Bautista Cascini, 25 de ani, este mulțumit de ceea ce a găsit în România. Tocmai de aceea la vară va împlini patru ani de când a venit în țara noastră, în tot acest interval fiind plecat câteva luni, în primăvara 2022, în Bolivia, acolo unde a activat pentru The Strongest în Copa Libertadores. Argentinianul a mărturisit într-un interviu acordat Libertatea că siguranța pe care o are atunci când iese cu soția pe stradă este marele plus pe care-l resimte, comparativ cu Buenos Aires, acolo unde nu se mai poate bucura de acest privilegiu. Sud-americanul a evidențiat ceea ce apreciază aici, deși a trăit și momente negre, în care a fost neplătit, și a pierdut banii, atunci când Academica Clinceni a intrat în colaps financiar și s-a desființat.
Libertatea: – Bau, ce reprezintă România pentru tine?
Bautista Cascini: – Deja se strâng patru ani, în luna iunie. OK, am fost plecat câteva luni în Bolivia, dar cunosc România bine de tot. Țara aceasta m-a tratat bine, sunt fericit aici.
– A fost de ajutor?
– Da, da. Când am ajuns prima dată la Botoșani, mi-am dat un restart, fiindcă nu mai jucasem de un an și jumătate. Cred că mi-am făcut un nume în România, iar țara aceasta, oamenii, m-au ajutat enorm.
– Ce știai despre români?
– Hagi! Că a jucat contra Argentinei în 1994 și ne-a învins. Despre țară, am aflat mai multe din poze și din videouri despre București.
„La moldoveni mi-a plăcut mâncarea”
– Aveai o părere bună sau rea despre români până să ajungi aici?
– Am auzit și de bine, și de rău până să vin în România. Dar n-am venit cu idei preconcepute aici. Nu am știut prea multe, însă la cum m-au tratat românii…. Foarte, foarte bine.
– Ai ajuns la Botoșani, un oraș mic.
– Da. Venisem din Cipru, o țară cu mult soare, să ajung într-un oraș precum Botoșani… M-a lovit un pic. A fost greu, oraș mic, altă limbă. Am avut noroc că am fost cu patru argentinieni în nordul Moldovei, ne-am susținut unul pe celălalt, a fost mai ușor pentru fiecare dintre noi.
– Ce ți-a plăcut la moldoveni?
– (râde) Mâncarea. Foarte bună. De la mămăligă, cașcaval pane și până la papanași și alte dulciuri.
„Moldovenii mai închiși, arădenii mai calmi”
– Dar ca oameni?
– Mai închiși, mai serioși. Eu compar cu ceea ce am întâlnit ulterior la voi în țară. Bucureștiul e mai cosmopolit, ai de toate acolo și găsești orice tip. Botoșaniul este mai rece, astfel și oamenii mai distanți. Arădenii? Calmi, poți să vorbești cu oricine. Mie, ca argentinian, îmi place să vorbesc mult, să interacționez, este foarte bine la Arad, ca apropiere de oameni.
– Ce nu ți-a plăcut în România?
– A fost greu când am fost neplătit mult timp la Clinceni. Nu pot să pricep cât de ușor apar astfel de situații, mă refer legal, ca un club să-și închidă porțile și să lase atâția oameni neplătiți. Iar apoi se repetă astfel de situații. E greu de înțeles. Asta cred că ar trebui să schimbați, pentru a se evita situații de genul acesta.
– Este prima oară când ți s-a întâmplat? În România comparativ cu alte țări.
– Și dacă nu ești plătit o perioadă, în străinătate, până la urmă, îți primești toți banii ulterior. Și în Portugalia, și în alte țări. Dar aici nu ești protejat deloc în aceste situații. Un detaliu care nu face bine României, fiindcă, vă rog să mă credeți, este o țară atractivă pentru mulți străini. E șocant cum un club, Clinceni aici, într-un an este în play-off, apoi în al doilea an închide poarta și pleacă toată lumea fără să ia vreun salariu vreme de multe luni.
„Cu românii te împrietenești ușor, nu ca în Cipru”
– Cunoști expresia românească „rămâi cu buza umflată”?
– Asta e. Urât. Repet, nu e bine, pentru că oamenii din România, în general, mi se par corecți.
– Ce-ți place la români?
– Faptul că le place să socializeze, precum argentinienii, să stea după masă la o cafea, la o bere. În Cipru, de exemplu, nu era așa.
– Adică?
– Cu românii te împrietenești mai ușor. Acolo, după program, „la revedere” și asta era tot. Te mai întâlneai a doua zi la antrenamente, la meciuri. În România, discuți, mai ieși la o cafea, este mai frumos, mai uman.
– Familia cum se simte?
– Soția este alături de mine, îi place.
„Am și Budapesta, și Belgrad aproape”
– E simplu să vezi și câteva orașe superbe din apropierea României, la Arad fiind, corect?
– Da, da, am fost de 2-3 ori la Budapesta, apoi la Viena, localizarea Aradului e perfectă. La Botoșani, dacă aveam 2-3 zile libere, nu aveam unde să ne ducem. De acolo erau stresante și drumurile. Aici, și soției îi place, Aradul e frumos, Budapesta sau Belgradul sunt foarte aproape.
– Unde te-ai simțit cel mai bine în România?
– Clar, Arad, mic, liniștit, cochet. Și eu, și soția suntem de la Buenos Aires, ne cam place zgomotul, haosul, așa cum ne-am acomodat bine și în București.
– La voi, în Argentina, cum mai este situația economică?
– E greu, e rău. Nu de ieri, de azi. Situația economică, socială, e foarte grea. Cred că jumătate din populația Argentinei este săracă. Sau foarte săracă.
– Comparativ cu România?
– Nu ai cum compara. Eu înțeleg că România comparativ cu Spania, cu Italia, nu este la același nivel, dar este mult mai bine și mai sigură decât Argentina. Adică, dacă ieșim acolo în stradă, chiar și-n Buenos Aires, nu ai siguranță că nu ești jefuit ziua! De aceea apreciem mult România.
– E ciudat. Fiindcă mulți oameni ar vrea să viziteze Buenos Aires, de exemplu.
– Da, da. E foarte greu de explicat. De aceea zic că aici e super. Ies cu soția cu câinii afară și putem sta liniștiți că nu vine nimeni să ne bage mâna în buzunar. Că nu pățim nimic nici la ora 2.00 noaptea. În Argentina nu interesează unde și cine ești, te poți aștepta la orice.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro