9 comentarii„Cea mai mare parte a lumii spune că Rusia trebuie să fie reprezentată la al doilea summit, altfel nu vom obţine niciun fel de rezultate importante. Întrucât întreaga lume o vrea la masă, noi nu ne putem opune”, a spus el.
Kievul a organizat în iunie în Elveţia un summit pentru pace în Ucraina, la care au participat circa 90 de ţări, în principal aliate. Rusia a fost exclusă, iar China, ţară cu greutate diplomatică şi apropiată de Moscova, a refuzat să participe.
Recent, Ucraina a anunţat că va elabora un plan până în luna noiembrie care să servească drept bază pentru viitorul summit, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a pus drept condiţie pentru discuţii ca Ucraina să se retragă de pe teritoriile anexate de Rusia în septembrie 2022 şi să renunţe la aspiraţia de a adera la NATO, revendicări inacceptabile pentru ucraineni şi Occident.
Moscova a declarat că aşteaptă detalii suplimentare despre acest summit înainte de a decide dacă va participa sau nu, dar a susţinut că actualul guvern de la Kiev nu este un interlocutor legitim.
Zelenski: „Dacă China vrea, ea poate forţa Rusia să oprească acest război”
Zelenski a făcut apel la China să exercite presiuni asupra aliatului său rus pentru a pune capăt războiului, care afectează ţara sa de doi ani şi jumătate, ceea ce Beijingul, cel puţin în mod public, nu a făcut-o până acum.
„Dacă China vrea, ea poate forţa Rusia să oprească acest război. China aparţine lumii şi este un stat influent”, a spus el. „Nu o vreau ca mediator, vreau ca ea să pună presiune pe Rusia”, a insistat preşedintele ucrainean în interviu.
Potrivit Occidentului, Beijingul – sprijinind Rusia pe plan economic – ajută maşinăria industrială rusă să facă tranziţia către o economie de război, furnizându-i componentele de care Moscova duce lipsa pentru fabricile sale de armament ca urmare a sancţiunilor occidentale.
De asemenea, autorităţile chineze nu au condamnat niciodată invazia rusă, în timp ce îşi proclamă sprijinul pentru integritatea teritorială a tuturor ţărilor din lume, inclusiv a Ucrainei.
Zelenski a criticat, din nou, timiditatea aliaţilor săi occidentali, reproşându-le că i-au interzis să folosească în mod liber armele livrate pentru a lovi ţinte militare de pe teritoriul rus, unde armata Moscovei poate acţiona cu impunitate pentru a bombarda Ucraina.
„Este o provocare majoră faptul că nu putem folosi arme (occidentale), deoarece avem nevoie să oprim inamicul”, a spus el, adăugând că „lucrează din greu” pentru a-şi convinge aliaţii să îl lase să utilizeze aceste arme aşa cum consideră armata ucraineană.
„Din păcate, partenerii noştri încă se tem de asta”, a spus el. Occidentul susţine că doreşte să evite provocarea unei escaladări.
Totodată, Zelenski a exclus să treacă peste vetoul lor pentru a nu periclita ajutorul viitor. „Dacă folosim armele partenerilor noştri (fără acordul lor), atunci vor putea spune «nu vă mai dăm nimic», iar acesta este un risc”, a explicat preşedintele ucrainean.
Alegerile prezidenţiale din SUA în toamnă reprezintă un „risc” pentru Ucraina
În acelaşi timp, Volodimir Zelenski şi-a exprimat regretul că ajutorul furnizat a fost insuficient. „Credeţi că este posibil să opriţi (ruşii) dacă doar trei (brigăzi ucrainene suplimentare) din 14 sunt echipate?”, a întrebat retoric liderul ucrainean, explicând astfel de ce armata rusă a reuşit să acapareze sute de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean de la începutul anului.
În acelaşi interviu, el a recunoscut că incertitudinea legată de alegerea candidatei democrate Kamala Harris sau a adversarului ei republican Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA în toamnă reprezintă un „risc” pentru Ucraina, care mizează pe continuarea sprijinului militar al SUA pentru a putea face faţă Rusiei.
„Nu putem influenţa nicio alegere, dar, desigur, SUA reprezintă o provocare astăzi. Şi există riscuri pe care nimeni dintre noi nu le poate prezice”, a declarat Zelenski.
Aliat-cheie al Ucrainei, SUA au livrat Kievului ajutor militar şi economic în valoare de zeci de miliarde de dolari pentru ca Ucraina să poată face faţă invaziei ruse, totul sub impulsul preşedintelui democrat Joe Biden, o politică pe care vicepreşedinta sa, Kamala Harris, se aşteaptă să o continue dacă va fi aleasă la Casa Albă în noiembrie.
Dacă tabăra republicană a sprijinit la fel de puternic Kievul în 2022 şi o parte a anului 2023, un grup de susţinători fermi ai lui Donald Trump a blocat ajutorul pentru Ucraina timp de luni de zile la sfârşitul lui 2023 şi începutul lui 2024.
La Kiev şi în Europa, mulţi se tem că această asistenţă vitală ar putea fi pusă sub semnul întrebării de către republicanul Donald Trump, care a declarat în mai multe rânduri că va forţa cele două tabere să ajungă la o soluţie negociată. De asemenea, el l-a ales ca vicepreşedinte pe J.D. Vance, un adversar înverşunat al sprijinului pentru Ucraina.
„În calitate de preşedinte al Ucrainei, trebuie să duc un dialog între echipa mea şi cea a lui (Joe) Biden, a lui (Donald) Trump şi acum a (Kamalei) Harris, trebuie să avem aceste contacte pentru a discuta despre cum ar putea arăta viitorul”, în funcţie de partea care va câştiga alegerile, a rezumat preşedintele ucrainean.
Cu toate acestea, Zelenski s-a declarat convins că va exista întotdeauna „o majoritate (…) în sprijinul Ucrainei”.
„Această majoritate va influenţa Congresul (american), căci ei sunt reprezentanţii publicului, astfel încât cred că vom păstra o majoritate în Congres atunci când vine vorba de sprijinul pentru Ucraina”, a mai spus el în interviul pentru media franceze.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina