ComenteazăMinistrul mai spune că, pentru prima data, România are un program național prin care vor fi aduse aparate de radiologie, care vor merge în cinci spitale, poate chiar până la sfârșitul anului, iar din 2018, toate achizițiile vor fi realizate unitar de către Ministerul Sănătății, așa cum trebuia să se întâmple demult.
Florian Bodog garantează că salariile medicilor vor crește din martie și consideră oportun ca rezidenții să facă pregătirea în spitale județene.
Când va deveni obligatorie vaccinarea?
Legea vaccinării a fost adoptată în Senat cu 99 de voturi ”pentru” și o singură abținere. După cum știți, am participat, am și votat-o, am și susținut-o. Eu cred că este un pas important pentru sistemul sanitar din România. A fost destul de greu procesul de elaborare și, după cum vedeți, este și foarte greu procesul de adoptare, datorită faptului că sunt foarte multe voci ale antivacciniștilor care contestă dovezile științifice în ceea ce privește vaccinarea. Din informațiile pe care le am, parcursul legii în Camera Deputaților va fi destul de rapid. Va fi o dezbatere preliminară publică, la care vor putea avea acces toți cei care doresc să participe, după care va fi o dezbatere a Comisiei, fără public, în care vor fi corectate eventualele aspecte pe care colegii din Comisia de sănătate din Camera Deputaților consider că trebuie să le atingă.
Bineînțeles că voi participa la aceste dezbateri, bineînțeles că îmi voi spune punctul de vedere, însă eu am deplină încredere în colegii din Comisia de sănătate a Camerei Deputaților.
Concret, când va deveni obligatorie?
Începând cu anul viitor. În funcție de data la care va fi promulgată. După cum știți, după ce trece de plenul Camerei, ea merge la promulgare. În funcție de data la care va fi promulgate, noi vom fi pregătiți cu normele de aplicare și ea va intra în vigoare.
Adică va fi cât mai aproape de începutul anului?
Cât mai aproape de începutul anului. Nu fugim de responsabilitate. Știți foarte bine că legea nu prevede doar obligații pentru părinți, pentru medici, ci prevede obligații pentru Ministerul Sănătății, prevede obligații pentru toate autoritățile statului.
Așadar, din primul trimestrul al lui 2018?
Da.
În premieră, se introduce în România vaccinarea pneumococică. Și aceasta intră în programul național obligatoriu?
Vaccinarea pneumococică a început deja. Vaccinul a ajuns la Direcțiile de Sănătate Publică, prima tranșă. Primele doze cred că au și fost administrate în urmă cu două săptămâni.
Și vaccinul antigripal?
Vaccinul antigripal, o primă tranșă a fost trimis deja la Direcțiile de Sănătate Publică și, dacă lucrurile merg așa cum ne dorim – și din informațiile pe care le am, procedura este aproape de finalizare -, la jumătatea acestei luni vaccinul va fi la Direcțiile de Sănătate Publică. După cum știți, cumpărăm o cantitate dublă de vaccin, adică 1.000.000 de doze, față de 500.000 anul trecut, în așa fel încât să asigurăm o acoperie vaccinală și o protecție a populației cât mai mare.
Vaccinarea este obligatorie pentru anumite categorii, adică populația la risc.
Vaccinarea este recomandată pacienților la risc, persoanelor vârstnice, persoanelor cu boli cornice, este indicat persoanelor care intră în contact cu colectivitatea, personalului medical. Eu însumi m-am vaccinat.
În schimb, orice persoană care nu face parte din această categorie poate merge în farmacie să-și cumpere singură vaccinul.
Sau dacă rămân doze de vaccin la medicul de familie, îl pot procura de acolo.
Poate fi elaborată o strategie care să elimine situațiile în care bolnavii rămân fără medicamente? Ultimul caz este cel al imunoglobulinei.
Este un subiect care este o provocare pentru oricare ministru, pentru că este destul de greu de gestionat un astfel de subiect. După cum știm, firmele care aduc imunoglobuline în România și- au anunțat retragerea de pe piață, recent. Conform legii, ei ar trebui să asigure un an piața românească, până când noi reușim să găsim o altă soluție. Mi se pare fair play față de pacient, mi se pare fair play față de autoritățile statului care finanțează această activitate, care finanțează programul de imunoglobuline, însă nu s-a întâmplat acest lucru. Acesta este motivul pentru care i-am chemat pe toți la masă, pentru care le-am solicitat punctul de vedere, și chiar în scris, pentru că, practic, se încalcă legea prin neasigurarea pieței timp de un an. Este prevedere legală în acest sens. Și i-am chemat nu pentru a negocia pe poziții de forță, ci pentru a reitera faptul că România este un stat al Uniunii Europene, pentru a reitera fapul că românii sunt europeni și au și ei aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni din Uniunea Europeană. Domniile lor mi-au ridicat mai multe probleme, una legată de stocuri. Asta o știam, că există cantități insuficiente la nivelul întregii Europe pentru a asigura piața europeană. Dar au spus că trebuie să existe o anumită proporționalitate în ceea ce privește aprovizionarea și am solicitat firmelor să mobilizeze stocuri pentru România. Pe de altă parte, am văzut că a apărut o informație că am cumpărat doar un anumit tip de imunoglobulină care nu este bună pentru o anumită categorie de pacienți. Nu este adevărat. Unifarmul aduce un anumit tip de imunoglobulină care este folosită în secțiile de terapie intensivă, care se folosește la bolnavii cu sepsis și este destinată în acest sens. Nu schimbăm noi indicația producătorului. Însă, am cerut ca, în paralel, să fie aduse și doze de imunoglobulină pe care le folosesc copiii, pe care le folosesc cei cu alte diagnostice. Practic, încercăm să asigurăm toate tipurile de imunoglobuline care sunt disponibile pe piață, să asigurăm necesarul din România. Prima cantitate de 900 de doze mi-a fost confirmată că vine în cursul acestei luni.
Și în legătură cu unele medicamente oncologice, tot așa pe muchie de cuțit?
Tot așa pe muchie de cuțit… Știți foarte bine că, din momentul în care am venit la conducerea ministerului Sănătății, m-am implicat personal în achiziția de medicamente oncologice. Și am dispus secretarului de stat care se ocupă de farmacie să reînființeze comisia care monitorizează stocurile, care monitorizează eventualele disconținuități în aprovizionare, iar medicamentele care nu mai erau prezente pe piață le-am adus prin Unifarm. Avem un rol activ, spun eu, în ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente oncologice. Pe de altă parte, într-adevăr, există această problemă cu medicamentele oncologice ieftine pe care firmele nu mai doresc să le aducă pe piață în România. Dar, pe de altă parte, aceste medicamente ieftine, pe care le-am adus prin Unifarm, am adus foarte multe molecule noi, foarte multe molecule inovatoare.
Ați semnat recent Ordinul acțiuni prioritare arși. Ce aduce nou acest ordin și, de fapt, care este piesa de rezistență a acestui ordin?
Practic am reluat acest ordin. Acest ordin trebuia semnat de acum un an, însă nu și l-a asumat nimeni. Și am făcut doi pași, practic. Primul pas, am reglementat unitățile de arși mari, pentru că nu exista o reglementare clară în ceea ce privește modul de funcționare a unităților care tratează arși gravi. Acesta a fost primul pas.
Acum știm clar care sunt unitățile care tratează marele ars?
Știm clar care sunt unitățile care tratează la momentul de față marele ars în România. Știm clar care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste centre de mari arși. Și acest ordin nu numai că reglementează modul în care funcționează centrele de mari arși, ci ne permite să creăm centrele de mari arși prin fonduri de la Banca Mondială. Vorbim despre cele două centre de mari arși de la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” și de la Spitalul ”Bagdasar-Arseni”. Vorbim despre centrul de mari arși de la Timișoara, care va fi practic un bloc împreună cu Unitatea de Primiri Urgențe și cu blocurile operatorii, și vorbim despre Unitatea de mari arși de la Târgu Mureș, și vorbim practic despre dotarea unității de mari arși de la Iași, care din punct de vedere al locației există, există clădirea, există blocurile operatorii, își așteaptă aparatura, pe care noi o luăm prin Banca Mondială. Iar în ce privește centrele care primesc mari arși la momentul de față, avem Spitalul Floreasca, care are condiții de top în ceea ce privește marii arși, avem Spitalul de Arși pe care l-am redeschis cu sprijinul Primăriei Sectorului 1, în condiții aproape de ideal. Mai avem paturi de mari arși la Spitalul ”Bagdasar”, Timișoara, la Iași, însă sunt insuficiente. Și vreau să subliniez un lucru: dacă noi mâine am crea 60 de paturi de mari arși, aceste paturi nu stau goale să aștepte arșii, aceste paturi vor fi tot timpul pline. Vom avea posibilitatea să asigurăm condiții mult mai bune pentru arșii mari. Însă, orice eveniment s-ar putea întâmpla, în orice țară europeană, trebuie gestionat la nivel european, indiferent câte locuri de mari arși ai.
Vom avea centre noi de mari arși în București, la ”Grigore Alexandrescu” și la ”Bagdasar-Arseni”. La ”Grigore Alexandrescu” avem paturi de mari arși pentru copii. Însă noi vrem să construim unități de mari arși la ”Grigore Alexandrescu” și la Bagdasar-Arseni, pe fonduri din Banca Mondială. A și fost echipa Băncii Mondiale, a văzut locațiile și noi pregătim studiile de fezabilitate și proiectele.
Care este stadiul achiziției aparatelor de radioterapie?
A fost un subiect greu. A fost una dintre provocările mandatului meu de ministru. Erau foarte multe voci care spuneau că programul cu Banca Mondială trebuie închis. Programul cu Banca Mondială era chiar blocat la un moment dat și riscam să pierdem fondurile. Însă, acum vă pot spune că săptămâna viitoare semnăm contractual pentru primele cinci locații. Deci primele cinci locații au fost deja adjudecate, au trecut prin toate procesele de evaluare, avem și aprobarea finală a Băncii Mondiale și săptămâna viitoare va fi semnarea contractului. Și vorbim aici despre aparate de radioterapie pentru Constanța, Galați, Institutul Oncologic București, Spitalul Elias și Spitalul Baia Mare. Acolo există deja buncăre, Spitalul Baia Mare și-a construit deja buncărul, iar pentru celelalte, toate lucrările vor fi suportate prin Banca Mondială. Valoarea totală a contractului pentru toate cele cinci spitale este de aproximativ 11 milioane de euro. În același timp, am procedura pentru următoarele trei locații, ofertele au fost deja deschise și sunt în evaluare. Cele trei locații sunt Oradea Craiova și Cluj, și mai urmează încă o vizită a Agenției Europene pentru Energie Atomică de la Viena, care va stabili tipul de aparate ce se vor cumpăra pentru celelalte locații. Vreau să spun că pentru toate aceste locații am avut sprijinul nemijlocit al Agenției Europene pentru Energie Atomică de la Viena, care ne-a consiliat, care ne-a sprijinit, care a răspuns foarte prompt solicitărilor noastre. Acesta este și motivul pentru care, în momentul de față, suntem în situația ca săptămâna viitoare să semnăm contractul.
De când vor deveni operaționale?
Eu zic că, în acest an, vor începe să fie livrate. Este pentru prima dată când în România se face o astfel de investiție pentru a crea o rețea publică de radioterapie și, practice, cele mai importante spitale din România vor avea radioterapie, în așa fel încât pacienții să aibă acces la aceste terapii. După cum știți, în acest moment, radioterapia se face în puținele centre publice existente, cât și în centre private. Este acoperită total prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Însă, ceea ce se va întâmpla, vor scădea foarte mult timpii de așteptare, pentru că un pacient oncologic nu-și permite să aștepte.
Ne apropiem de sfârșitul anului și aș vrea să știu dacă aveți conturată o situație a bugetului pentru 2018. Dacă sunt câteva modificări majore pe care le veți susține cu putere când vorbim de bugetul pentru anul viitor.
Lucrăm la bugetul pentru anul viitor. Toți banii care vor fi alocați, mulți, puțini, câți vor fi, vor fi alocați pe proiecte. Alocarea bugetară va fi pe proiecte, fiecare proiect va putea fi urmărit foarte atent, atât în ceea ce privește utilizarea banului, cât și în ceea ce privește execuția bugetară. Pe de altă parte, vor porni procedura de achiziție națională pentru absolut tot ceea ce înseamnă medicament, consumabile, energie pentru toate spitalele din România. Practic, Ministerul Sănătății va negocia pentru toate spitalele din România, va negocia contracte-cadru sau, în situația în care avem urgență, vom face achiziții și pe bursă, astfel încât spitalele să beneficieze de anumite reduceri în ceea ce privește accesul la medicamente, la utilități. Așa cum știm, spitalele mici negociază mai greu și obțin prețuri mai mari. Și atunci, am convenit acest lucru și la nivel de Guvern, împreună cu domnul prim-ministru, cu ministrul de Finanțe, cu președintele CNAS, pentru a asigura o scădere a prețurilor, ceea ce va duce implicit la bugetul alocat pacientului.
Aceste schimbări apar din ianuarie sau tot în primul trimestru?
Am finalizat achiziția pentru cele mai scumpe 20 de molecule la antibiotic, suntem pe final la achiziție pentru primele 20 cele mai scumpe medicamente oncologice. Am solicitat în țară deja un top 100 la consum medicamente și un top 100 la consum materiale sanitare, atât pe programele Ministerului, pe acțiunile prioritare pe care le are ministerul, dar și pe ceea ce consumă un spital în mod normal. Ministerul Sănătății este unitate centrală de achiziții, dar acest lucru nu s-a aplicat.
Și simțiți deja o diferență de preț considerabilă?
Diferența de preț pe care noi o anticipăm este de minimum 15%, în minus. Economii. Vă dau un exemplu, suntem în procedură și pentru achiziția de CT-uri și RMN-uri. La achiziția națională de aparate de radioterapie, practice, față de prețul estimat, la fiecare locație – pentru că nu este doar aparatul, ci și amenajarea spațiului -, diferența între cele două firme care au participat la licitație a fost de 100.000 de euro. Deci sunt sume care se vor regăsi în bugetul nostru pentru pacient.
Atunci când faceți achiziția de aparatură, includeți și consumabilele? De regulă se lua aparatul și atât.
Sigur, la radioterapie am prevăzut un pachet care cuprinde instruire, service, deci am gândit aceste lucruri.
Spitalele de urgență internează, după cum le spune și numele, cazurile care nu pot fi programate. Unele spitale de urgență spun că nu mai pot interna pentru că au depășit un anumit plafon. Ce soluții aveți?
Nu este vorba despre un plafon , este vorba despre cazurile negociate pe semestru. Asta ține și de manager, și de șeful de secție. Dacă ne uităm la cazurile internate tot timpul anului, probabil că sunt și cazuri care nu sunt urgențe și care puteau fi programate. Dar nu gândim așa. Noul contract-cadru urmează să intre în dezbatere publică foarte curând. Și managerii de spitale au nevoie de predictibilitate în ceea ce privește numărul de cazuri pe care le tratează într-un an.Cred că dacă intrăm cu un contract cât mai aproape de începutul anului – nu lansez nicio dată, dar o să fiți surprinși -, lucrurile se pot așeza. În noul contract-cadru, veți vedea, debirocratizăm tot ceea ce se poate debirocratiza. Practic simplificăm foarte mult procedurile, am eliminat dubla reglementare. Ne dorim un contract-cadru suplu, un contract-cadru care să poată asigura funcționarea spitalelor și să elimine aceste probleme, care mi-au fost semnalate. Cunosc aceste probleme. Am fost manager de spital și le cunosc.
În situația în care se face ordine în sistem, când lucrurile sunt foarte clare, nu mai avem proceduri stufoase, nu mai avem reglementări duble, nu mai avem probleme interpretabile, eu cred că aceste lucruri pot fi rezolvate, dar ține și de manager.
Însă este nevoie ca și managerul să-și cunoască foarte bine atribuțiile și să acționeze profesionist. Doar în interesul pacientului.
Totuși, banii decontați sunt sub nivelul valorii actului medical, tariful pe caz poderat
Tariful pe caz ponderat poate să sufere îmbunătățiri, dar la momentul de față este un fapt. Sunt spitale județene de aceeași categorie care au același număr de internări, aceeași cazuistică și care sunt pe plus, dar sunt și sunt spitale în România care au datorii. Cred că diferența între ele sunt managementul și organizarea.
Sunt medici care au scris istoria contemporană a medicinei din România, fiind autorii unor intervenții, proceduri, tratamente unice în România și chiar în Europa. Unii ajung curând la 65 de ani și trebuie să se pensioneze, dar sunt academicieni, medici, profesori universitari. Unele voci spun că trebuie să plece, să lase locul celor tineri.
Trebuie să pui în balanță două lucruri. Pe de o parte, avem medicii tineri, care se plâng că nu au unde să lucreze și că nu găsesc acces în spital, ceea ce este puțin neadevărat și am să vă explic și de ce. Pe de altă parte, avem aceste personalități care au adus mult plus în sistemul de sănătate și care mai pot aduce. După cum știți, în momentul de față, în Parlament există o reglementare, o inițiativă legislativă, care, dacă nu mă înșel, a și fost aprobată, pe care eu am dat punct de vedere, prin care medicul poate să-și contine activitatea până la 67 de ani.
Pe de altă parte, pentru personalități, pentru profesori, pentru academicieni, există posibilitatea prelungirii vârstei de pensie, anual. Eu cred că decizia este la nivelul managerului. Cu siguranță, ministrul Sănătății nu-și dorește ca acești specialiști să plece din sistem. Cu siguranță, ne dorim ca acești specialiști să asigure, în continuare, tratament pentru pacienții din România și să asigure formarea tinerilor. Fiecare, la un moment dat, indiferent de experiența pe care o avem, consultăm un coleg. Am spus că medicii tineri spun că nu au unde să lucreze.
Vreau să vă spun că, la începutul mandatului meu, am fost la un spital la 100 de klometri de București, 40 de minute pe autostradă. Au posturi de medici și nu se duc. În fiecare săptămână, poate chiar la trei zile, semnez posturi pentru publicare în Monitorul Oficial. Și nu se duc. Nu se duc pentru că salariile au fost așa cum au fost. Acum, salariile se vor corecta de la 1 martie și eu cred că tinerii se vor gândi de două ori înainte de a pleca în străinătate. Pentru că există spitale care au condiții foarte bune. Am fost în spitalul din Tulcea, au un manager foarte bun, au condiții bune, nu au specialiști. Ne dorim ca medicii români să profeseze în România. Poate și eu mi-aș fi dorit ca tânăr absolvent să profesez în București, dar la 100 de kilometri de București se poate profesa în condiții foarte bune și cred că trebuie să schimbăm puțin paradiga aceasta că putem profesa doar în centre universitare. Nu! Putem profesa foarte bine într-un spital județean.
Înainte, medicii aveau o anumită stagiatură obligatorie care era la țară, unde învățau să intre în contact cu oamenii, unde învățau locurile. Una dintre filosofiile pe care vreau să o pun în noua lege a rezidențiatului este acest lucru, medicii rezidenți să-și facă rezidențiatul în spitale județene. Se îndrăgostesc de locuri, de oameni, văd condițiile din spitale. Doar așa pot să meargă cu inima deschisă și să aibă o altă viziune despre spitalul județean. Nu cred că este o plus-valoare pentru un medic tânăr, proaspăt absolvent de specialitate, să stea într-un centru universitar, unde sunt zece medici pe aceeași secție. Nu cred că primii ani de specialitate trebuie să fie o continuare a rezidențiatului. Cred că trebuie să meargă și să trateze pacienți. Asta este menirea medicului.
Să iau ca o promisiune fermă majorarea salariilor de la 1 martie 2018? Este promisiunea dumneavostră pentru 2018?
Da. Este pomisiunea Guvernului României, este promisiunea mea.