Deschiderea anului universitar a prilejuit inaltelor oficialitati romane discursuri politice opuse. La Politehnica bucuresteana, premierul Tariceanu, cuprins de nostalgie, i-a indemnat pe studenti sa invete, deoarece ? are dreptate ? economia deja duce lipsa de specialisti. La Iasi, presedintele Basescu, vituperand fenomenele de plagiat, de mita, de coruptie ce infesteaza un invatamant prea putin performant, a cerut schimbari radicale. Si d-sa are dreptate. Dar nu foloseste nimanui negarea de plano a unui sistem departe de a fi fost si de a fi un fel de terra deserta, pe care nu prea ar rodi decat prostia si coruptia. Goarnele, insa, au si intarit afirmatiile. Un moderator tv, invocand clasamentul ‘Shanghai’, era excedat de faptul ca nici o universitate romaneasca nu figureaza acolo. E un defetism dublat de masochism. Invatamantul de stat (nu toti tinerii pot plati taxele facultatilor private) va avea severe probleme de calitate, cat timp statul nu va investi suficient in dotarea lui, in formarea unui motivat corp didactic. Dar aceleasi scoli, licee si universitati continua sa scoata absolventi de care nu trebuie sa ne fie rusine.
Celor ce n-au aflat li se poate spune ca asa e, universitatile romanesti nu figureaza in ‘Shanghai’ – care vizeaza mai ales cercetarea si titlurile stiintifice (inclusiv Nobel). Universitatea Bucuresti, in schimb, se afla pe la mijlocul unui top mult mai pragmatic, Guide to the World?Ts Top Universities – 2006, al institutului american de evaluare academica The Times Higher Educations. La alcatuirea lui au fost consultati peste 700 de angajatori din intreaga lume, ce au avut cuvinte de lauda despre absolventii romani. De aici trebuie sa plece revitalizarea invatamantului romanesc, nu de la negarea stupida si a ceea ce e bun in el.