- Testul de vot este realizat de Fundația Median Research Centre (MRC), un ONG independent care editează siteul Open Politics și care are tradiția de a construi sistemul la fiecare rundă de alegeri, din 2008 și până azi.
- La aceste alegeri, Libertatea publică în exclusivitate TestVot. Intră aici pentru a face testul.
TestVot este singura aplicație de acest gen din România care a fost disponibilă la toate alegerile naționale începând cu 2008.
”Campaniile în România pun adesea accent mai mult pe teme simbolice și polarizante sau conflicte interpersonale decât pe acțiunile concrete pe care le au în vedere candidații. Acest lucru face dificilă identificarea unor poziții mai concrete ale candidaților ori partidelor care-i susțin. Prin TestVot încercăm totuși pe cât posibil să scoatem în evidență aceste poziții și, astfel, să oferim informații utile și să încurajăm dezbateri mai de substanță”, explică realizatorii acestui test, oamenii de la Fundația apolitică MRC.
MRC este o organizație nonguvernamentală compusă din mai mulți cercetători cu o activitate pe care o puteți găsi aici.
”Temele din această ediție includ rolul Președintelui României și raportul dintre acesta și premier și Parlament, apărarea și securitatea națională, politica externă, teme importante pentru înțelegerea funcției prezidențiale și relevante pentru fiecare alegător. Am inclus și subiecte care nu țin de prerogativele prezidențiale, dar fac parte din programul, discursul și viziunea candidaților”
Echipa TestVot
Cum funcționează aplicația TestVot
Median Research Centre explică la ce te ajută și cum funcționează aplicația.
Versiunea aplicației pentru alegerile prezidențiale din 2019 are 19 întrebări cu 6 variante de răspuns, de la „complet de acord” la „dezacord total”.
Puteți să optați pentru varianta de răspuns „neutru” ori pentru „nu știu / nu am o opinie”. Aceste două alegeri au consecințe diferite în aplicație.
Dacă alegeți „neutru”, înseamnă că sunteți la mijloc între „complet de acord” și „dezacord total”, ceea duce la o compatibilitate sporită cu candidații care se plasează la mijloc pe subiect.
În schimb, dacă alegeți „nu știu / nu am o opinie” la o întrebare, vă veți plasa la o distanță egală (și maximă) de toți candidații (indiferent dacă aceștia se poziționează neutru sau sunt pe poziția „complet de acord” ori „dezacord total” pe acel subiect).
Selectarea candidaților care au intrat în aplicație
În aplicația TestVot au fost incluși cei mai populari șase candidați, conform sondajelor de opinie. Au fost incluși, de asemenea, alți doi candidați care au răspuns solicitării MRC de a completa chestionarul TestVot.
Echipa MRC a contactat toți cei 14 candidați la președinție, prin email și/sau prin mesaje pe site-urile și paginile lor, pe rețelele de socializare și le-a solicitat să completeze un chestionar care conținea un set de 32 întrebări. Patru candidați au răspuns: Dan Barna, Kelemen Hunor, John Ion Banu și Sebastian Popescu.
Pentru că timpul și resursele, precum și disponibilitatea informațiilor nu au permis să fie produse suficiente poziționări credibile ale tuturor candidaților pe toate întrebările transmise, a fost făcută o selecție a candidaților și a subiectelor.
Selectarea subiectelor din aplicația TestVot
Pentru orice instrument de tipul TestVot (Vote Advice Application), deciziile legate de selecția întrebărilor sunt foarte importante, dificile și niciodată perfecte sau pe placul tuturor. Ca și în anii precedenți, s-a urmărit reflectarea unor teme care:
- sunt legate de guvernare, politici publice sau diferențe de viziune și idei dintre candidați și partidele care îi susțin;
- sunt de interes ridicat pe agenda publică;
- sunt abordate cât mai direct și mai concret de către candidații la alegeri (în programele electorale, materialele acestora de campanie sau în declarații).
Întrebările încearcă să surprindă diferențele programatice, de substanță și, pe cât posibil, și diferențele de valori și idei dintre candidați.
Selectarea subiectelor şi formularea întrebărilor au fost influenţate şi de rezultatele sondajului experţilor, organizat de MRC în perioada 22-28 octombrie, și de opiniile cetățenilor observate în sondaje pe eșantioane online și pe site-urile Ringier.
Spre exemplu, într-un sondaj derulat în august 2019, când au fost întrebați ce vor să afle despre candidații la președinție, 60% din respondenții la un sondaj pe eșantion reprezentativ pentru populația online au spus că vor să știe opinia acestora despre diferite probleme, acest criteriu fiind ales mai frecvent decât altele (precum experiența ori personalitatea).
Asta nu înseamnă neapărat că pozițiile pe diferite teme sunt primul factor determinant în deciziile oamenilor, dar ilustrează faptul că pozițiile candidaților pe teme precum cele incluse în TestVot sunt importante pentru oameni. Aceiași oameni, întrebați despre ce subiecte ar vrea să-i audă vorbind pe candidați, au menționat frecvent cuvinte-cheie care au legătură cu probleme foarte concrete și politici publice asupra cărora președintele nu are neapărat influență direct, dar care sunt, în mod evident, importante pentru cetățeni. Printre cuvintele cheie apărute cel mai frecvent s-au aflat, spre exemplu: infrastructură, sănătate, economie, muncă, educație și pensii.
Poziționarea candidaților în cadrul aplicației TestVot
Pozițiile candidaților au fost codate folosind ca surse: programele lor electorale; programele de guvernare ale partidelor care îi susțin; declarațiile candidaților (discursuri, interviuri, dezbateri etc); istoricul de vot sau de decizii executive ale candidaților; acolo unde a fost cazul, răspunsurile candidaților la chestionarul MRC.
Tabelul care include declarații și informații pe care s-a bazat echipa MRC poate fi văzut aici.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro