- Ziarul consemnează opinia medicului american atât prin dialog întrebare-răspuns, cât și prin citate în context, pentru că am considerat că e util publicului să aibă acces atât la mărturia lui Vladimir Zelenko, cât și la concluziile studiilor altor cercetători sau medici, care sunt rezervați sau chiar îl contrazic pe acesta.
- Recent, medicul Adrian Marinescu, de la Spitalul Matei Balș, principalul centru de expertiză a tratării bolnavilor de COVID, a spus că și la noi continuă tratamentul cu hidroxiclorochină.
Medic de familie într-un comunitate de evrei hasidici din statul New York, Vladimir Zelenko a cunoscut celebritatea peste noapte, în această primăvară, după ce preşedintele Trump şi-a manifestat entuziasmul pentru tratamentul anti-COVID 19 folosit de doctorul de ţară.
Diagnosticat cu un cancer al oaselor, metastazat, Zelenko ştie că nu mai are mult de trăit, dar spune că are o misiune. Vrea să convingă lumea că protocolul său de tratament – pentru care nu există dovezi ştiinţifice, ar salva sute de mii de vieţi, în această pandemie, pe care o numeşte “al treilea Război Mondial”. Asta, dacă nu s-ar mai lovi de ceea ce el numeşte “cea mai mare propagandă din istorie împotriva unui medicament salvator de vieţi”.
A acceptat să ofere un interviu ziarului Libertatea, tocmai pentru că el consideră că e martorul unei experiențe medicale și că misiunea lui e să o arate lumii.
Un medic de ţară, faţă în faţă cu noul coronavirus
Vladimir Zelenko are 46 de ani şi este tatăl a opt copii. De peste 20 de ani este medic de familie în orăşelul Kiryas Joel, o localitate cu 35.000 de locuitori îngrămădiţi pe 3,6 kilometri pătraţi.
Aici a dus o viaţă liniştită şi anonimă, până în martie 2020, când pandemia de coronavirus l-a adus în lumina reflectoarelor.
“La clinică se prezentau în mod normal 40-50 de pacienţi pe zi. La începutul lui martie, începuseră să vină câte 200. Când am văzut rezultatele primelor teste de laborator, peste 60% dintre oameni erau infectaţi cu noul coronavirus. Întreaga comunitate a fost expusă”, își aminteşte, pentru Libertatea, Zelenko, care a fost însă acuzat de liderii aceleiaşi comunităţi că supraestimase dimensiunea focarului din Kiryas Joel.
“Am combinat două abordări: cea din Coreea de Sud și cea din Marsilia”
Zelenko povestește că era frustrat că nu exista un tratament care să poată fi dat în faza iniţială a bolii, înainte să se agraveze şi să necesite internare şi chiar terapie intensivă, aşa că a început să studieze ce făceau medicii din Asia şi Europa, după care a venit cu propriul tratament experimental: un cocktail de trei substanţe: antimalaricul hidroxiclorochină (sau Plaquenil – denumirea comercială), azitromicină (un antibiotic) şi sulfat de zinc.
Libertatea: Cum aţi ajuns la această strategie de tratament?
Dr. Zelenko: Practic, am combinat două abordări: cea din Coreea de Sud, unde foloseau hidroxiclorochină şi zinc, şi o alta folosită în Marsilia, Franţa (hidroxiclorochină şi azitromicină).
– De ce zinc?
– Zincul este un ucigaş al virusurilor. Însă, din motive biochimice, nu poate pătrunde singur în celulă. Acesta e rolul hidroxiclorochinei.
– Puteți explica, vă rugăm?
– Zincul e glonţul, iar hidroxiclorochina este arma. Iar azitromicina are rolul să prevină pneumoniile bacteriene severe pe care le dezvoltau pacienţii cu infecţii grave.
Noutatea lui absolută: introducea hidroxiclorochina foarte devreme în tratament
Problema cu această teorie a lui Zelenko este că, ulterior, câteva studii au arătat că, dacă sunt combinate, azitromicina şi hidroxiclorochina provoacă seere reacţii negative severe la nivelul inimii, la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19.
Ce aducea cu adevărat nou Zelenko era altceva: nu trata pacienţii când ajungeau în stare gravă, ci pe cei cu simptome uşoare, în consecinţă, folosind şi doze mult mai mici decât medicii de peste oceane.
Voiam să previn agravarea bolii. Aşa că am decis să tratez doar pacienţii la mare risc să facă complicaţii: cei peste 60 de ani sau cu boli cronice severe.
Vladimir Zelenko:
Zelenko pretindea, în primăvară, că, după ce testase acest tratament pe sute dintre pacienţii săi, majoritatea cu forme uşoare sau moderate ale boli, 100% dintre ei au supravieţuit virusului fără spitalizare şi fără a fi nevoie să fie puşi pe ventilator.
