea contractelor?
– Nu știu o valoare totală a lor, nu mai țin minte.
– Aproximativ, per entitate media?
– Ne interesau site-urile televiziunilor, ne interesau site-urile de știri. În primul rând, ne interesau site-urile unor televiziuni a căror politică editorială era mai nepărtinitoare. În general, aveam contracte cam cu toate site-urile televiziunilor.
– Care era valoarea acestor contracte?
– Cred că aveam cu B1 un contract mai mare. Îl găsisem mai mic, dar l-am făcut mai mare, undeva la 150.000 – 160.000 de euro lunar. Acolo ne interesa să ajungă mesajele noastre la această televiziune. Ne interesa să ajungă pe site-ul Digi24, dar aici era un contract mai mic, până într-o sută de mii de euro.
– Când spuneți până la 100.000 de euro, la ce interval vă referiți?
– Spre 100.000 de euro, nu știu dacă chiar 100.000 de euro.
– În fiecare lună?
– Da. Aveam la Antena3 mai puțin, spre 50.000 de euro lunar, Realitatea cam la fel. RTV a fost un contract pe care l-am oprit, nu știu dacă a fost reluat ulterior sau ce s-a întâmplat. Cam astea erau.
– Erau cele mai mari contracte pe care partidul le avea în acel moment, după 1 ianuarie 2022?
– Cam acestea erau cele mai mari contracte.
Partidul comandă ce și unde apare
– Cum ați ajuns să lucrați cu agenția de publicitate?
– Nu era neapărat o agenție de publicitate. Ne trebuia o agenție care să ne țină evidența acestor contracte pentru că Autoritatea Electorală Permanentă cere o situație foarte clară a mesajelor pe care le-ai dat, a cheltuielilor pe care le-ai făcut. Prin agenție era mult mai ușor să realizezi această situație, pentru că agenția o făcea pentru partid.
– Partidul comanda unde se duc banii?
– Da, noi făceam comandă către agenție. Prin comanda pe care o făceam către agenția respectivă îi spuneam unde vrem să fie plasate aceste mesaje. Agenția făcea toate diligențele pentru ca mesajele să ajungă acolo unde ne interesa pe noi.
– Cum verificați că mesajele pe care partidul le dorea distribuite în presă erau reflectate de site-urile cu care aveați contracte?
– Agenția ne dădea un raport în fiecare lună cu mesajele care ajungeau să fie distribuite pe site-urile care ne interesau pe noi.
– Primeați la partid linkurile cu articolele publicate?
– Primeam un raport cu toate mesajele distribuite, unde au apărut. De aceea am fost interesați să facem prin agenție, era mai ușor să facem o situație pentru AEP. Da, probabil erau și linkuri.
– În concluzie, partidul a știut permanent unde s-au dus banii direcționați prin intermediul agenției.
– Absolut. Noi făceam comanda unde ne interesa să ajungă mesajul. Agenția, prin contractul pe care îl avea cu toate aceste site-uri, nu făcea decât să plaseze mesajele acolo unde noi, clientul acelei agenții, eram interesați să ajungă aceste mesaje.
„Prin agenție puteai să îți plasezi mesaje pe niște site-uri la care altfel nu aveai acces”
– Pentru un contract de 100.000 de euro lunar, ce primea mai exact PNL? Câte articole?
– Nu era neapărat o chestiune de câte articole, ci faptul că mesajele partidelor politice erau reflectate în presă. Sunt site-uri care nu vor să facă contracte direct cu partidele.
Prin agenție puteai să îți plasezi mesaje pe niște site-uri la care altfel nu aveai acces, pentru că site-urile respective nu doreau să facă contracte cu partidele.
– Totuși, câte articole erau publicate într-o lună pentru 100.000 de euro?
– Nu pot să vă spun exact câte erau.
– Măcar o medie puteți spune?
– Avem mesaje permanent. Zilnic de la partid ies mesaje, ies comunicate de presă, ies colegi care au puncte de vedere pe diverse subiecte.
– Și toate acele articole erau parte a contractului?
– Da.
– Dumneavoastră sau un comunicator al partidului dădea o declarație pentru un site, pe site apărea declarația și ulterior era decontată ca un articol plătit de partid?
– Puteam să am, de exemplu, o conferință de presă. Niște miniștri ai partidului, parlamentari ai partidului, vicepreședinți, prim-vicepreședinți, președintele partidului puteau să facă o conferință de presă, iar mesaje din conferința de presă puteau să fie distribuite mai multe zile la rând, nu neapărat într-o zi tot. E o chestiune flexibilă.
„Digi și Hotnews au refuzat să aibă contract direct cu PNL”
– Dar nu erau reflectate din punct de vedere jurnalistic, erau la comanda partidului?
– Da, absolut. Erau, practic, la comanda agenției pentru că la anumite site-uri nu puteam avea acces direct.
