ComenteazăÎn societatea ucraineană, mai ales la nivelul experților și elitei politice, a crescut rumoarea unui posibil atac al statului condus de regimul Lukașenko, cu care Ucraina are o frontieră comună de 1.084 km.
Expertul militar ucrainean Oleg Jdanov a declarat pentru Libertatea că Rusia are nevoie de o intervenție militară a Belarusului în Ucraina, atât pentru a crea al doilea front, dar, mai ales, pentru ca Vladimir Putin să poată declara conflictul drept unul zonal.
De aceea, un alt specialist, generalul Serhii Krivonos, fostul membru al conducerii Consiliului de Securitate și Apărare Națională de la Kiev, este convins că Rusia face presiuni foarte mari pe lângă Aleksandr Lukașenko să atace Ucraina.
Libertatea a discutat cu unul dintre cei mai importanți analiști politici din Belarus, Andrei Porotnikov, director la Belarus Security Blog din Minsk, expert în securitate, care a analizat scenariul unui război belaruso-ucrainean.
Societatea belarusă, terorizată de autorități și înfricoșată de război
În Belarus, de 2 ani s-a instaurat un control al statului asupra societății. „Autoritățile intimidează cetățenii în diferite moduri. Războiul din Ucraina a trezit temeri și frustrări la nivelul social. Oamenii se tem de regimul belarus, oamenii se tem să nu fie implicat și Minskul în războiul din Ucraina. Apar informații înspăimântătoare despre scenariul invadării Ucrainei de către Belarus”, povestește pentru Libertatea Andrei Porotnikov.
Față de momentul ocupării Crimeei, poporul din Belarus e acum mult mai sceptic
Politologul susține că nu există vreun studiu sociologic veridic, pentru că analizeze sociologice sunt, de fapt, interzise în Belarus și nu pot fi publicate.
„Dacă analizăm elementele mai multor sondaje informale din ultima vreme, observăm că undeva 30% dintre belaruși susțin acțiunile Rusiei în Ucraina, 45% sunt împotrivă, ceilalți sunt indeciși”, consideră Porotnikov, adăugând că în 2014 peste 60% dintre belaruși au întâmpinat cu bucurie știrea despre anexarea Crimeii de către Rusia.
Numărul susținătorilor Kremlinului în Belarus este în descreștere. „Nu știm, însă, care-i motivul real al acestei involuții pentru Moscova: războiul din Ucraina sau susținerea de către Kremlin a regimului Lukașenko”.
Invadarea Ucrainei de către Belarus – puțin probabilă în viitorul apropiat
Directorul Belarus Security Blog nu este de acord cu specialiștii ucraineni care vorbesc despre „un atac iminent” al armatei belaruse asupra Ucrainei.
„La frontiera cu Ucraina Belarusul are doar 8% din trupe, iar Kievul și-a concentrat acolo doar 3% din efectivul său militar. Adică discuțiile despre război diferă de raportul de forțe. Deci, nici Kievul și nici Moscova nu consideră invadarea Ucrainei de către Belarus ca un scenariu posibil în viitorul apropiat”, subliniază Porotnikov.
Mai mult decât atât, doar 7% dintre belaruși susțin o eventuală invadare a Ucrainei de către armata regulată a Belarusului. Ideea implicării în război este respinsă de majoritatea populației.
Minsk-ul va fi nevoit să desfășoare o mobilizare în masă
„Belarusul are o armată de 53 de mii de persoane pe timp de pace. Ucraina are o armată de la 700 de mii până la 1 milion de persoane. Minsk-ul va fi nevoit să recurgă la mobilizarea a cel puțin 100 de mii de bărbați, care ar avea nevoie de minimum 6 săptămâni ca să se antreneze să participe efectiv la operațiuni”, menționează expertul de la Minsk.
El susține că Belarusul nu va reuși să desfășoare aceste activități fără să se știe de ele. Mai mult, Belarusul nu are fonduri pentru război, Minskul va fi nevoit să renunțe la unele cheltuieli publice pentru această aventură militară.
„Lângă frontiera cu Ucraina sunt orașe belaruse mari. În cazul unui război, acestea ar putea fi bombardate de armata ucraineană. Trebuie adăposturi, un sistem de apărare civilă, trebuie spitale. Nimic din acestea nu observăm în Belarus, de aceea consider că în momentul de față nu există niciun semnal al pregătirilor de război de către autoritățile belaruse”, consideră Andrei Porotnikov.
Presiunea lui Putin asupra lui Lukașenko ar putea fi o invenție a Minsk-ului
Expertul belarus nu este de acord cu știrile din presă despre presiunea enormă din partea lui Putin asupra Minsk-ului pentru invadarea Ucrainei.
„Se scrie mult despre asta, dar nu avem nicio probă. Cei care scriu despre presiunea Kremlinului nu ne spun de unde știu asta”, precizează analistul, adăugând că Rusia nu i-a solicitat lui Lukașenko să intre în război, ci a cerut ajutor în formă de muniții și armament.
Aceste declarații sunt ca un joc politic necesar regimului Lukașenko, nu exclud că narațiunile au și fost inițiate de președinția de la Minsk. Este o strategie mai veche privind Occidentul: dacă voi, cei din vest, nu vreți să vorbiți cu Lukașenko, veți discuta doar cu Putin. Acesta este mesajul.
Directorul Belarus Security Blog:
Strategia presupune portretizarea lui Lukașenko ca un om al păcii, care se opune ideilor belicoase ale lui Putin.
Propaganda rusă, contopită cu cea belarusă
„Propaganda rusă nu mai este atât de eficientă în Belarus, pentru că există canale de interacțiune socială care reprezintă un alt punct de vedere și se bucură de o mare popularitate. În același timp, toți jurnaliștii presei de stat lucrează în sistemul de propagandă rusă”, menționează Porotnikov.
12% dintre cetățenii belaruși cred cu sfințenie în tezele propagandei ruse. Cine a crezut în propaganda rusă în trecut, crede și acum, susține politologul. Pe termen lung, însă, previziunile specialistului sunt optimiste.
„Trendul general constă în minimizarea influenței propagandei ruse asupra societății belaruse”, constată Andrei Porotnikov, director al Belarus Security Blog din Minsk.
Într-un interviu acordat cititorilor Libertatea, aceeași părere a fost exprimată de jurnalistul Belsat TV Zmicier Mickiewicz. El a spus că belarușii nu prea cred în propaganda Kremlinului după ce au văzut armata rusă în 2020 pe străzile orașelor din Belarus și au rămas șocați de dezinformarea posturilor guvernamentale rusești de televiziune când reflectau evenimentele din statul lor.