Comentează- Nici unul dintre cele 39 de documente, decizii (10) și rezoluții (29) adoptate de Executive Board între 3-8 februarie anul acesta, nu s-a referit la COVID-19!
- În acel moment, existau 17.238 de cazuri în China şi 151 în afara Chinei, în 23 de ţări, iar OMS însuși declarase COVID “urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională”.
- În schimb, între documentele adoptate există cele prin care Executive Board a aprobat și a propus către Adunarea Generală, care urma să aibă loc în mai, mărirea cu 10% a salariilor șefilor OMS și a diurnelor pentru angajați, care au ajuns la 523 de franci pe zi de om, echivalentul a 500 de euro pe zi.
- România are și ea un om în conducerea OMS, între cei 34 de specialiști din Executive Board care beneficiază de aceste măriri: prof. dr. Alexandru Rafila.
- Pe 30 ianuarie, la două zile după ce dr. Tedros lăuda transparența președintelui Xi la Beijing, Alexandru Rafila a spus același lucru la București, că nu se îndoiește de datele furnizate de guvernul chinez.
- OMS a răspuns ziarului Libertatea, dar Alexandru Rafila, nu.
OMS a ținut la Geneva întrunirea anuală a Executive Board, la începutul lui februarie, imediat după ce directorul general dr. Tedros Adhanom a revenit de la Beijing, unde s-a referit în termeni onoranți la strategia Chinei în rezolvarea crizei COVID-19, remarcând “în special angajamentul conducătorilor de la vârful statului și transparența pe care aceștia au demonstrat-o”.
Ziarul Libertatea a descoperit că, întors la Geneva, dr. Tedros a alocat doar câteva minute în discursul de deschidere a întrunirii anuale a Executive Board epidemiei COVID-19. Pe 3 februarie, el a spus că este ”foarte impresionat de întâlnirea cu Preşedintele Xi”, de transparența conducerii Chinei și a dat asigurări Comitetului Executiv al OMS că ”dacă investim în lupta la epicentru, la sursă, atunci răspândirea în alte ţări va fi minimă şi înceată”.
Totul începuse cu câteva zile înainte.
16-24 februarie: Misiunea OMS în China laudă acțiunile din Wuhan
La 28 februarie este publicat un raport al OMS, în urma unei misiuni de-o săptămână, organizată de OMS şi de guvernul chinez.
Delegaţii OMS laudă, în raport, abordarea radicală a Chinei în controlul epidemiei.
Concluzia era fără echivoc.
“Abordarea curajoasă a Chinei de a limita răspândirea rapidă a noului patogen respirator a schimbat cursul unei epidemii altfel extrem de rapide şi cu multe potenţiale decese”.
Epidemiologii au arătat ce măsuri din China ar fi ajutat la inversarea epidemiei:
“Izolările severe la care fac referire oamenii – atunci când exprimă preocupări legate de drepturile omului – de obicei reflectă situaţia din locuri ca Wuhan – acolo unde virusul a fost pentru prima dată detectat. Carantina a fost concentrată în Wuhan şi în două-trei oraşe care au explodat, la rândul lor, în ceea ce priveşte numărul de infecţii cu COVID-19”, a spus Bruce Aywlard, epidemiologul care a condus misiunea.
Acestea sunt locurile în care lucrurile fuseseră scăpate de sub control la începutul epidemiei, iar China a luat această decizie să se protejeze şi să protejeze restul lumii.
Bruce Aywlard, specialist OMS:
28 ianuarie: dr. Tedros elogiază “transparența liderilor Chinei” la Beijing
“Apreciem seriozitatea cu care tratează China această epidemie, în special angajamentul liderilor de la cel mai înalt nivel şi transparenţa pe care au demonstrat-o, inclusiv prin împărtăşirea de date şi secvenţiere genetică a virusului”, a spus șeful OMS după întâlnirea cu președintele Xi.
”OMS lucrează îndeaproape cu guvernul chinez la măsuri pentru a înţelege virusul şi a-i limita transmisia. OMS va continua să lucreze cot la cot cu China şi celelalte ţări pentru a proteja oamenii”, a mai declarat dr. Tedros.
3 februarie: Întors la Geneva, dr. Tedros s-a opus limitării călătoriilor către China
În același discurs, pe care OMS l-a pus ieri, la cererea Libertății, la dispoziția publicului, dr. Tedros a pledat ca legăturile aeriene de călători și de comerț cu China să continue, ceea ce guvernul de la Beijing își dorea cu insistență să se întâmple, pentru că deja mai multe linii aeriene își reduseseră zborurile și izolau China.
Nu există nici un motiv să fie luate măsuri care să intervină în mod necesar cu călătoriile şi comerţul internaţional.
dr. Tedros, director-general al OMS, discurs în deschiderea Executive Board, Geneva, 3 februarie 2020
În acel moment, noul coronavirus era declarat deja, din 30 ianuarie, urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională chiar de către OMS.
Era pentru a 6-a oară în ultimii când OMS trăgea acest semnal de alarmă, după ce au fost instituite International Health Regulations în 2005.
Butonul roșu mai fusese apăsat pe parcursul unor crize grave precum epidemia de Ebola din Africa de Vest, din 2014-2016, epidemia de Zika din 2016 sau gripa porcină din 2009.
30 ianuarie, București: “Uniunea Europeană este la risc moderat”
Pe 30 ianuarie, când OMS apasă alerta mondială, Alexandru Rafila, reprezentantul României în Comitetul Executiv al OMS, este invitat în emisiunea “Piaţa Victoriei”, la Europa FM.
Discursul lui arată conştienţa pericolului, o judecată ştiinţifică limpede și corectă despre apropierea epidemiei de ţara noastră şi măsurile care trebuie luate pentru a controla acest eveniment.
“Momentan nu există cazuri în România. Dar noi ne găsim, ca regiune… Uniunea Europeană este la risc moderat. Au apărut în Franţa, au apărut în Portugalia, în Germania. Aceste cazuri este important să le putem identifica, trebuie testate, trebuie izolate şi urmărite pentru un interval de 14 zile”, explica, printre altele, Rafila, la Europa FM.
Dr. Rafila creditează onestitatea autorităților chineze: “În acest moment, cu siguranță sunt corecte”
La un moment dat în emisiune (minutul 30:45), ziarista Ioana Ene-Dogioiu îl întreabă pe reprezentantul țării la OMS: “Este, totuși, o teamă, o suspiciune, având în vedere că vorbim despre datele furnizate de China, aveți certitudinea, poate exista certidunea că ele sunt corecte și nu sunt prelucrate?”.
Ca și șeful său de la OMS, Alexandru Rafila dă credit necondiționat datelor Chinei.
În acest moment, cu siguranță ele (n.r. – datele) sunt corecte, pentru că în China, în Wuhan, sunt echipe ale Organizației Mondiale ale Sănătății care lucrează cu împreună cu autoritățile de sănătate din China.
dr. Alexandru Rafila, membru în Executive Board al OMS, 30 ianuarie 2020, București:
“Deciziile, de multe ori, au consultanța acestor echipe ale OMS, care sunt pe teren”, a mai spus doctorul Rafila. “Deci se cunoaște situația și vă dați seama că dacă lucrurile ar sta altfel ar exista o contradicție în ceea ce privește relatările guvernului chinez și ale experților OMS care sunt acolo pe teren”, a dat oficialul OMS asigurări.
3-8 februarie, Geneva: șocul din agenda oficială a OMS
Doar câteva zile mai târziu are loc întâlnirea board-ului executiv al OMS, a 146-a sesiune din istoria organizaţiei.
Deşi această întâlnire durează 5 zile, de dimineață până seara, agenda arată că despre COVID-19 s-a discutat doar:
Noul coronavirus a mai apărut puțin în discursul de deschidere, un soi de raport al directorului general, dr. Tedros.
A mai apărut o porțiune în discuţia despre cât de pregătite sunt statele să facă faţă sezonului gripei regulate, a arătat, pentru Libertatea, Christian Lindmeier, purtător de cuvânt OMS. Dar nu există nici un document despre ce s-a vorbit la această discuție despre gripa clasică. Cam atât despre COVID la cea mai importantă întâlnire a OMS de dinainte de pandemie.
Cum mass-media internaţională era deja preocupată de subiect, OMS ţinea deja conferinţe de presă zilnice, în paralel cu adunarea comitetului executiv, după cum glumeşte, o arată înregistrarea, înaintea discursului său, directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.
3 februarie, Geneva, dr. Tedros, în fața Executive Board: “Numărul de cazuri pe care-l avem în prezent, 151, este mic şi creşte încet. Deci poate fi gestionat”
În 3 februarie, directorul general al OMS a alocat câteva minute din discursul său noii epidemii care deja număra 17.238 de cazuri în China, şi 151 în afara Chinei, în nu mai puţin de 23 de ţări.
Tedros era optimist, implauzibil de optimist, ştiind ce ştim astăzi, când China a recunoscut că a avut un număr de decese cu 50% mai mare față de cel declarat inițial:
În vizita mea la Beijing săptămâna trecută, am fost foarte impresionat de întâlnirea cu preşedintele Xi, de cunoaşterea sa foarte detaliată a epidemiei, leadership-ul şi angajamentul său.
dr. Tedros, director-general al OMS, discurs în deschiderea Executive Board, Geneva, 3 februarie 2020:
“Dacă investim în lupta la epicentru, la sursă, atunci răspândirea în alte ţări va fi minimă şi înceată. Dacă este minimă şi înceată, ceea ce se întâmplă în exterior poate fi controlat uşor. Aşa că numărul de cazuri pe care-l avem în prezent, 151, este mic şi creşte încet. Deci poate fi gestionat. Poate să fie mai rău. Dar dacă facem tot ce ţine de noi, rezultatul poate fi şi mai bun”, a mai spus liderul Organizației Mondiale a Sănătății.