Spre exemplu, sunt site-uri ca Digi24, Hotnews sau alte site-uri care nu doresc să facă contracte cu partidele politice. Atunci, prin intermediul agenției ajungeam să cumpărăm spațiu practic pe site-uri care nu doreau să fie parte a unui contract cu un partid politic.
– Dar dumneavoastră de la partid comandați?
– Da, absolut, absolut, absolut.
– Agenția era doar un intermediar, transmitea mesajul dumneavoastră.
– Absolut. Dar fără agenție nu puteam ajunge acolo.
– V-au comunicat acele site-uri de ce nu doresc un contract direct cu partidul?
– Nu, nu.
– Ați încercat?
– Cu unele, da, cu unele, nu. Despre unele știam că nu vor să facă contracte cu partidele politice. Varianta cu agenția era simplă, iar mesajele ajungeau acolo unde te interesa.
– Dumneavoastră primeați la partid un raport lunar din partea agenției cu toate mesajele difuzate pe diferite site-uri. Existau momente în care site-urile nu îndeplineau ce au contractat?
– Nu, nu existau asemenea situații. Noi aveam contract cu agenția, care se obliga să plaseze mesajele noastre unde eram interesați. Nu, nu am avut situații de genul acesta. Nu existau doar aceste patru mari contracte. Existau comenzi pe care le dădeam agenției.
„Oamenii trebuie să știe ce se întâmplă cu banii lor”
– Cum vedeți faptul că PNL nu mai dezvăluie sumele date site-urilor?
– Nu pot să înțeleg acest comportament al PNL și nici al PSD. Până la urmă, vorbim de bani publici și nu cred că trebuie să ne comportăm așa când vorbim de banii plătitorilor de taxe și impozite.
Sunt banii oamenilor. Oamenii trebuie să știe ce se întâmplă cu banii lor, chiar și atunci când ajung prin legea bugetului la un partid politic. Partidul are obligația să fie transparent. Asta e alegerea lor.
Articole plătite, dar publicate fără semnul de publicitate
– Site-urile cu care dumneavoastră colaborați au marcat vreodată articolele plătite cu semnul distinct P de la publicitate?
– Nu aveam o colaborare directă cu site-urile. Am avut o colaborare directă în 2021. Dar nu se întâmpla să fie marcate articolele.
– Toate articolele apăreau ca articole jurnalistice?
– Da.
– Fără ca un cititor să fie informat dacă avem de-a face cu un articol de presă realizat după reguli jurnalistice sau preluarea unui comunicat, declarații în baza unui contract?
– Da, nu am văzut niciunde vreodată să fie marcat vreun articol ca fiind publicitate.
– Nu înseamnă asta o manipulare a cititorului, care nu știe că are în față un articol plătit de un partid, chiar și prin intermediul unei agenții?
– Poate să fie văzută și ca un fel de manipulare. Pe de altă parte, dacă nu ar fi existat un contract și un site dorea să publice același comunicat era același efect. Numai că nu avea contract. Până la urmă, pe noi ne interesau site-urile televiziunilor de știri tocmai pentru că ele erau preluate și de alte site-uri la rândul lor, site-uri locale sau site-uri de știri mai mici.
Preluările nu mai erau plătite de partid. E o discuție asta cu manipularea, nu știu dacă e manipulare sau nu. Dai un mesaj, dai un comunicat de presă și dacă e ceva neadevărat în el, indiferent dacă ai contract sau nu, un site nu e obligat să îl publice.
Ce câștigă PNL?
– Câștigați favorabilitate prin contractul cu site-ul și pentru aparițiile la televiziunea respectivă?
– Nu, nu neapărat. Uitați-vă la Antena3 sau RTV.
– Dar la televiziunile pe care le-ați considerat dumneavoastră ca fiind mai apropiate de linia partidului?
– Pe noi ne interesa publicul care intră și citește pe site-urile respective și nu neapărat comportamentul ulterior al televiziunii. Publicul care citește site-urile. Digi24, de exemplu, care știam că era cel mai citit site de știri, și B1 sunt site-uri pe care publicul-țintă al PNL sau electoratul PNL le accesează mai des.
– Credeți că ar trebui să se schimbe sistemul, iar contractele să fie publice și site-urile să marcheze cu semnul P-publicitate acele articole pe care le publică în baza unui contract?
– Nu cred că legislația este de vină, partidele sunt de vină că nu publică sau nu oferă informațiile. Dumneavoastră faceți solicitări pe Legea 544/2001, legea informațiilor de interes public, și nu primiți informațiile. Cale legislativă să aflați informațiile există.
Există un comportament defectuos al unor partide politice. Sunt convins că așa cum ani de zile ați primit informațiile acestea de la PNL, fără să existe o problemă, le puteați primi în continuare. Nu înțeleg de ce acum este o problemă.