ComenteazăA fost o perioadă în care învățământul profesional însemna o formă de pregătire bine organizată, care scotea, pe bandă rulantă, forță de muncă bine calificată pentru uzinele, fabricile și agricultura țării. Odată cu desființarea marilor combinate, cu distrugerea agriculturii și dezvoltarea cu precădere a micilor afaceri comerciale, adică prin 1995, învățământul profesional s-a desființat. Iar orice tentativă de revigorare a acestei alternative educaționale părea, din start, sortită eșecului. Devenise o rușine să vorbești despre o posibilă pregătire la școala profesională. De aceea, chiar și unii șefi ai Educației au fost de acord să schimbe numele din școală profesională în grup școlar, liceu tehnologic sau orice altă denumire cu iz intelectual.
Profesorul de matematică Stelian Fedorca, fost inspector general școlar adjunct al Capitalei, fost secretar de stat în Ministerul Educației, care acum este consilier de stat în aparatul de lucru al primului-ministru, a revigorat această formă de pregătire, dar pe o bază modernă. Și, mai mult, i-a păstrat și numele. El este iniţiatorul învățământului profesional dual în România, o alternativă educațională de succes în sistemul de educație, susținută de ambasadele mai multor state din Europa și de companii de renume. El vede viitorul învățământului profesional din România ca pe ”Școala fără șomeri”
Stelian Fedorca spune, într-un interviu pentru Libertatea, că vrea să îşi vadă visul cu ochii şi România să aibă un învățămîntul profesional dual, alternativa educațională de succes pentru tinerii români.
Învățământul profesional dual își are originile în Germania, dar profesorul Stelian Fedorca (foto) este convins că modelul românesc îl va depăși pe cel german, pentru că va fi mai flexibil.
La școala profesională trebuie să știi carte, să înveți, să fii bunicel
Stelian Fedorca se întreabă continuu cum să îi convingă pe părinți, dar și pe elevi să aleagă învăţămîntul profesional dual după ce termină clasa a VIII-a.
”În primul rând, ca să ajungi la școala profesională în sistem dual trebuie să știi carte, trebuie să înveți, să fii bunicel. De ce? Pentru că se dă examen de admitere cum nu se dă la celelalte forme de învățământ. În sistemul dual, agentul economic selectează elevul, care va deveni elev practicant în cadrul companiei”, spune Fedorca.
Elevul învață la locul de muncă meseria și cultura generală în școală, iar după cei trei ani, a doua zi după ce dă examenul de certificare, să lucreze chiar acolo unde a făcut practica.
”Dacă până joi când a dat examenul era cu halat de practicant la un strung, de luni este îmbrăcat cu halat de angajat la același strung, doar că de data asta ia un salariu foarte bun, are siguranță în viață, în ceea ce privește dezvoltarea lui personal”, mai spune Fedorca.
Elevii și părinții mai trebuie să știe că meseriile se vor căuta întotdeauna, iar cei care știu bine meserie sunt bine plătiți.
”Poate să-și întemeieze o familie, pentru că meseriile care se caută acum se vor căuta întotdeauna din ce în ce mai mult și sunt foarte bine plătite. Azi am aflat că un sudor în Cluj ia între 2.500 și 3.000 de lei, în București, peste 4.000 de lei. La șantiere navale, nici nu mai vorbim despre ce salarii pot să aibă. În afară de salariul pe care poate să îl aibă copilul, faptul că are o meserie îi dă o stabilitate și liniște în viață. Merge la serviciu, are bani, poate face un împrumut, își poate lua o casă, o mașină. Altfel, termini școala, accepți orice job ca să poți să trăiești”, explică Stelian Fedorca avantajele școlii profesionale în sistem dual.
Elevii care vin în școlile profesionale au foarte mari avantaje
Ce avantaje au elevii care aleg învățământul profesional dual? Primesc 200 de lei bursă de la stat, plus între 200 şi 1.000 de lei de la companiile unde fac practica, dar și cazare, masă și transport, iar după 3 ani au locul de muncă asigurat.
”Primesc bursă de la stat de 200 de lei lunar. Agentul economic, conform legii, oferă o bursă, minimum cât oferă statul, adică cel puțin 200 de lei. Sunt situații în care oferă și de 3-4-5 ori mai mult. Acești agenți economici le asigură copiilor cazare, masă și transport. Le asigură instruirea practică prin specialiști ai companiei. Compania are tutori de practică, profesori ca să-i pregătască pe elevi, nu numai în meserie, ci și în a fi bun cetățean, să-și respecte colegii, să plătească taxe și impozite, să fie cuviincios, respectuos, să învețe să respecte legile, normele din comunitate. Acești copii din școala profesională sunt ca o echipă cu angajații companiei. El, fiind în companie timp de trei ani, vede toate procesele, își vede posibilitățile de avansare în carieră, termină școala profesională, se înscrie la liceu, face doi ani de liceu, Dacă ia bacul, se duce la facultate și ajunge inginer în acea companie sau specialist. Dacă nu, face o postliceală și ajunge maistru. Treptele de avansare, cariera sunt deschise”, mai spune profesorul Fedorca.
Domeniul mecanic s-a ocupat cel mai mult, elevii aleg zonele cu salarii foarte bune
Elevii care ajung în școlile profesionale sunt interesați mai mult de domeniul mecanic, aleg zonele cu salarii foarte bune, adică 800 – 1.000 de euro.
”Domeniul mecanic s-a ocupat cel mai mult. Agenții economici au cerut operatori mașini cu comandă numerică, sudori, mecanici auto, tinichigii, comerciant-vânzător, coafor stilist, manichiură și lucrători alimentație. Copiii s-au dus în general spre zonele cu salarii foarte bune, adică 800-1.000 de euro. La 18 ani, este un venit”, adaugă Fedorca.
Vrei să fii la o școală care nu crează șomeri, alege școala profesională
Stelian Fedorca spune că, în anul școlar 2018-2019, va fi promovat conceptul de ”Școală fără șomeri”.
”Intenția este – chiar am avut o întâlnire cu reprezentanți ai ambasadelor Austriei, Germaniei, ai mediului economic austriac, german, olandez, francez și românesc – de a promova unitar conceptul, ideea de școală profesională în sistem dual «Școala fără șomeri». Conceptul pe care noi îl vom promova va fi «Școala fără șomeri. Vrei să fii la o școală care nu crează șomeri, atunci, locul tău aici este»”, explică Fedorca.
Angajatorii au transmis un mesaj ferm către autorități: ”În lipsa unor măsuri urgente de a pregăti forța de muncă, se va ajunge la un blocaj general, o situație gravă care generează relocarea platformelor de producție în cazul investitorilor străini și reprezintă totodată și o adevărată barieră în fața noilor investiții străine care vor viza România”.
Agenții economici încep să conștientizeze, dar la modul organizat, că trebuie să se unească și să participe la pregătirea tinerei generații, să-i convingă pe elevi să vină la școala profesională, după care să-i învețe o meserie așa cum se cere ea astăzi.
”Am avut mai multe discuții cu cei de la Engie, care au nevoie de sudori și instalatori încălzire centrală și gaze. Cu ei vom face un grup de lucru pe aceste domenii specifice, astfel încât curricula să fie adaptată și modulului de practică, cerințelor viitorului angajator. Mai sunt și cei de la Organizația Patronală a Producătorilor de Prefabricate din Beton, cei din domeniul comerciant-vânzători”, precizează Fedorca.
Anul aceste au fost ocupate puțin peste jumătate dintre cele 3.500 de locuri solicitate de angajatori
În acest an au fost puse la dispoziție peste 3.500 de locuri în învățământul profesional dual, toate solicitate de agentul economic, din care au fost ocupate puțin peste jumătate.
”O clasă de școală profesională în sistem dual nu poate să fie înființată, să aibă partener, fără agentul economic. Din aceste 3.500 de locuri, pe care le-au pus la dispoziție agenții economici, adică așteptau să vină elevii la interviu, să-i selecteze, s-au ocupat puțin peste jumătate. Motivul: cererile erau dispersate. Erau meserii unde într-un județ se cereau cinci locuri, adică s-au înscris cinci elevi, în alt județ, 12, în altul,11. În niciunul dintre județe nu s-a putut face clasa. Dacă ar fi fost comasați către un agent economic sau agenții din cele trei județe s-ar fi comasat, acei copiii ar fi avut astăzi un viitor”, mai spune Fedorca.
Ceea ce lipsește acum este o autoritate care să centralizeze cererile agenților economici și care să gestioneze procesul.
”Acest lucru vreau să-l remediez în timp. Există un proiect care a fost și lansat, înființarea unei autorități naționale pentru învățământul dual, care să gestioneze întreg procesul, de la selecția elevilor, promovarea conceptului, ca să fie un concept unitar”, mai spune Fedorca.
