Cum s-a ajuns la interzicerea aproape totală a avorturilor în Polonia. Explică o jurnalistă româncă din Varșovia: „O femeie e obligată să ducă până la capăt o sarcină cu malformații”

• Interzicerea aproape totală a avorturilor în Polonia este interpretată de unii ca o concesie făcută de partidul conservator Lege și Justiție (PiS) față de partidul ultraconservator (SP) din coaliția de guvernare, clarifică Claudia Ciobanu. Altfel spus, se interzic avorturile ca să nu moară coaliția.  
• Unele voci argumentează că măsurile anti-avort sunt menite să distragă atenția de la situația epidemiologică extrem de gravă din Polonia și gestionarea foarte proastă a crizei de către Guvern. Polonia are peste două sute de mii de cazuri de COVID-19.
• Alții sunt de părere că a fost o mișcare politică mult prea radicală și că va duce la o presiune socială mult mai mare pentru liberalizarea totală a avorturilor, adaugă jurnalista Claudia Ciobanu. 

Tribunalul Constituțional al Poloniei a decis joi, 22 octombrie, că întreruperile de sarcină în cazurile în care fetusul are o malformație sunt neconstituționale. 

Legislația anti-avort: înțelegere între Biserica Catolică și Opoziție 

Înainte de această decizie, legislația era deja extrem de restrictivă pentru femei. Avortul era permis în Polonia doar în trei situații: 1) în caz de viol sau de incest, 2) dacă sarcina punea viața mamei în pericol sau dacă 3) fetusul prezenta malformații. Acum, rămân în vigoare doar primele două. 

Recomandări

Un profesor universitar din Sibiu e acuzat de mai multe forme de abuz asupra studenților. Reacția Universității

Legislația anti-avort din Polonia e rezultatul unei înțelegeri făcute după căderea comunismului între opoziție și Biserica Catolică, spune Claudia Ciobanu. Biserica a acceptat să susțină opoziția, iar la schimb, a primit cadou aceste legi extrem de restrictive privind întreruperile de sarcină. 

Jurnalista Claudia Ciobanu, care locuiește de aproape 8 ani în Varșovia, explică într-un interviu pentru Libertatea care vor fi consecințele acestei decizii, cum vor fi afectate femeile, dar și dacă urmările acestei unde de șoc s-ar putea resimți în întreaga regiune. 

Jurnalista scrie pentru platforma internațională Reporting Democracy a publicației Balkan Insight. Cel mai recent articol al ei vorbește despre protestele generate de interzicerea avorturilor în Polonia. 

Recomandări

Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Să faci chestia asta în miezul epidemiei, când ești deja acuzat că nu te descurci ca Guvern, că au murit oameni în ambulanță în ultimele zile, pentru că nu s-au găsit locuri în spitale, să vii să plusezi pe avort, unde nu exista o majoritate socială în favoarea înăspririi legislației, din contră, s-ar putea să fi fost o mișcare prea riscantă. Să sperăm că au riscat prea mult.

Jurnalista Claudia Ciobanu:

– Cum au fost primele demonstrații de joi împotriva deciziei Tribunalului Constituțional? 
– Joi, la 15.30, Tribunalul a anunțat decizia și imediat a fost convocare pe Facebook, ca lumea să se strângă în fața Tribunalului Constituțional în Varșovia. S-au mai strâns și în cateva orașe mai mari. La început, în capitală, au fost câteva sute de persoane, pe urmă Poliția a început să-i legitimeze. Din cauza epidemiei, grupurile de peste 10 persoane nu sunt permise în zone roșii, precum este Varșovia. 

Oamenii au mers apoi în fața sediului partidului de guvernare Lege și Justiție (PiS), iar aproape de miezul nopții s-au dus la casa lui Jarosław Kaczyński, liderul PiS-ului. Pe drum s-au strâns probabil încă 2-3.000 de persoane. Energia era mare. În tot acest timp Poliția a somat lumea să plece, susținând că e ilegal din cauza epidemiei. Au folosit de vreo trei ori și gaze lacrimogene. Din momentul în care s-a anunțat decizia Tribunalului, au venit foarte multe forțe de poliție să protejeze domiciliul lui Kaczyński. Acolo au loc din când în când proteste. Deci, au fost pregătiți. 

Recomandări

Strategia iubitei lui Sorin Oprescu pentru recuperarea vilei din Primăverii cumpărate pe numele ei. Statul a confiscat proprietatea

Până dimineață, au arestat cam 15 persoane. Singura chestie pe care au făcut-o oamenii a fost că la un moment dat unii au aruncat cu niște pietre de pe drum, nu cu bolovani, dar ceilalți i-au somat să se oprească. 

