ComenteazăLibertatea: Ce s-a întâmplat, de fapt, acum câteva zile în regiunea Nagorno-Karabah? În presa europeană sunt foarte multe informații.
Aqil Rustamzade: Adevărat, observ cum se fac de rușine chiar și unele publicații importante, cum ar fi BBC. Nu știu de ce nu au verificat ei informația Ministerului Apărării al Armeniei înainte de a o publica, potrivit căreia Azerbaidjanul bombardează localitățile armene. Au trecut câteva zile și nu există nici o persoană rănită sau ucisă înregistrată oficial în urma acestui presupus atac.
De fapt, armenii și azerii văd diferit acordul de pace semnat în 2020 după 44 de zile de confruntări militare. Armenia este obligată să acorde un culoar terestru de acces la localitatea Nahicevan, ceea ce refuză să facă. De asemenea, Erevanul nu acceptă propunerea de demarcare a teritoriului, cu toate că a semnat acordul respectiv. În 1991, Armenia a ocupat o parte din teritoriile azere în partea de nord, lângă Georgia. Acum negocierile de pace sunt blocate. Au loc ședințe, sunt semnate acorduri, dar ele nu sunt respectate. Armenia organizează diverse diversiuni pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah, care este teritoriu azer. Sunt situații când mașinile circulă liber timp de 8 luni într-un anumit teritoriu și la un moment dat explodează o mină. Acum, Azerbaidjanul este pregătit pentru orice escaladare, dar sperăm că Armenia își va retrage armamentul.
„Erevanul visează la refacerea Armeniei Mari”
– Cititorii ar putea să vă spună, bazându-se pe ce spuneți mai sus, că sunteți subiectiv, ca azer și fost militar azer.
– Înțeleg, dar societatea armeană nu se poate împăca și cu ideea că Erevanul a fost învins în războiul din Nagorno-Karabah. Conflictul s-a desfășurat de la bun început pe teritoriul azer, nu noi am atacat Armenia. Societatea din statul vecin consideră situația actuală ca fiind un eșec temporar. Există o mare presiune electorală asupra politicienilor armeni, care nu pot încheia un acord definitiv de pace și nici nu pot respecta armistițiul. Mai multe generații au fost educate în spiritul visului de refacere a Armeniei Mari sau a Armeniei de la mare la mare. Ea are pretenții teritoriale față de 3-4 vecini ai săi. Până nu va fi schimbată această mentalitate, conflictul nu se va încheia.
Kremlinul nu are nevoie acum de un nou conflict fierbinte
– Cum se răsfrânge asupra statelor din Caucaz prelungirea războiului din Ucraina, care nu s-a terminat în câteva zile după cum spera Vladimir Putin?
– Războiul din Ucraina este un factor care domină acum întreaga Eurasie. Implicarea Rusiei într-un mare război cu Ucraina diminuează influența Moscovei asupra Caucazului de Sud. Reizbucnirea recentă a conflictului între Armenia și Azerbaidjan nu a fost planificată de Rusia. Kremlinul nu are nevoie de un nou conflict fierbinte. Sunt niște procese interne în Armenia, niște tendințe negative și persoane care nu acceptă dialogul politic cu Azerbaidjanul.
– Unii experți europeni și americani au declarat că Turcia și Azerbaidjanul se folosesc de slăbiciunea Rusiei pentru a-și consolida pozițiile în sudul Caucazului. Cum calificați aceste aprecieri analitice?
– Analiștii nu iau în calcul un factor important. Când, în 2020, conflictul a devenit fierbinte, pozițiile Rusiei în Caucaz erau mai mult decât puternice. Și asta nu a ajutat. Așa că nu sunt de acord cu aceste aprecieri. Și Moscova înțelege foarte bine că în sudul Caucazului nu va fi pace până când Armenia ocupă teritorii străine. Mai bine de 30 de ani, Armenia a controlat 20% din teritoriul azer. Rusia înțelege că Azerbaidjanul nu se va împăca niciodată cu gândul că a pierdut o parte din teritoriul său.
O victorie militar-politică a Ucrainei asupra Rusiei este posibilă
– Ce semnificații are contraofensiva Ucrainei în regiunea Harkov? Cum este văzut acest război de la Baku?
– Contraofensiva ucraineană din regiunea Harkov este cea mai mare operațiune militară organizată de Kiev de la începutul războiului. În prima fază a războiului, Rusia a decis la un moment dat să se retragă din regiunile din nordul Ucrainei, inclusiv din Kiev. Acum, armata ucraineană a înregistrat un succes în urma unei operațiuni planificate. Contraofensiva va avea consecințe politice și militare în viitoarele luni.
– Vorbeați acum câteva luni că Occidentul oferă dozat Ucrainei armament, care este suficient pentru apărare, dar insuficient pentru ofensivă. S-a schimbat situația în momentul de față?
– Este foarte greu să oferi armament, echipamente, tehnică și muniție Ucrainei fără să creezi dificultăți și mai mari, pe plan general vorbind. Din punctul meu de vedere, concepția aleasă de Occident este una echilibrată, prudentă, care nu prevede golirea propriilor rezerve, dar care înseamnă o susținere reală pentru Ucraina.
Dar, începând cu luna august, când ucrainenii au demonstrat că pot prelua inițiativa în război, Occidentul a început să-i ofere Kievului armament mult mai modern, care îi va permite să elibereze pas cu pas regiunile ocupate de Rusia.
Această strategie a Occidentului, care mi se pare una bine gândită, ia în calcul faptul că Rusia are de gând să lupte nu doar cu ajutorul uneltelor militare. Este nevoie de o gamă largă de unelte occidentale defensive. Anticipez că peste 2-3 luni vom vedea din nou un eveniment militar care va apropia și mai mult Ucraina de o victorie în acest război.
Războiul din Ucraina se va desfășura și în 2023, iar Iranul va amenința tot mai mult statele din regiune
– Cât ar putea să mai dureze războiul din Ucraina?
– Războiul din Ucraina nu este doar unul militar, de aceea noi nu știm cu ajutorul căror metode în Rusia va avea loc schimbarea paradigmei politice. Este greu de spus, merită efectuat un studiu pe această temă. Am încercat să analizez în baza informațiilor de care dispun. Este puțin probabil că în anul curent Ucraina va învinge Rusia. Războiul va mai avea loc și în anul 2023.
– Cum vedeți evoluțiile militar-politice din regiunea Caucazului de Sud? La ce ne putem aștepta în viitor?
– Iranul este un stat care se învecinează cu Azerbaidjanul și Armenia. În ultimii 5-7 ani, Teheranul are o politică externă agresivă. Iranul alimentează instabilitatea politică din Irak și desfășoară operațiuni informațional-psihologice împotriva Azerbaidjanului. Dacă sancțiunile introduse împotriva Iranului vor fi scoase sau dacă Teheranul va deveni un stat nuclear, vor apărea pericole serioase în domeniul securității. Fără coridorul Zangezur, care e un culoar terestru între Azerbaidjan și Turcia, securitatea și independența noastră vor fi serios amenințate.
O competiție geopolitică pentru împărțirea sferelor de influență în Eurasia
– De la destrămarea URSS, Rusia a jucat rolul de arbitru regional în spațiul post-sovietic, în Caucaz și în Asia Centrală, dar la ce ne putem aștepta dacă în urma războiului din Ucraina, Moscova va fi absentă din ecuația geopolitică regională?
– Deja se simte că Rusia este mult mai slabă. Observăm asta în baza comportamentului Iranului. În natură, nimic nu se pierde, totul se transformă. Puterea Rusiei se transferă în alte părți. Peste noi vine perioada haosului geopolitic. Tot mai multe conflicte înghețate vor deveni fierbinți. Vom deveni martorii unor confruntări noi pentru împărțirea sferelor de influență. Este greu de prognozat unde și ce anume se va întâmpla, însă urmează, indubitabil, mari cataclisme geopolitice în Eurasia.