Învățământul profesional dual, un model german de succes
Profesorul de matematică Stelian Fedorca a aflat de această formă de educație în 2012, când era secretar de stat la Ministerul Educației și a stat de vorbă cu reprezentanții mai multor companii germane care se chinuiau de mulți ani să înființeze o școală profesională.
”Erau cât pe ce să facă una privată la Brașov. Am avut o discuție cu ei și, din prima zi, le-am oferit sprijin total. Așa a apărut Școala Profesională Germană Kronstadt, de stat, în Brașov, singura din România care are și personalitate juridică, adică este de sine stătătoare, restul de școli profesionale sunt clase de nivel școală profesională în cadrul unor liceele tehnologice”, mai spune Fedorca.
Reticența profesorilor, a directorilor de școli, a unor funcționari publici din Ministerul Educației a fost provocarea pentru dezvoltarea învățământului profesional.
”Când am început acest proiect, eram sfătuit să schimb denumirea. Să nu-i spunem școală profesională că sună urât, că-i Cenușăreasa, că nu o să vină nimeni. Și aici a fost provocarea, nu am vrut să schimb acest nume. Eram secretar de stat și am zis: nu o să schimb acest nume, o să-i spunem școală profesională. Haideți să începem și o să vedem”, povestește Stelian Fedorca ce probleme a întâmpinat.
Școala profesională de la Brașov a devenit un fel de Mecca a învățământului profesional dual din Europa de Est
Învățământul profesional dual a început în 2012, cu elevi de clasa a X-a.
”Era foarte greu să-i convingi să renunțe după clasa a IX-a și să vină la școala profesională. Am reușit. Se vede succesul de la Brașov, care a devenit un fel de Mecca a învățământului profesional dual din Europa de Est. Vin din foarte multe țări să viziteze, să vadă. Se fac excursii tematice, mai nou, la Brașov, vin ca la muzeu, să vadă cum arată o școală profesională, ce ateliere de practică au. Dar toate aceste lucruri au fost posibile cu parteneriatul dintre primărie, agenți economici și inspectoratul școlar”, mai spune Stelian Fedorca.
Mentalitatea părinților este în continuare foarte greu de schimbat
Pe lângă opoziția colegilor de breaslă, inițiatorul învățământului profesional dual recunoaște că a fost și este încă foarte greu să schimbe mentalitaea elevilor și, mai mult, pe cea a părinților.
”Foarte greu a fost și este în continuare să schimbăm mentalitatea părinților de a lăsa copiii lor să-și aleagă drumul în viață. În sensul că dacă un elev vrea să meargă la o școală profesională, părintele să-l ajute, nu să-i pună piedici, să nu-i dea voie, să-l trimită la un liceu unde se intră cu 2, prin repartizare computerizată și, după aia, mai vedem noi ce facem. Nu facem nimic. Ori nu iau bacul, ori iau bacul, termină facultatea și se angajează pe altceva decât s-au pregătit. Avem foarte multe asemenea situații”, mai spune profesorul de matematică.
România a avut învățământ profesional foarte bun până în 1995, apoi s-a distrus
Învățământul profesional până în 1995 era foarte bine dezvoltat. România era o putere în Europa, din punct de vedere economic, pentru că aveam forță de muncă ce era calificată, bine pregătită prin școala profesională.
”Într-adevăr, în județe existau școli profesionale specializate pe anumite meserii, voiai să lucrezi în servicii, în alimentație, turism, mergeai la Călimănești, unde era o școală foarte mare. Acum nu mai există, deoarece în 1995, școlile profesionale au fost luate de la ministerele de profil și date primăriilor în administrare. Primăriile nu aveau resursa financiară și nici motivația, și nici nu era legal să subvenționeze o școală pentru toată țara, într-o localitate în care numărul de elevi depășea populația activă. Era o problemă. Nu mai exista finanțatorul privat”, explică Stelian Fedorca.
Tentativa de învățământ dual din 2012 a fost un eșec.
”Din punct de vedere legislativ, în 2014 a fost o încercare de a introduce învățământul dual. A fost un eșec. Era după clasa a X-a, nu s-a înscris nimeni. După aceea, au existat tot felul de modificări legislative, metodologii, multe dintre ele mai mult au încurcat sau au lăsat în ceață agenții economici, care nu știau despre ce este vorba. Cei care știau, de exemplu companiile germane cu o cultură organizațională, despre acest lucru, pentru că așa se pregătește forța de muncă, iar acolo concurența este foarte mare”, mai spune Fedorca.