Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, are un mesaj pentru românii care se gândesc să vină în Marea Britanie: să stea acasă, în România. În interviul acordat Libertatea, Mihalache atrage atenția asupra numărului încă mare de cazuri de COVID-19 care apar în fiecare zi în Marea Britanie, vorbește despre controversele din jurul programului de relaxare al guvernului Johnson și despre sutele de români cu situații care au apelat la ambasadă pentru ajutor.
Mihalache precizează că nu există o situație cu numărul de muncitori sezonieri aflați acum în Regat și amintește că până la 1 martie erau peste jumătate de milion de români care aplicaseră pentru statutul de rezident în contextul Brexit.
- Marea Britanie, epicentrul pandemiei de coronavirus, avea, marți, peste 220.000 de cazuri de coronavirus și cel mai mare număr de decese din Europa – peste 32.000, printre care și 33 de români.
- Premierul Boris Johnson a anunțat prelungirea carantinei până în iunie, dar a relaxat unele măsuri, i-a îndemnat pe britanici să se întoarcă la muncă și a permis ieșirile în parcuri.
- Specialiștii spun că perioada de carantină instituită de la sfârșitul lunii martie și măsurile economice și sociale dure ar putea provoca cea mai gravă recesiune din ultimii 300 de ani în Marea Britanie.
- Regatul Unit este zonă roșie și zborurile sunt suspendate, dar criza forței de muncă în agricultură după declanșarea pandemiei a permis aducerea unor muncitori sezonieri din România cu curse charter.
Interviul, pe larg, cu ambasadorul Dan Mihalache.
– Cum este în Marea Britanie?
– Din păcate, așa cum arată și cifrele, Marea Britanie bate recordurile europene în ceea ce privește persoanele internate, suspectate de coronavirus și este în plutonul primelor trei state din lume. Ceea ce, desigur, stârnește o îngrijorare foarte mare.
Pe de altă parte, există și o anumită presiune din partea societății de a relaxa măsurile de lock down, de carantină, care au funcționat până acum.
Ieri a fost o dezbatere în Parlament, Guvernul a prezentat un program destul de disputat, la momentul acesta, în diferite medii din Marea Britanie, care prevede o relaxare în trei trepte. Ea ar trebui să înceapă, de mâine (miercuri – n.r.), să aibă o a doua etapă la 1 iunie și o a treia etapă la 1 iulie.
Reproșul care se face acestui program de relaxare este că anumiți termeni prevăzuți acolo nu sunt suficient de clari.
– Ce îi nemulțumește pe britanici?
– Deocamdată, sunt elemente care, spre deosebire de România, nu impun obligativitate foarte severă. Se vorbește de faptul că de mâine s-ar putea relua anumite activități economice și circulația. Dar se recomandă, în același timp, ca circulația să aibă loc mai puțin cu mijloacele de transport în comun, ci cu mașinile personale, cu bicicletele.
Anumite elemente din programul Guvernului britanic nu sunt considerate foarte realiste.
Apoi, există anumite ghiduri de securitate sanitară. Ieri, Guvernul a publicat opt ghiduri pentru diferite industrii, dar nu sunt prevăzute neapărat și sancțiuni.
E cumva o soluție intermediară între teama pe care o inspiră pandemia și numărul foarte mare de infectări și de morți și presiunea societății spre relaxarea regimului de funcționare a economiei și societății în general.
– Riscul este ca britanicii să nu respecte măsurile, dacă nu cred în ele?
– Guvernul și premierul Johnson au lăsat toate posibilitățile deschise, explicând că va fi un proces adaptabil de la etapă la etapă, în funcție de câțiva indicatori. De pildă, dacă va scădea rata de infectare, dacă va scădea rata de mortalitate, ritmul internărilor, dacă nu se așteaptă cumva un al doilea vârf al pandemiei. În funcție de acești indicatori, poarta este deschisă spre revenirea la un regim mai constrângător sau, dimpotrivă, spre relaxare.
Activitatea în ambasadă e blocată. E o experiență unică
– Cum se desfășoară acum activitatea la ambasadă?
– Este, probabil, o experiență unică pentru viața unui ambasador.
Practic, activitatea diplomatică este blocată, pentru că ea se bazează, în primul rând, pe dialog și contacte personale, care în momentul de față există cel mult prin sisteme video sau telefonice.
Activitatea consulară, care la noi reprezintă o component importantă, datorită comunității mari de români, a funcționat la parametri minimi. Am avut în vedere doar eliberarea documentelor de călătorie care sunt neapărat urgente și necesare familiilor din Marea Britanie, respectiv titlurile de călătorie sau certificatele de decese. Vom vedea cum ne vom descurca în viitor.
Lucrurile se vor schimba foarte mult și în activitatea diplomatică, și în activitatea consulară.
Avem peste 200 de situații sociale adresate ambasadei
– Românii din Marea Britanie trimit cereri la ambasadă, sunt situații speciale acum?
– Sunt, cred, peste 200 de situații sociale, de români care fie au rămas fără loc de muncă, fie au rămas fără cazare, fie solicită să fie repatriați din ambele motive. Am încercat cu resurse proprii, cu cooperarea unor organizații românești, cărora vreau să le mulțumesc, să rezolvăm punctual fiecare situație în parte.
Nu pot să spun că a fost o presiune enormă și vreau să mulțumesc tuturor cetățenilor români care au înțeles că trăim în alte vremuri și, cumva, au acceptat faptul că anumite servicii care li se ofereau până acum de către consulate, în primul rând, nu mai pot fi procesate în același regim.
Noi procesam doar la Londra 400 de servicii consulare pe zi, ceea ce înseamnă câteva mii pe săptămână, ceea ce este foarte mult.
Pe viitor, va trebui să ne adaptăm, și în ce privește serviciile consulare care trebuie mutate spre o zonă electronică, de lucru cu internetul, și în cazul dialogul cu comunitățile românești.
-Românii la care vă refereați vor reveni în țară?
– Depinde de la caz la caz. Unii vor să se întoarcă în țară, alții au probleme de ordin familial, ceea ce îi obligă să vină înapoi. E greu acum să fac o evaluare generală, pentru că sunt mai multe categorii de solicitări.
Românii să cumpănească bine înainte de a veni aici
– Câți muncitori români sezonieri sunt acum în Marea Britanie?
– Nu există o estimare a muncitorilor sezonieri pe care noi să o avem. În mod normal, această situație ar fi în sarcina autorităților din România, a inspectoratelor de muncă. Aici, funcționăm într-o societate descentralizată și nu se adună datele acestea într-o instituție care să spună foarte clar dacă e vorba de 30.000, de 20.000. Există anumite solicitări, am aflat din diferite surse.
Nu există un dialog oficial cu Guvernul britanic sau cu alte instituții din subordinea lui pe tema muncitorilor sezonieri.
Noi am publicat pe paginile de Internet și de Facebook ale ambasadei un ghid privind muncitorii sezonieri. Am avut un dialog constructiv, pe care îi invit pe toți cei care vor să vină în Marea Britanie.
Eu îi descurajez pe români, în momentul acesta, să vină în Marea Britanie, pentru că vremurile sunt foarte complicate și își asumă un risc.
Există însă libertatea fiecărui cetățean român de a alege, nu este responsabilitatea Guvernului. Recomandarea mea este să cumpănească foarte bine înainte de a face această opțiune, cel puțin până când anumite condiții se stabilizează.
Dacă există solicitări, nemulțumiri, situații de criză, avem un număr de telefon dedicat pentru muncitorii sezonieri și pot să apeleze la noi.
Oamenii trebuie să citească și ce scrie în contractele respective, să își ia anumite garanții, nu doar să vină până aici și după aceea să sune la ambasadă, fie că nu au bani să se întoarcă, fie că sunt tratați prost. Lucrurile acestea aș dori să le evităm.
-Ați primit până acum plângeri, reclamații privind condițiile de muncă?
– La nivelul Marii Britanii, nu. Știu despre alte ambasade, alți colegi care s-au confruntat cu astfel de situații.
Zborurile vor mai rămâne închise o vreme
-Aveți informații că vor mai veni români să muncească în Marea Britanie?
– Aici e foarte greu de făcut o apreciere. Unii vin prin anumite firme de recrutare și aici pot să existe anumite informații la Ministerul Muncii. Alții vin cu mașina, pe baze personale, căutând de muncă. Nu trăim într-o lume atât de centralizată încât să putem spune câți, când și dacă vor mai veni.
Cereri de forță de muncă, mai ales în sectorul agricol, există și știu asta din discuții cu oameni din economia britanică. Despre cum se lucrează, cum se face recrutarea, cum se va efectua transportul, e un pic mai complicat să vorbim.
Geografia continentului european face ca accesul în Marea Britanie să fie un pic mai complicat decât accesul în Austria, unde un tren face de la Timișoara până în proximitatea Vienei câteva ore.
Zborurile sunt acum închise și ele vor rămâne, pentru o perioadă, închise, Marea Britanie fiind considerată o zonă roșie.
Pe de altă parte, în discuția de la începutul acestei săptămâni, chiar britanicii au vorbit de introducerea unei stări de carantină de 14 zile pentru cei care vin pe calea aerului în Marea Britanie, ceea ce va complica și mai mult lucrurile.
Peste jumătate de milion de români au aplicat pentru statutul de rezident
– La finalul anului trecut, erau aproape 440.000 de români care aplicaseră pentru statutul de rezident în Marea Britanie. Câți sunt anul acesta?
– La 1 martie, ultima raportare disponibilă, erau 560.000 de români. Din cauza stării de pandemie, asemenea raportări nu au mai fost disponibile, pentru că și aici instituțiile sunt în lock down (carantină).
Sunt discuții care se poartă între noi, Comisia Europeană, pentru a spune părții britanice că ar trebui să prelungească această perioadă de înregistrare, datorită faptului că în această perioadă, practic, sistemul de înregistrare nu a mai fost funcțional.
– Ce mesaj aveți pentru românii care trăiesc și muncesc în Marea Britanie?
– În primul rând, să respecte indicațiile autorităților, dar cu nuanța de a respecta nu partea permisivă, ci partea mai degrabă restrictivă, pentru a-și asigura securitatea sanitară a lor și a familiilor lor.
Noi suntem tentați întotdeauna să luăm jumătatea plină a paharului, în sensul că dacă se anunță un anumit tip de liberalizare, noi vedem zona pozitivă. Eu cred că de data aceasta trebuie să punem răul înainte și să încercăm să ne ferim de contaminarea cu acest virus.
În ce privește piața forței de muncă, cred că e important ca fiecare să verifice foarte clar pe ce stă din punct de vedere legal, care îi sunt drepturile, obligațiile.