Derularea ulterioară a lucrurilor a contrazis însă estimarea și acțiunile OMS.
7 februarie, Geneva: și-au mărit salarile și diurna
Executive Board nu numai că n-a discutat, dar nici n-a elaborat nici un document legat de COVID-19.
În nici unul dintre actele adoptate de Executive Board, 39 la număr, nu s-a a adoptat vreo acțiune sau o decizie în legătură cu epidemia de coronavirus.
În schimb, printre documentele adoptate sunt mai multe referitoare la creșterile drepturile bănești ale angajaților OMS. Astfel, salariul directorului general al OMS a crescut la 251.859 USD brut pe an, echivalentul 189.801 de USD net pe an, cu aproximativ 10% față de cât avea dr. Tedros înainte de Executive Board.
În plus, la începutul epidemiei, OMS a crescut diurna pentru membrii Comitetului Executiv
La 7 februarie, în ultima zi a întâlnirii Boardului Executiv, comitetul a luat decizia de a mări cuantumul la care puteau fi decontate cheltuielile de deplasare pentru membrii OMS.
Cum cifrele diurnelor nu apăreau în clar, Libertatea a cerut informaţii despre cuantumul diurnei în prezent.
Potrivit lui Christian Lindmeier, purtător de cuvânt al OMS, membrii Comitetului Executiv OMS au dreptul la o diurnă echivalentă cu 140% din standardul de diurnă stabilit lunar la nivelul ONU – care este, în această lună, de 374 de franci.
Asta înseamnă că membrii Executive Board, printre care și Alexandru Rafila, au dreptul în aprilie la o diurnă de 523 de franci pe zi – sau 500 de euro pe zi.
14 aprilie: Casa Albă anunţă că va opri momentan finanţarea OMS
Administraţia Trump a anunţat că, pentru moment, va sista finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lumina a ceea ce Casa Albă numeşte managementul defectuos al răspunsului la coronavirus, scrie Wall Street Journal.
19 aprilie: Australia cere o anchetă independentă asupra modului în care OMS a gestionat criza reprezentată de noul coronavirus
Cu două zile înainte de anunţul Australiei, o declaraţie similară venea din partea secretarului de externe al Marii Britanii, Dominic Raab, care îi ţine locul lui Boris Johnson, până ce acesta se recuperează de COVID-19.
După criză va trebui să punem întrebările dificile despre ce s-a întâmplat şi cum putea fi oprită pandemia mai din timp. Trebuie să investigăm adânc.
A subliniat Raab, citat de Newsweek:
În ultimele săptămâni, mai multe ţări au criticat atât felul în care a gestionat OMS situaţia, cât şi lipsa de transparenţă a Chinei.
Întreaga lume avea să afle despre părţile mai puţin glorioase ale felului în care China a gestionat epidemia.
Chiar la începutul acestei luni, pe 2 aprilie, un raport al Serviciilor Secrete americane arăta cum China a ascuns, de fapt, amploarea epidemiei, raportând mai puține decese și mai puține cazuri de infecție decât a avut cu adevărat.
Raportul, livrat Casei Albe la sfârşitul lunii martie şi citat de Bloomberg, a fost confirmat de trei surse, sub anonimat. În vreme ce China a impus o carantină aproape totală în provincie și a reușit să controleze epidemia, mulți experți, nu doar spionii americani, se îndoiesc acum de veridicitatea cifrelor comunicate.
Criticii acuză acum China că, prin ascunderea adevărului, regimul autoritar de la Beijing, a împiedicat celelalte state să ia măsuri mai radicale.
OMS suferise o erodare a credibilității în epidemia de Ebola
Acesta este motivul pentru care OMS, o organizaţie a cărei credibilitate avusese deja suferit în urma gestionării problematice a unor crize anterioare, precum epidemia de Ebola, este acum criticată din multiple direcţii pe plan internaţional.
Condițiile obiective pentru care OMS se mișcă lent
Pe de altă parte, trebuie amintit că:
- Structura OMS este una pe regiuni şi state-membre şi, de fapt, OMS nu are puterea de a implementa direct măsuri, ci de a crea strategii, de a analiza o situaţie epidemiologică, de a veni cu recomandări, pe care ulterior statele membre decid cum le aplică;
- Problemele mari de finanţare ale OMS au făcut-o, în mod tradiţional, SUA-centrică, nicidecum China-centrică, cum a spus recent președintele Trump, însă acuzaţiile că, dincolo de a fi strict o organizaţie ştiinţifică şi medicală, OMS este şi una politică durează deja de mulţi ani, după cum arată experta Kelley Lee, care studiază din anii 90 organizaţia, în acest interviu pentru Vox.