Comentează”Pentru noi este o chestiune de unitate națională și care ține de viitorul nostru. Și să nu îl considerați un slogan politic”, a declarat ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, într-un interviu acordat pentru Libertatea.
În Ucraina trăiesc peste 400.000 de români. Pentru fiecare comunitate, școala în limba maternă este un nucleu cultural și identitar. Liderii de la Kiev au croit o lege care va reduce, treptat, învățământul în limba română pentru a favoriza limba ucraineană.
La București, și nu numai, opinia generală este că legea riscă să reducă dramatic numărul vorbitorilor de limba română.
”Se spune că suntem gata să închidem unele școli sau să concediem profesori. Dar este invers. Întreaga ideea nu este să îi privăm de educația în limba minorităților naționale. Aceasta se va păstra. Dar va exista un plus de subiecte ucrainene”, spune diplomatul ucrainean.
Klimkin insistă că actul legislativ a fost promulgat pentru a le da tuturor șanse egale, deoarece minoritarii care nu vorbesc fluent ucraineana sunt defavorizați în carieră.
„Poate cineva fără destulă pregătire în ucraineană să devină ministru de Externe sau de Finanțe în Ucraina, să reprezinte comunități etnice, să aibă succes în politică, să intre în armată sau chiar să fie admis într-o universitate ucraineană? Răspunsul este nu. Dacă nu ai destulă pregătire în ucraineană ești condamnat să-ți petreci viața într-o enclavă”, afirmă ministrul.
Ucraina îți strică relațiile cu vecinii
Ministrul ucrainean de Externe a venit la București direct de la Budapesta. În Ungaria a avut aceeași misiune. Să-i liniștească pe vecinii Ucrainei și să primească recomandări despre implementarea legii educației.
,,Nu suntem interesați să asimilăm oameni. Este vorba despre diversitate. Așa cum ucrainenii locuiesc în România de 800 de ani, sunt români care trăiesc în Ucraina de aproape 800 de ani. Sunt acasă în Ucraina. Printre ei sunt și unii fără suficientă pregătire lingvistică. Avem nevoie de dialog cu voi ca să vedem cum implementăm legea. Am trimis-o la Comisia de la Veneția”, a mai declarat Klimkin.
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut anularea legii, în caz contrar va bloca apropierea mult-dorită a Ucrainei de Uniunea Europeană.
,,Luptăm cu Kremlinul, nu cu poezia rusă”
Legea schimbă numărul anilor de studii de la 11, la 12 ani. Până acum, elevii puteau învăța din clasa I până în a XII-a în limba unei minorități. Acest lucru se schimbă. Tot procesul educațional, din toate instituțiile, va fi în ucraineană. Minoritarii vor avea dreptul să învețe în limba lor maternă, dar în grupe separate, la grădiniță și școala primară, și doar ca limbă secundară.
În Ucraina activează 5 școli poloneze, 176 de școli ungare, 200 de școli românești și o școală slovacă, potrivit unui oficial din Ministerul Educației de la Kiev. Mai multe decât toate acestea la un loc sunt școlile în limba rusă.
Mulți experți cred că legea a fost făcută cu ,,dedicație” pentru limba rusă și că româna este victimă colaterală. În 2014, când a invadat Crimeea, Rusia lui Vladimir Putin și-a justificat acțiunea prin faptul că apără minoritatea rusă.
”Noi ne luptăm împotriva Kremlinului, nu a poeților ruși sau a literaturii ruse. Rusia este o limbă, este o parte a culturii mondiale. Problema minorității ruse este diferită de cea românească”, a mai spus Pavlo Klimkin.
Povestea bărbatului care a vândut tot pentru a face rost de Bitcoin. Acum locuiește cu familia într-un camping și așteaptă MARELE BOOM
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!