ComenteazăCitește și: INTERVIU VIDEO/ Puya și Sișu (La Familia): ,,Trăim în dictatura unor anonimi. Nu știi pe cine să tragi la răspundere”
Reporter: De ce ați ales să vă implicați acum în dezbaterea asta?
Puya: Nu am ales să mă implic în nicio dezbatere, eu habar n-am ce discutau ăia pe la televizor. Noi doi am pus postul ăla cu manifestul, crezând că nimeni n-o să-l bage în seamă pentru că era banal. Ca și cum ai zice apa e udă, cerul e albastru și mie îmi place să fac grătare.
Sișu: Asta e diferența. El nu s-a gândit, dar eu i-am spus, dar nu m-a crezut la momentul respectiv. 1.11 Dar îmi pare bine să văd că lucrurile se nasc în oameni, și ideile, și adevărul se nasc fără să-i spui și fără să-i transmiți chestia asta. Bunul simț, adevărul. Libertatea de a gândi, de a te exprima.
Sunteți naționaliști?
Puya: Da.
Sișu: Fac parte dintr-o nație, nu mă pot renega.
Puya: Multă vreme mi-a fost teamă să pronunț cuvântul ăsta pentru că avea o conotație gen ,,ești nazist”.
Ce este familia tradițională din punctul vostru de vedere?
Sișu: Mă frate, nu există familia tradițională, există familii și există oameni.
Puya: Eu când deschid ușa la mine acasă văd niște copii, o nevasta și cam asta e.
Sișu: Așa au apărut oamenii pe lume. A fost o familie. Unul și una. Nu eu zic asta. Natura zice.
O familie din doi bărbați sau două femei care cresc un copil cum e?
Puya: Să stabilim o chestie. Eu nu am nimic cu chestia asta, dar nu înțeleg cum o poți numi familie.
Te întreb asta pentru a lămuri niște concepte. Pentru ca opinia voastră să nu fie considerată un apel la intoleranță.
Sișu: Nu e vorba de intoleranță. Față de ce? Da, eu sunt intolerant față de drepturile acordate pe criterii sexuale. Ce drept vrei să primești pentru o preferință sexuală? Spune-mi tu ce să tolerez și eu tolerez. Ce vrei să tolerez?
Două femei care vor să construiască o familie, să crească un copil.
Sișu: Cum?
Să-l adopte.
Sișu: Și în ce valori crește? Dacă ai două minusuri sau două plusuri, cum poți îmbina într-un copil ca să … de același gen și să rezulte alt gen?
Puya: La noi în familie eu sunt singurul care mă mai joc cu copiii. Nevastă-mea, cu mâncarea, cu astea, i s-a cam luat, nu poate să se joace cum mă joc eu. Dar ea are alte chestii. E o împărțeală. Sunt chestii pe care eu le zic înt-un fel și ea invers. Suntem total diferiți ca bărbat și femeie.
Sișu: Hai să dăm la o parte toate prostiile astea și să vorbim serios. Arată-mi și mie un transexual care s-a făcut femeie de casă. Care și-a făcut operație ca să arate ca o gospodină. Știi vreunul?
Asta nu e ipocrizie, cu femeia de casă?
Sișu: De ce? Și eu trebuie să fiu bărbat de casă. Dacă am făcut o casă trebuie să am grijă de ea și de copii ăia. Cum adică e o ipocrizie? Ce înseamnă ipocrizie?
Homosexualitatea ți se pare o alegere sau un dat?
Puya: Întreabă un homosexual.
Sișu: Este o alegere pe care au făcut-o unii și care continuă să influențeze oameni. Înțelegi ce zic? Este ca o chestie care evoluează. E o deviație pe care o accepți. Există deviații pe care le acceptăm. Nu vrem să omorâm pe nimeni. Atunci când o deviație încearcă să preia întreaga treabă care e normală atunci lucrurile devin anormale.
Puya: E o minoritate care încearcă să conducă o majoritate și nu e corect.
Sișu: Îmi pare rău că uneori sunt mai pătimaș, mă mai aprind, mai ales atunci când apăr un lucru care este natural și care este normal. Când aperi o chestie mai abstractă, mai greu de argumentat, înțeleg acolo să …. dar aici e ceva normal. Aperi normalul. Da, e o minoritate și e normal să existe minorități, dar nu e normal să trăim în dictatura unor minorități.
Puya: Ca să închidem subiectul, nimeni nu simte agresivitate decât din partea celeilalte părți. Și, în general, românii sunt un popor foarte tolerant.
Dar de ce este un gest ostil faptul că fac un marș al diversității?
Puya: E părerea lor, n-au decât, dar să nu mă pui tu să o conving pe fi-mea că e ceva normal.
Sișu: Marșul în sine este o promovare. De ce nu și criminalii să nu facă un marș al lor.
Nu e același lucru.
De ce? Spui să nu compar homosexualitatea cu o crimă. Într-adevăr, e tăierea unei vieți, categoric. Ideea este că noi nu mai păstrăm în societatea asta tabuuri. Am eliminat biserica, deci taina. A căsătoriei, a botezului. Viețile noastre sunt făcute și din mister. Noi nu suntem niște mașinării.
Biserica și-a pierdut din influență din cauza reprezentanților ei, a preoților opulenți etc,
Stai puțin. Avem reprezentanții care îi merităm, dragul meu. Ca și politicienii care-i avem. Tot ceea ne conduce avem exact ceea ce merităm. Noi nu suntem niște oameni extraordinari conduși de niște lichele. (…) Liderii noștri ar trebui să intre în pământ de rușine. Cea mai mare onoare pe care o poți primi în viața asta este să conduci o țară și un popor.
Am citit pe internet opiniile unor oameni care vă acuză de ipocrizie. Pentru că ați cântat foarte mulți ani despre ceea ce se numește ,,obiectivizarea” femeii și acum….
Cum am obiectivizat femeia? Dă-mi un exemplu!
În albumele vechi.
Puya: Poate se referă la ,,Stai așa, femeia e bună să te joci cu ea, sunt băiat de cartier”. (râde)
Sișu: Între bărbați și femei există mai multe tipuri de relație. Dacă o femeie alege să fie curvă nu e vina mea. Cum și dacă unii bărbați aleg să fie bagabonți sau porci, nu e vina mea.
Puya: Tu poți să te compari cu cum erai la 18 ani cu cum ești la 40? Despre ce vorbim? Alea erau niște versuri scrise la 17 ani. Nu aveam de gând să-mi fac o familie atunci.
Sișu: Dar alea erau o realitate înconjurătoare.
Puya . În plus, ăsta este marele avantaj al oamenilor, că îți pot schimba viața, dacă vor într-o secundă. Totul ține de mentalitate. Nimeni nu trebuie pus la zid.
Poate ține de alegere și homosexualitatea.
Sișu: Exact. Și atunci? Eu mă lupt cu alegerile mele greșite.
Dar nu spune nimeni că e greșită.
Sișu: Cine să spună? Și dacă nu scrie nicăieri, nu poți să simți? Eu atunci când mă drogam, dacă toate lumea îmi zicea bravo, ce bine e, eu nu mă opream. Dar societatea a devenit abrazivă față de mine și singura mea soluție era să mă îmbunătățesc și să schimb ceva că altfel mă elimina pur și simplu. Pentru că e o deviație, a fi egal este o deviație.
Tu pui semnul egal între homosexualitate și foarte multe lucruri.
Sișu: Hai să-ți spun ceva. Homosexualitatea o faci ca să generezi plăcere, ca să înțelegi și tu chestia asta.
Sexul, în general, îl faci ca să generezi plăcere.
Exact. Și atunci, când îl supui chestiei ăsteia, sexul e mercantilizat. Cum pot doi bărbați care sunt de aceeași natură să creeze o relație constructivă? Pentru că ei nu creează urmași. Niciodată. Biologic, orice ar face ei nu pot să creeze urmași.
Foarte multă lume se uită la Vest și admiră cultura de acolo, admiră progresele de acolo.
Sișu: Am Reebook în picioare.
Puya: Așa ne-am început cariera, ne-am uitat la MTV.
În unele țări din Vest, căsătoria între gay este legală. Premierul Luxemburgului este homosexual, de exemplu.
Puya: A stat cineva să facă un sondaj, să vorbească cu oamenii de rând. Nu așa, că ne luăm din presă. Oamenii de rând. O băbuță, un copil.
Sișu: Olanda este un experiment. Este o încurajare a unui libertinaj. Asta nu este nicio libertate
Experimentul Olanda arată foarte bine.
Sișu: Arată foarte bine că este aranjat, dar oamenii sunt goi pe dinăuntru, ai înțeles? Este o casă frumoasă și goală .
Vi se pare oportun ca populația să fie întrebată printr-un referendum dacă este de acord cu asta.
Puya: Ce rost are să cheltuie atâția bani când răspunsul îl știe toată lumea. Nu o să fie nimeni de acord cu asta.
Sișu: Mai au ONG-urile astea mulți bani de cheltuit până vor convinge toată țara de prostiile astea. Dar, în momentul de față, ar pierde. Nici ei n-ar vrea. Trebuie un referendum ca acela pe care l-am semnat cei 50 de oameni acum câțiva ani și care acum a ajuns la 3 milioane de oameni în privința modificării Constituției pentru că, o celulă de bază, dacă o spargi, faci cancer. Și asta este pentru societate ceea ce urmează să se întâmple. Un cancer general, o metastază.
Ce relație aveți voi cu toată mișcarea Coaliției pentru Familie?
Sișu: El nu îi cunoaște, eu am treabă cu chestia asta.
Puya: Eu nu îi cunosc, dar mi s-a părut că susțineam un lucru normal. El e membru fondator, dacă nu mă înșel.
Sișu: Da, noi am filmat hârtia aia prima oară. Dar am preferat să nu mă amestec pentru că erorile mele personale au fost mereu puse în judecată și am căutat doar să-mi aduc aportul (sic!) moral, ca să zic așa. Noi susținem adevărul, lucrurile care trebuie să fie.