– Cât a durat protestul?
– Protestul a fost viu până pe la 1.30 noaptea. A fost foarte calmă lumea. Erau scene cu femei ținându-se de mâini în fața polițiștilor, majoritatea protestatarilor au fost femei, tineri mai ales.

„Lumea consideră că este o decizie politică”

– Tu scrii de multă vreme despre mișcările conservatoare din Polonia și din regiune. Te așteptai la decizia de ieri? 
– Nu. Se știa că ieri a fost termenul, dar s-a scris foarte puțin și nu s-a judecat bine pericolul. Cred că motivele sunt două. În primul rând, Tribunalul Constituțional este controlat de partidul de guvernare. Ceea ce înseamnă că execută ceea ce spune partidul. A fost prima instituție din sistemul juridic preluată politic în 2015, când PiS a venit la guvernare. Și-au pus un număr de oameni suficient de mare cât să controleze ei instituția. Îl folosesc din când în când și în lupta cu Comisia Europeană, în legătură cu reformele din justiție.

Dar lumea nu se aștepta ca el să să facă asta. În 2016, a mai fost o încercare de a interzice complet avortul. Atunci a fost o inițiativă cetățenească, care a devenit o inițiativă legislativă. Au avut loc proteste foarte mari, de care s-a auzit în toată lumea și atunci PiS, partidul  de guvernare, a dat înapoi. Nici măcar Kaczyński nu a votat atunci pentru înăsprirea legislației. S-a discutat în toți anii ăștia că el ar considera că e prea riscant politic pentru el. Polonezii sunt, în general, împotriva înăspririi legii. Femeile, chiar și cele care votează pentru partidul de guvernare, în mare parte, nu sunt pentru înăsprirea legislației anti-avort.  

Al doilea motiv pentru care nu se aștepta nimeni la asta e faptul că, în ultimele două-trei săptămâni, situația epidemiologică în Polonia s-a agravat, într-un ritm foarte rapid. Numărul de morți e foarte mare, se construiesc spitale mobile. Multă lume a fost ocupată cu chestia asta, și media la fel. 

Trei scenarii posibile pentru care decizia a fost luată acum 

– Ce s-a schimbat față de 2016? Kaczyński a ales atunci să nu mai sprijine proiectul legislativ de a interzice avortul în toate situațiile. De ce s-a răzgândit și de ce acum?
– Plauzibile sunt următoarele scenarii. Polonia la ora actuală este condusă de o coaliție de guvernământ. Sunt trei partide, PiS fiind cel mai mare. Acum câteva luni au avut o mare criză, era să se prăbușească majoritatea parlamentară. Cel mai problematic a fost partidul ministrului de justiție, care e ultraconservator, și o ipoteză este că pentru a-l ține în „familie” și a fi de acord cu niște chestii pe care nu și le dorea, i s-ar fi dat acest lucru. Și i s-a putut da acum pentru că suntem în epidemie și pentru că lumea e speriată, nu e atentă, nu iese din casă. 

Mai e o teorie. Crește partidul de extremă dreapta și ia voturi de la coaliția din jurul PiS. Votanții pleacă de la PiS pentru că zic că e prea soft. Dar, pentru că nu avem alegeri imediat, cred ca prima variantă e mai plauzibilă. 

Mai sunt unii care spun că situația epidemiologică e așa de rea, că aproape le convine să mai distragă atenția. Guvernul s-a descurcat foarte prost și nu a pregătit valul doi din toamnă. Au fost scandaluri de corupție. Iar un reflex al lui Kaczyński ar fi ca, atunci când sunt probleme de guvernare adevărate, să mute atenția publică la culture wars (războaie culturale, n.r.), la care se pricepe. 

„Câteodată, când Guvernul face un act de represiune, populația răspunde mai tare și eventual pot fi câștigate mai multe drepturi”

– Care vor fi efectele deciziei de joi la nivel simbolic?
– Acum se pregătesc proteste în 30 de locații. În mod normal, o hotărâre a Tribunalului Constituțional e definitivă. Dar este multă lume care spune că poate au plusat prea mult și că asta va enerva oamenii atât de tare, încât foarte repede se va ajunge ori la schimbarea de Guvern, ori la presiune socială mult mai mare pentru liberalizarea completă a avorturilor. 

De atâta timp, societatea poloneză se scălda în compromisul făcut cu Biserica catolică, în care avortul la cerere era totuși ilegal. Câteodată, când Guvernul face un act de represiune, populația răspunde mai tare și eventual pot fi câștigate mai multe drepturi.

– Crezi că unda de șoc provocată de decizia de joi va trece de granițele Poloniei și se va răspândi în toată regiunea?
– În Polonia mereu se glumește amar că ne ducem în Slovacia (pentru un avort, n.r.). Și colega mea din Slovacia raporta săptămâna asta că a fost și la ei în Parlament un proiect de lege care punea condiționalități multe pentru efectuarea unui avort, inclusiv evaluare psihologică. A picat la o diferență de doar un vot. 

Temele astea, că e vorba de avort sau de drepturile LGBT+, sunt folosite în același fel, aproape interschimbabil, în funcție de societate, de context și de ce e posibil.

În Ungaria îl avem pe Orban, în Polonia e cum e, Slovacia ar fi mai sigură, dar uite că nu e deloc. Cred că asaltul forțelor conservatoare e destul de mare, iar guvernele din Europa Centrală și de Est au acum o oportunitate politică mare să facă avansuri. 

Un fel de „Fuck You, Uniunea Europeană, că nu ai oricum ce să faci”. 

– Ce posibilități de intervenție are UE în toată povestea asta? 
– Subiectul cu avortul e încă proaspăt, dar avem subiectul cu „LGBT+ free zones” (zone fără persoane LGBT+, n.r.) de aproape doi ani. De-abia anul ăsta Comisia Europeană a retras fonduri de la vreo șase municipalități care adoptaseră astfel de declarații. Ce s-a întâmplat după e că ministrul justiției, care e ultraconservator, le-a dat acelor municipalități, în nenumărate rânduri, mai mulți bani din fonduri naționale. Un fel de „Fuck You, Uniunea Europeană, că nu ai oricum ce să faci”.

Solidaritate: „Orice acțiune are și o reacție”

– Crezi că măsurile astea au un impact ireversibil asupra societății poloneze?
– De exemplu, cu zonele astea LGBT free zones, din cauza Poloniei, Ursula von der Leyen (președintele Comisiei Europene, n.r.) când a avut acel discurs, Sate of the Union speech, a spus că nu tolerăm așa ceva. Că vor lua măsuri cât mai repede să se recunoască drepturile familiilor și a partenerilor homosexuali în alte țări din UE. Orice acțiune are și o reacție. 

Pe de altă parte, crește solidaritatea celor afectați. Din 2016, când au fost protestele Black Monday, care s-au ținut în aproape toate orașele și în sate, a rămas activă o rețea: Polish Womens Strike. Iar tipele astea sunt active la nivel local de patru ani, se ajută unele pe altele.

În plus, în urma arestărilor din august ale persoanelor LGBT, descrise aici ca un „Polish Stonewall”, un moment de șoc foarte grav, s-a considerat că poate să urmeze mobilizare și un punct mai bun față de unde am plecat. În niciun caz nu cred că jocurile sunt făcute, kaputt, gata.

„Spre deosebire de cum era pe vremea lui Ceaușescu, există acum rețele de activiști care îți trimit prin poștă pastila pentru avort”

– În România s-au făcut 47.000 de avorturi anul trecut. Ce fac femeile care nu-și permit să meargă în Slovacia sau Germania să facă un avort? Se fac avorturi clandestine, cum se făceau la noi în perioada comunistă?
– Dacă ai bani, te duci în străinătate sau poți să faci și la privat. Sunt clinici care se descriu într-un anumit fel, „Oferim servicii medicale complete”. Dar femeile din localități mai mici, fără venituri, ele sunt cele care vor suferi cel mai tare.

Și până acum au fost cazuri de groază. Doctorii puteau refuza avorturi, chiar dacă fetusul avea o problemă de sănătate foarte gravă, invocând clauza de conștiință, deși acestea erau legale.

Au fost multe cazuri în care o femeie dintr-un sat se duce la singurul dispensar din zonă și medicul de acolo, singurul, invocă clauza de conștiință. Așa că ea trebuie să ducă o sarcină cu malformații până la capăt, că nu i-au făcut doctorii avort.

Claudia Ciobanu:

O activistă spunea că vor fi mai multe avorturi domestice, cum se întâmpla în România. Dar, spre deosebire de cum era pe vremea lui Ceaușescu, există acum rețele de activiști care îți trimit prin poștă medicamentul pentru avort, dacă prinzi momentul. Că și ăsta se poate folosi mai la începutul sarcinii. 

Chiar și rețelele astea sunt mai cunoscute persoanelor care sunt online, din clasa de mijloc, și mai puțin celor cu venituri mai mici. 

Claudia Ciobanu:

Bănuiesc că o parte din soluție va fi să crească rețelele de solidaritate. La protestul de joi, după decizie, toți oamenii au dat mai departe numărul grupurilor de activiști care îți trimit pastila prin poștă. Vedeai numărul ăsta de telefon la toată lumea pe Facebook.

Urmărește-ne pe Google News