CDC a modificat săptămâna trecută recomandările de carantină din Statele Unite. Astfel, americanii declarați vindecați în urma unei infectări cu coronavirus sunt scutiți de o nouă carantină ori retestare pentru o perioadă de trei luni de zile. Însă, asta nu înseamnă neapărat că sunt imuni, arată jurnaliștii CNN.
Într-o clarificare ulterioară, agenția federală precizează că datele științifice din prezent nu demonstrează că o persoană vindecată este imună timp de trei luni în fața virusului SARS-COV-2. Însă, „cei care s-au recuperat pot să iasă în continuare pozitivi la trei luni după diagnosticul inițial, chiar dacă nu există niciun pericol să-i infecteze pe alții”, explică un purtător de cuvânt al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.
Dr. William Schaffner, profesor de medicină preventivă și boli infecțioase la Universitatea Vanderbilt din Nashville, spune că, deși prezența anticorpilor este corelată cu existența unei bariere naturale împotriva unei reinfectări, nimeni nu știe dacă această știință e valabilă și în cazul virusului SARS-COV-2.
Asta înseamnă că cei vindecați nu ar trebui să renunțe la măsurile de protecție și nici să se expună deliberat în fața COVID-19.
Cum funcționează imunitatea
Imunitatea specifică ori adaptativă a corpului uman este construită pentru a recunoaște un invadator anterior. Acest sistem are două principale componente celulare, e vorba de celulele tip B și celulele tip T.
Studiile științifice legate de imunitate s-au concentrat în special pe răspunsul generat de primul tip de celulele, care sunt programate să găsească organismul străin și să se atașeze de acesta. Apoi, celulele de tip B copiază ADN-ul invadatorului și încep să producă anticorpi specifici – soldații care neutralizează respectivul organism de fiecare dată când este identificat în corpul uman de celulele tip B.
„Din păcate, câteva studii recente ne arată că anticorpii produși în urma infectării cu acest tip de coronavirus pot să dispară destul de repede, în special în cazul celor asimptomatici ori care au dezvoltat o formă ușoară de COVID-19”, spune dr. Sanjay Gupta, gazda unei emisiuni medicale la CNN pentru care a câștigat mai multe premii Emmy.
Un studiu britanic din iulie, care nu a fost încă evaluat de alți oameni de știință, arată că răspunsul anticorpilor începe să scadă la 20-30 de zile după apariția primelor simptome.
„Acest studiu are implicații serioase cu privire la protecția naturală față de o nouă infectare și pune sub semnul întrebării rezistența în timp a protecției oferite de un posibil vaccin”, explică cercetătorii din Marea Britanie.
De asemenea, un studiu realizat de cercetătorii chinezi pe 37 de pacienți asimptomatici a ajuns la concluzia că cei care nu au dezvoltat niciodată simptome în urma infectării ar putea să aibă un răspuns imunitar mai slab față de virus.
În cazul asimptomaticilor incluși în acest studiu clinic, nivelul anticorpilor e mult mai scăzut decât în cazul pacienților care au avut chiar și simptome ușoare.
Între timp, un studiu realizat de autoritățile spaniole luna trecută a ajuns la concluzia că doar 5% din populația țării are anticorpi în urma infectării cu coronavirus. Asta înseamnă că 95% din populație este în continuare vulnerabilă în fața COVID-19.
„Asta înseamnă că imunitatea este incompletă, intermediară și în final dispare”, a precizat dr. Raquel Yotti, șefa Institutului de Sănătate Carlos al III-lea din Madrid.
Speranța într-un răspuns al celulelor tip T
Oamenii de știință speră că infecția cu coronavirus produce un răspuns și din partea celeilaltei arme a sistemului imunitar adaptativ – celulele tip T.
Aceste limfocite ajută corpul uman să-și amintească de un anumit organism străin, atunci când atacă a doua oară. Sunt memoria sistemului imunitar adaptiv.
Un studiu recent a găsit limfocite tip T în persoane infectate cu SARS-COV-2. Iar această descoperire a dus la speculații în rândul oamenilor de știință legate de cei care dezvoltă doar forme ușoare ale bolii întrucât celulele sistemului imunitar adaptiv recunosc infecția pentru că au luptat anterior cu alți invadatori din familia extinsă a virusului care provoacă COVID-19.
Din această familie extinsă fac parte șase virusuri care pot infecta oamenii. Este vorba de SARS-COV-1, virusul responsabil pentru epidemia mortală de SARS de la începutul anilor 2000, MERS-CoV, descoperit în 2012 în Arabia Saudită, dar și de patru virusuri care provoacă răceala comună. Așa că, mulți au fost expuși anterior unui văr al SARS-COV-2.
„Știm că după ce suferi de o răceală, începi să dezvolți anticorpi pentru acel tip de coronavirus și vei fi protejat în viitor. Dar, aparent, această barieră naturală începe să se degradeze după un an. Odată cu apariția noului coronavirus, ne-am întrebat cu toții ce nivel de protecție imunitară vom dezvolta după infectare. Și, dacă dobândești o asemenea protecție, cât de mult durează ea? Nu avem încă un răspuns pentru comportamentul sistemului imunitar față de virusul care provoacă COVID-19”, spune dr. Schaffner.
Un alt document publicat în iunie de către CDC arată lipsa de certitudine a agenției federale americane legată de rolul pe care-l au anticorpii în prevenirea unor noi infectări cu SARS-COV-2.
„A avea anticorpi pentru virusul care provoacă COVID-19 ar putea să asigure protecție în fața unei reinfectări. Dacă această protecție chiar există, nu știm care este nivelul protecției și cât poate să dureze”, se arată pe site-ul CDC.
Până ce știința știe mai multe despre răspunsul sistemului imunitar adaptiv vizavi de noul coronavirus, dr. Schaffner recomandă chiar și celor vindecați să respecte măsurile de protecție: spălarea mâinilor, distanțarea socială, evitarea mulțimilor și purtarea unei măști care să acopere gura și nasul.
„Nu căutați motive pentru care să nu purtați mască”, spune dr Schaffner.
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!