“Văd rezultate extrem de pozitive”, spunea el într-un clip video din 21 martie, adresat preşedintelui Trump, postat pe YouTube şi Facebook.
Ce a urmat acestui clip a fost o alegorie a pandemiei, care ilustrează felul în care noul coronavirus se ciocneşte de ecosistemul nostru fragil de informaţie: un colaj de fapte, zvonuri şi afirmaţii false, lipite împreună în nesfârşite discuţii pe Twitter sau Facebook, dar şi în mass-media clasică, distribuindu-se cu o viteză ameţitoare, cu sprijinul unor specialişti partizani sau experţi de conjunctură.
În primăvară, Zelenko îi oferă lui Trump leacul “miraculos”
Protocolul propus de Zelenko a venit exact când aveau nevoie Trump şi echipa lui, într-un moment în care aveau tot interesul să discute despre leacuri miraculoase, nu despre copleşirea sistemului medical din SUA.
Puţini oameni au fost atât de entuziaşti în legătură cu hidroxiclorochina cum a fost Trump.
Săptămâni la rând, președintele Americii a promovat-o cu entuziasm drept “foarte eficientă” şi “posibil cel mai revoluţionar medicament din istoria medicinii”. Chiar şi atunci când experţii în medicină avertizau că pentru a ajunge la o concluzie sunt necesare mai multe cercetări şi mai amănunţite.
Populismul, în locul dovezilor ştiinţifice
Imediat după ce a postat pe YouTube clipul pentru Trump, viaţa lui Zelenko s-a transformat. A doua zi l-au sunat şeful staffului administraţiei prezidenţiale şi apoi comisarul FDA.
Câteva zile mai târziu, Rudy Giuliani a făcut un podcast cu el. Via Trump, ideile lui Zelenko au făcut înconjurul lumii. În mai, Trump a anunţat că se tratează preventiv cu hidroxiclorochină. Iar luna trecută, Bolsonaro, preşedintele Braziliei, a declarat, la rândul lui, că ia hidroxiclorochină, după ce fusese confirmat cu COVID-19.
Populismul preşedinţilor american şi brazilian i-a dat lui Zelenko susţinerea pe care probele ştiinţifice nu i-au dat-o nici până astăzi.
Zelenko a tratat la clinica lui aproximativ 2.200 de pacienţi infectaţi cu COVID-19 – dar aceasta este o numărătoare la care a ajuns de unul singur, pe baza diagnosticului clinic. Laboratoarele i-au confirmat doar 500 dintre cazuri.
Medicul trata bolnavii înainte să vină rezultatele testelor de laborator
Libertatea: Pe câţi dintre bolnavi i-aţi tratat cu “protocolul Zelenko”?
Dr. Zelenko: Pe toţi cei aflaţi în grupul mare de risc: adică 800 de bolnavi dintre cei 2.200 care aveau simptome ca de gripă sau îşi pierduseră mirosul sau gustul.
– Dar dintre aceştia, câţi au ieşit pozitivi şi la testele de laborator?
– Dintre bolnavii în grupul de risc, 141 au fost pozitivi şi la testele de laborator. Noi începeam tratamentul oricum, imediat după diagnosticul clinic, nu aşteptam testele PCR.
– Dar îi testaţi?
– Da, de fiecare dată când s-a putut, pentru că au fost şi probleme cu lipsa testelor în SUA. Îi testam. Dar dura 3-4 zile să avem rezultatele. Prin ziua 8 sau 9 a bolii, pacienţii pot să fie deja foarte bolnavi. Problema e că majoritatea bolnavilor nu ajung la medic până în ziua 3-4 a bolii, că până atunci îşi spun că e doar o răceală.
Făceam testul, dar nu aşteptam rezultatul ca să iniţiem tratamentul. Pentru că ceea ce încercam era să oprim evoluţia bolii.
Vladimir Zelenko:
“Oricum, diagnosticul clinic e mult mai precis decât testul PCR, care dă fals negativ într-o treime din cazuri. Sunt doctor de 20 de ani, îţi dezvolţi o anumită judecată clinică şi ştii când pacientul are sau nu o boală”, spune Vladimir Zelenko în dialogul cu Libertatea, deşi vorbeşte despre o boală nouă, de care nici el nu auzise până în acest an.
Pariul dinaintea morţii
Zelenko este mândru de rezultatele pe care spune că le-a obţinut. A pierdut numai doi pacienţi, iar alţi patru oameni au ajuns pe ventilatoare, dar apoi s-au recuperat.
Libertatea: Ce arată cifrele dumneavoastră?
Dr. Zelenko: La 800 de pacienţi, statistic era de aşteptat să avem 40 de decese, pentru că rata mortalităţii în SUA este de puţin sub 5%.
– Dar nu toţi cei 800 de pacienţi trataţi au fost diagnosticaţi cu teste de laborator, deci nu putem fi siguri de diagnosticul lor.
– Chiar şi aşa, dintre cei 141 de pacienţi, aflaţi în grupa mare de risc şi diagnosticaţi cu PCR, era de aşteptat să fie 7 decese. A fost unul singur. (n.r. – celălalt nu era în grupa de risc).
Aceste cifre sunt fundaţia întregii sale argumentaţii. Vrea să le publice, dar are în plan şi să le folosească pentru a convinge Administraţia americană a medicamentului să aprobe în regim de urgenţă utilizarea hidroxiclorochinei în faza pre-spitalicească a bolii.
Să convingă lumea că aceasta este calea în lupta cu COVID-19 este cel mai mare pariu al vieţii lui Zelenko.
Mi-am riscat întreaga carieră, întreaga reputaţie, în multe feluri chiar viaţa – pentru că am de-a face cu forţe foarte periculoase.
Vladimir Zelenko:
“Sunt multe ameninţări la adresa mea. Dar ştiu că mă voi întâlni curând cu Dumnezeu şi vreau să las în urmă un loc mai bun şi mai sigur pentru copiii mei”, spune Zelenko pentru publicul din România.
Studiile ştiinţifice nu susţin promisiunea hidroxiclorochinei
În lunile care au trecut însă, nu a crescut doar credinţa lui Zelenko în protocolul lui, ci şi scepticismul comunităţii medicale faţă de promisiunea lui miraculoasă. Pe măsură ce au început să fie publicate mai multe studii, rezervele iniţiale au fost înlocuite cu semnale de alarmă legate de siguranţa folosirii hidroxiclorochinei, cum este acesta emis în iunie de Administraţia americană a medicamentului.
Cele trei mari studii privind eficienţa hidroxiclorochinei în tratarea COVID-19 nu au venit cu dovezi, ci doar au eliminat din speranţe.
Zelenko: “A fost folosit pe zeci de milioane de oameni”
Libertatea: Au început să apară studii cum că, de fapt, folosirea hidroxiclorochinei – singură sau în combinaţie cu azitromicină – ar fi periculoasă, putând avea reacţii cardiace severe.
Dr. Zelenko: Da, dar studiile au arătat că hidroxiclorochina nu este sigură la pacienţii deja aflaţi în secţiile de terapie intensivă. Dar eu nu am susţinut niciodată că atunci ar trebui administrată. Eu încerc să-i ţin pe oameni departe de spital.
– Totuşi, FDA (Administraţia americană a medicamentului), de pildă, a emis un avertisment de siguranţă privind folosirea hidroxiclorochinei în COVID-19.
– Este un medicament pe care îl avem de peste 60 de ani. A fost folosit de zeci de milioane de oameni, inclusiv de femei însărcinate sau copii. Cum să vină acum FDA şi CDC să spună că acest medicament te-ar putea omorî, dar să-l recomande încă în lupus sau profilaxia malariei? Apoi, contează şi ce doze au fost folosite. Studiul Recovery al Universităţii Stanford spune că hidroxiclorochina ucide oameni. De-acord. Dar în studiul RECOVERY, pacienţilor li s-a administrat 2.400 mg de hidroxiclorochină pe zi. 2.400 mg pe zi ar ucide şi un elefant. Doza era omucidere. Eu le dau pacienţilor 400 mg pe zi.
Pentru comparaţie, ziarul a consultat prospectul Plaquenil (hidroxiclorochină). La pacienţii care iau acest medicament pentru lupus, doza zilnică recomandată este de 200-400 mg pe zi.
Zelenko dă vina pe lăcomia industriei farmaceutice, care împiedică succesul unui tratament prea ieftin
Libertatea: Având în vedere încrederea pe care o aveţi în strategia dv. împotriva COVID-19, cum vă explicaţi faptul că majoritatea comunităţii ştiinţifice şi principalele instituţii medicale nu recomandă acest tratament?
Dr. Zelenko: În primul rând, majoritatea oamenilor sunt marionete care fac ce li se spune. Oameni care nu sunt capabili să arate curajul de-a gândi critic şi analitic. Apoi, este o cenzură a informaţiei medicale solide, pentru lăcomia marilor companii farmaceutice. Dacă hidroxiclorochina primeşte autorizare FDA în regim de urgenţă, atunci Redemsivir nu mai poate primi (pentru că una dintre condiţii este să nu ai alternativă de tratament).
Hidroxiclorochina costă 50 de cenţi pastila, pe când Redemsivir costă 3.200 de dolari pe pacient. Dacă sunt acţionar la Gilead, este în interesul meu ca pacienţii să ajungă la spital. Nu trebuie să moară: doar să fie suficient de bolnavi ca să le dau Redemsivir şi să fac 3.200 de dolari de pacient. Altfel, nu fac bani. Asta se întâmplă.
Vladimir Zelenko:
Libertatea: Aveţi vreo dovadă pentru această cenzură intenţionată despre care vorbiţi?
Dr. Zelenko: Sunt destul de sigur că asta se întâmplă, pentru că nu văd altă explicaţie logică. Nicăieri altundeva în medicină nu aşteptăm ca pacienţii să fie atât de bolnavi ca să-i putem trata. Dacă un pacient are piciorul infectat, nu aşteptăm să necesite amputare, ca să-l tratăm, nu?! În cazul COVID, asta facem.
“Prefer să fiu anecdotic în viaţă, decât academic mort”
Zelenko nu este descurajat de faptul că, momentan, niciun studiu clinic nu i-a confirmat ipoteza. Ba dimpotrivă, studiile deja publicate au întors atenţia lumii medicale de la hidroxiclorochină în COVID-19. Oricum, el şi-a pierdut încrederea în marile jurnale de medicină. Şi dă ca argument publicarea în Lancet a unui studiu mare, ulterior retractat de jurnal, despre pericolul administrării de hidroxiclorochină.
Într-adevăr, acest studiu, care părea uriaş (96.000 de pacienţi din 671 de spitale, pe şase continente), a fost ulterior retractat pentru că ar fi conţinut date false sau manipulate necorespunzător.
Retractarea studiului nu arată nici că hidroxiclorochina funcţionează, nici că nu funcţionează împotriva COVID-19. Ci doar că, mai ales în contextul pandemiei, uneori filtrele jurnalelor ştiinţifice nu sunt suficiente pentru a respinge ştiinţa proastă sau de calitate joasă.
“Poţi să faci câte studii vrei, dar eu sunt acela care are toată această experienţă de primă linie cu pacienţii. Cercetătorilor, care nu tratează pacienţi şi nu văd suferinţa, le e foarte uşor să spună că ale mele sunt dovezi anecdotice”, continuă Zelenko.
“Dar istoric, adevărul a fost descoperit prin experienţă. Dacă mă înec în ocean şi văd o bucată de lemn, nu-mi trebuie un studiu dublu orb să-mi spună că asta o să mă salveze. O să încerc să mă ţin de el să văd dacă trăiesc. Şi dacă trăiesc, probabil o să ajung la concluzia că dacă găseşti o bucată de lemn în ocean, te poate ţine în viaţă. Prefer să fiu anecdotic în viaţă, decât academic mort”, mai spune medicul.
“COVID-19 m-a ales pe mine”
Zelenko nu este singurul, ci exponentul unei minorităţi care crede încă în potenţialul hidroxiclorochinei anti-COVID. El însuşi se recomandă drept: “expertul mondial în COVID-19 în ambulatoriu”.
“Nu pentru că sunt aşa deştept, ci pentru că COVID-19 m-a ales pe mine. Am început să văd toţi aceşti pacienţi foarte devreme şi am făcut lucruri neconvenţionale care au dat rezultate. Toţi sar la mine, că nu este un studiu dublu orb (n.r. – o formă de studiu științific). Dar eu nu fac cercetare, nici măcar nu-mi place. Eu voiam să-mi ţin pacienţii în viaţă”.
Totuşi, Zelenko nu neagă posibilitatea ca ştiinţa să vină cu un tratament mai bun pentru COVID-19. Dar nu are răbdare. Şi nu are nici timp. Cu un plămân extirpat din cauza cancerului şi sistemul imun slăbit de chimioterapie, el însuşi e foarte vulnerabil în faţa COVID-19.
“Dacă apare ceva mai bun, putem oricând să facem tranziţia”
Ca medic şi ca om, se agaţă de speranţa lui în acest plan de tratament, chiar dacă nu există dovezi că ar funcţiona – şi poate că nu vor exista vreodată.
“Este al treilea război mondial şi 200 de ţări se luptă cu acelaşi inamic. Dacă vrei să petreci un an făcând cercetare, o să ajungi la milioane de decese”, explică el pentru Libertatea.
Cred că este o obligaţie morală să foloseşti cele mai bune informaţii disponibile pentru a trata pacienţii cât de repede posibil. Dacă apare ceva mai bun, putem oricând să facem tranziţia.
Vladimir Zelenko:
În prezent, ştiinţa înclină, cu dovezile adunate, împotriva a ceea ce crede Zelenko. Dar nici contrariul a ceea ce promite el nu a fost dovedit, de fapt. În această etapă a pandemiei, încă rămân multe semne de întrebare pe care doar timpul le va clarifica.