14 comentariiDin Aula Magna a Facultăţii de Drept, unde le-a vorbit studenţilor cu ocazia Zilei Europei, Laura Codruţa Kovesi a avertizat că Parchetul European monitorizează şi felul în care sunt cheltuiţi banii din PNRR: „Tentaţia e mare. Suntem cu ochii pe ei!”, a spus procurorul-șef al Parchetului European.
„Este prioritatea noastră. Vestea proastă e că şi mafia e cu ochii pe banii care vin prin acest program, PNRR. Unde sunt bani mulţi este şi tentaţia mare. Pentru noi, pentru Parchetul European, asta e o prioritate, pentru că toţi banii care sunt adunaţi în acest program reprezintă fonduri europene. Asta ne atrage nouă competenţa”, le-a spus Laura Codruţa Kovesi celor câteva sute de studenţi care au venit, marţi, la Facultatea de Drept pentru a asculta discursul său.
Subiectul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost doar unul dintre zecile abordate de studenţi în cadrul conferinței „Uniunea Europeană şi statul de drept”. La început, Laura Codruţa Kovesi a rostit un discurs, pe care, timp de aproximativ 10 minute, l-a citit de pe hârtiile pregătite.
Apoi, ea a răspuns la toate întrebările tinerilor din public, sesiunea prelungindu-se mai bine de o oră şi jumătate. Studenții au întrebat-o pe şefa Parchetului European despre potențialele internshipuri de la Bruxelles, despre cele mai grele momente din cariera ei și despre paşii pe care ei înşişi trebuie să-i urmeze pentru a avea o carieră similară. Unele dintre întrebări au vizat probleme din actualitatea românească.
O studentă a venit cu întrebarea tatălui său, despre fenomenul fugarilor
Mar, o tânără de 20 de ani, studentă în anul I la Facultatea de Drept, a venit pregătită de acasă cu o întrebare pentru procurorul european. „Este întrebarea tatălui meu”, ne spune înainte de conferință.
Întrebarea ei este aceasta: „Ce ar trebui să se schimbe la nivelul instituţiilor europene pentru ca cei condamnaţi definitiv să nu mai scape de executarea pedepsei şi să fie extrădaţi?”.
Șefa Parchetului European i-a răspuns însă că soluţia se află în mâinile legiuitorilor din fiecare stat din care fug sau în care ajung infractori condamnaţi, şi nu a instituţiei europene: „Este foarte importantă şi legislaţia fiecărui stat în ce priveşte procesul de extrădare”.
„Sunt convinsă că domnul Predoiu deja face ceva”
Kovesi a continuat prin a oferi un răspuns prin care își exprimă încrederea în actualul ministru al justiției, penelistul Cătălin Predoiu. „Dacă vă referiți la ultimele evenimente care au apărut în presa din România, sunt convinsă că ministrul justiției, domnul Predoiu, deja face ceva în acest sens, am văzut în presă, deci se va discuta. Dar cred că această chestiune ține foarte mult de legislație și de cum se armonizează legislația”, a spus Kovesi.
Ministrul justiţiei Cătălin Predoiu a anunţat, în urmă cu un an, că va propune modificarea Codului Penal astfel încât persoanele condamnate definitiv, care nu se predau autorităţilor, să fie acuzate şi de evadare, infracţiune care poate atrage noi pedepse. Legea a fost însă uitată în sertare, iar Cătălin Predoiu a revenit, luna trecută, cu o altă abordare: „Instituțiile românești au funcționat. Se pare că sunt probleme în alte părți. […] E de neacceptat să existe locuri în UE în care cei condamnați să își poată găsi un adăpost din punct de vedere judiciar”, a declarat ministrul justiţiei.
Şefa Parchetului European le-a explicat studenţilor că este conştientă de felul în care anumiţi condamnaţi găsesc vulnerabilităţi în lege pentru a fugi de executarea pedepsei. „Să nu uităm că, așa cum noi avem adunări aici, și infractorii au adunări, doar că un pic diferite: se întâlnesc într-o parcare, beau o cafea și pun la cale o schemă infracțională organizată, că ei n-au reguli, n-au frontiere, n-au domenii de aplicare, n-au legislație. E foarte simplu. Și ei se adaptează, și ei studiază legislația”, a explicat Kovesi.
„Credeți că ei nu știu în care țară e mai bine să te duci dacă ai o condamnare sub 4 ani, să fii sigur că nu execuți pedeapsa în penitenciar și să stai acasă? Este dreptul la libera circulație. Deci dacă legislația le oferă vulnerabilități, ei le vor exploata – și nu doar în acest domeniu, ci în toate celelalte.
Sunt foarte multe probleme.
Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European:
Un student a fost curios să afle perspectiva Laurei Codruța Kovesi „cu privire la refuzul anumitor state membre privind aderarea României la spațiul Schengen”. În decembrie 2022, Austria a blocat intrarea României în Schengen, cancelarul Nehammer motivând că frontierele externe ale UE sunt vulnerabile în fața migranților. În continuare, negocierile pentru aderare se poartă la nivelul Guvernului, cu un rol mai pronunțat la Ministerul Afacerilor Interne.
Laura Codruța Kovesi a evitat să răspundă: „Am impresia că ştie toată lumea care este statul respectiv. Este o întrebare foarte politică. Eu sunt procuror. Azi nu suntem în Schengen, nu avem moneda euro, sunt foarte multe probleme. Dar eu îmi păstrez optimismul: suntem unde trebuie”.