ComenteazăÎndepărtate par vremurile în care aveam patru anotimpuri, iar trecerea de la temperaturile de iarnă la cele de vară și invers se făcea treptat! În prezent, e firesc să trecem de la o zi cu soare și 20 de grade Celsius cu plus la o zi cu temperaturi de îngheț! Aceste fluctuații majore afectează organismul uman nu doar fizic, ci și psihic.
Diferențele foarte mari de temperatură de la o zi la alta și schimbările majore ale aspectului vremii pot influența și starea de dispoziție psihică, și sănătatea fizică. Cu alte cuvinte, trecerea bruscă de la temperaturi ridicate la unele foarte scăzute sau invers poate genera ceea ce medicii sau psihologii numesc meteosensibilitate de tranziție. Aceasta este sora mai mică a depresiei de sezon. Atenție, meteosensibilitatea de tranziție nu reprezintă o stare depresivă, ci este cauza unor tulburări de dispoziție!
Mecanismul meteosensibilității de tranziție este următorul: organismul uman are o inerție de adaptare la condițiile meteo; cu cât stă mai mult timp la temperaturi similare, cu atât crește adaptabilitatea și capacitatea de a funcționa optim. Este aceeași situație ca adaptarea psiho-fizică la un anume fus orar și ritm circadian – ceasul tău biologic îți spune când trebuie să dormi și când să fii activ, de aceea, dacă îl dai peste cap, prin călătorii pe alte continente, vei tinde să dormi ziua și să stai treaz noaptea.
Este și motivul pentru care unele animale hibernează sau își schimbă culoarea blănii – se adaptează la un anumit regim atmosferic.
Întoarcerea iernii ne predispune la depresie. Ne putem confrunta cu dureri de cap, stări de epuizare, iritabilitate și insomnii
Meteosensibilitatea de tranziție apare când nu mai există o stabilitate a climei, o curgere firească a anotimpurilor. Această stare se poate manifesta atât la nivel fiziologic, cât și psihologic. Fizic, la trecerea de la cald la frig este favorizată apariția afecțiunilor respiratorii, tocmai pentru că rezistența organismului la temperaturi scăzute s-a diminuat în zilele calde. De la frig la cald trecerea se face mai ușor, deși pot apărea tulburări de dispoziție sau de metabolism.
Schimbarea peste noapte a climatului de primăvară cu temperaturi de îngheț mai poate genera simptome combinate din sfera fizică și din cea psihică: dureri de cap și dureri musculare, stări de epuizare, amețeli, tensiuni emoționale, iritabilitate, nervozitate sau insomnii.
“Vestea bună este că toate acestea dispar de la sine odată cu stabilizarea vremii!”, încheie psihologul.
Psiholog Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea