ComenteazăCu toate acestea, Kazahstanul ar putea suferi cele mai severe consecințe, se arată în articolul semnat de Nathan Hutson, profesor la University of North Texas, specialist în noul „Drum al mătăsii”.
Creșterea traficului feroviar din China către Uniunea Europeană prin intermediul unei rețele de rute feroviare prin Kazahstan, Rusia și Belarus este un element-cheie în inițiativa „Centura și Drumul”, un proiect de o mie de miliarde de dolari prezentat de președintele chinez Xi Jinping în 2013.
Companiile occidentale nu mai fac afaceri cu căile ferate ruse
Traficul feroviar prin teritoriul rus a funcționat conform programului în timpul primelor săptămâni de la invadarea Ucrainei, pe măsură ce comenzile inițiate înainte de război și-au completat călătoriile lor transcontinentale.
Dar, deși tehnic tranzitul prin intermediul RZD (compania rusă de căi ferate – n.r.) este în continuare posibil, un număr tot mai mare de companii de logistică au oprit operațiunile prin Rusia.
În data de 10 martie, DB Schenker, o companie proeminentă germană de logistică, a anunțat că își suspendă temporar „transportul pe pământ, aer sau ocean” către și dinspre Rusia.
Cu o zi mai devreme, în 9 martie, o altă companie, Hapag-Lloyd, a confirmat că nu mai acceptă rezervări ce implică Rusia, Belarus și Ucraina.
Tot pe 9 martie, portul german Duisburg, un hub-cheie pentru livrările prin „Drumul mătăsii”, a anunțat că asigurătorii internaționali probabil vor opri acoperirea pentru livrările ce tranzitează Rusia și Belarus.
Proiecte înghețate
Efectele financiare ale căderii părții feroviare din „Drumul mătăsii” afectează China printr-o varietate de feluri.
Un bun exemplu este cel al unui parc industrial situat la 25 de kilometri de capitala Belarusului, Minsk.
Proiectul de două miliarde de dolari este un complex finanțat de China, care era trecut drept hub de IT și comerț. Conform analizei, investiția se dovedește acum o pierdere totală pentru China.
Lovitura economică este însă relativ minoră pe lângă problemele sociale, economice și geopolitice pe care atacul Rusiei asupra Ucrainei îl creează pentru guvernul chinez.
China are un parteneriat strategic „fără limite” cu Rusia, iar acesta a devenit deja o povară, se mai arată în articolul profesorului din Texas.
Problema din Xinjiang
Pe plan intern, perspectiva unei întreruperi pe termen lung a livrărilor pe „Drumul mătăsii” are ramificații semnificative pentru Beijing. Un obiectiv strategic major al proiectului este facilitarea pacificării regiunii chineze Xinjiang, aflată în vestul țării și unde regimul chinez reprimă acum minoritățile musulmane precum uigurii.
Xi Jinping a prezentat de numărate ori „Drumul mătăsii” drept un instrument de a aduce pacea prin intermediul comerțului și dezvoltării economice.
Strategia înseamnă și o integrare mai bună a Chinei cu statele Asiei Centrale, în mod particular cu Kazahstanul, prin promovarea unei stabilități mai mari de-a lungul graniței de vest a Chinei.
Dar cum multe căi feroviare sunt acum blocate, China va fi presată să vină cu alternative. Dincolo de impactul pe termen scurt, invazia rusă subminează gândirea strategică de „pace prin comerț” a „Drumului mătăsii”, se mai arată în analiză.
Stabilitatea Asiei Centrale, o îngrijorare
Stabilitatea Asiei Centrale devine rapid o sursă de îngrijorări pentru China, deoarece sancțiunile impuse Rusiei afectează și economiile acestor țări, ceea ce duce la schimbarea migrării forței de muncă.
Lucrătorii din aceste țări muncesc în special în Rusia, cu care sunt cultural legați. Dar banii trimiși acasă de aceștia vor fi mai puțini.
Mulți muncitori din Asia Centrală părăsesc acum Rusia, inclusiv din cauza temerii de a fi încorporați în armată.
Însă în țările lor îi așteaptă locuri de muncă proaste. Iar combinația dintre o inflație în creștere rapidă, stagnare economică și creșterea șomajului în Asia Centrală mărește riscul unor revolte sociale regionale.
Protestele din Kazahstan
Deja în ianuarie acest lucru a fost vizibil în Kazahstan, când proteste violente au izbucnit pe străzi. Altele și mai grave ar putea veni mai târziu, avertizează profesorul.
Kazahstanul este țara din Asia Centrală care are cel mai mult de pierdut din cauza perturbării transporturilor prin „Drumul mătăsii”. Țara și-a croit strategia de dezvoltare în jurul rolului său de coridor pentru comerț.
Chiar și când pandemia a lovit, coridoarele transeurasiatice aveau creștere. În 2021, rețeaua feroviară din Kazahstan a consemnat 15.000 de trenuri care au transportat 1,5 milioane de containere.
Orașul vamal Khorgos, situat în China pe granița cu Kazahstanul, a fost deseori descris drept „catarama” noului „Drum al mătăsii”. Acesta a generat venituri frumoase din comerț, în ciuda contrabandei, scrie Nathan Hutson, care prevede o scădere importantă a traficului feroviar prin Khorgos.
Oficialii kazahi sunt și ei îngrijorați, mai ales că țara abia și-a revenit după instabilitatea din ianuarie. Sancțiunile contra Rusiei au dus imediat și la devalorizarea cu 20% a monedei sale, tenge.
Inflația în luna februarie a fost aproape dublă față de estimarea oficială, iar banca centrală a cheltuit aproape 800 de milioane de dolari din rezervele sale pentru a sprijini moneda. Autoritățile au impus deja limite asupra exporturilor de aur și asupra valutei.
Nu este sigur nici dacă creșterea prețurilor la energie, survenită pe bursele globale după invazia Ucrainei, poate compensa turbulențele financiare prin care trece Kazahstanul.
Reorientarea către bazinul caspic
Cum rutele feroviare ce traversează Rusia sunt acum blocate, cele sudice, care trec prin bazinul Mării Caspice, evitând teritoriul rus, primesc acum mai multă atenție.
Pe 16 martie, Xi Jinping a discutat tranzitul cu liderii din Turkmenistan, Gurbanguly Berdimuhamedov și fiul și moștenitorul său Serdar.
Deși creșterea volumelor trimise prin ruta sudică este posibilă, aceste alternative au propriile complicații logistice, inclusiv faptul că Rusia continuă să susțină o „sferă de influență” în bazinul caspic.
Destabilizarea produsă de război este una dintre cauzele pentru care președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev s-a oferit să acționeze ca mediator. Vladimir Putin nu a dat curs ofertei, deoarece nu ascultă de altcineva din afara propriului său cerc restrâns, explică specialistul.
Acesta crede că doar China pare să aibă suficient de multă influență care să treacă de bula defensivă a lui Putin.
Dar până acum, parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia pare mai important decât pierderile provocate asupra „Drumului mătăsii” și a celorlalte considerații economice, conchide profesorul.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!