REPORTAJ: Inventatorul pepenelui de Dăbuleni: “În câțiva ani vom avea doar lubeniță din Turcia și Grecia”

Prin anii ’80, doljenii de pe Valea Dunării, din zona pământurilor nisipoase, obișnuiau ca în ziua de Sfânta Marie Mică să împartă de pomană câte o felie de lubeniță din soiul “dulce de Dăbuleni”. A fost inventat de doljeanul Constantin Spirescu, la Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, din localitatea doljeană Dăbuleni.

“Invenția a fost publicată în anul 1980, într-o carte de legumicultură și apoi a fost brevetată la OSIM. Este vorba de un soi de pepene verde cu denumirea Dulce de Dăbuleni, specific pentru zona noastră, cu soluri nisipoase. Primele plante au avut vrejul cu o lungime de aproape patru metri și pepenii culeși ajungeau și până la opt kilograme, unele aveau peste 40 centimetri lungime, cu dungi verzi. În primii ani, toată lumea ne căuta pentru semințe, însă nu puteau rezista decât în solurile noastre. Așa că lumea din Valea Dunării cumpăra de la noi semințe, le cultiva și făceau schimb cu grâu și porumb”, povestește Constantin Spirescu.

Inventatorul pepenelui de Dăbuleni s-a retras de foarte mulți ani din activitate și din când în când mai privește în ograda Centrului de Cercetare de la Dăbuleni și a observat, cu tristețe în suflet, că Dulcele nu mai este atât de apreciat de agricultorii din zonă.

“Am aflat de la colegii mei că deja sunt 50 de soiuri de pepeni și mai nou sunt preferați ăia mai timpurii. Nu avem ce să facem dacă omul vrea acum să câștige mai mult și mai repede. Probabil în câțiva ani vom avea doar lubeniță din Turcia și Grecia, iar Dulcele nostru se va cultiva doar în câteva gospodării din Dăbuleni”, este de părere profesorul Constantin Spirescu.

Le mai predă studenților

Autor al mai multor cărți de specialitate, Constantin Spirescu le povestește cu drag studenților săi despre munca pe care a depus-o atunci când a inventat Dulce de Dăbuleni.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

“Am stat ani de zile în laborator și am făcut experimente pe solul de la Dăbuleni. Acum îmi doresc să descopăr un tânăr care să aibă aceeași dragoste pentru pepenele nostru sau să inventeze un alt soi pur românesc. Lubenița noastră a devenit un brand național, însă nu e apreciată de foarte multă lume. Asta îi învăț pe tinerii care studiază în domeniu: să lupte și să își apere munca lor, ca după ani de zile să fie mulțumiți când produsele lor sunt pe tarabe și pe mesele românilor. Este păcat că statul nu apreciază mai mult produsele noastre românești și piața este invadată de tot felul de soiuri de peste hotare”, mai povestește Constantin Spirescu.

Bărbatul este chemat din ce în ce mai rar la acțiunile de promovare ale produselor din Dăbuleni, însă este mulțumit când în fiecare vară, în luna august, merge în piață și vede pe mesele comercianților lubenița pe care a inventat-0.

“Mă uit la ele cu drag, cer mereu să îmi facă dop la pepenele pe care îl cumpăr, îl gust. Nu e nevoie să mușc din felie să îmi dau seama dacă e autentic sau nu, mă uit doar la coajă și mi-e suficient să îmi recunosc munca”, spune cu mândrie Spirescu.

Stațiunea vinde semințele lui Spirescu

Stațiunea de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din localitatea doljeană Dăbuleni este singura unitate din țară abilitată să comercializeze sămânță pentru cultura Dulcelui de Dăbuleni. Pentru o jumătate de kilogram, agricultorii trebuie să scoată din buzunar 100 lei.

“Slavă Domnului că mai sunt unii interesați de acest soi că altfel munca mea și a colegilor mei ar fi fost în van”, a conchis Spirescu.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Mai nou, unul dintre produsele pe care îl cultivă cercetătorii de la Dăbuleni este cartoful dulce de Dăbuleni. Pentru a-i convinge pe localnici să cultive acest soi, cercetătorii le-au arătat acestora la ce poate fi folosită leguma. El a fost adus din Coreea și a adus o producție de 20 tone la hectar. Este bogat în sodiu şi vitamina A, iar 100 de grame de cartof dulce copt sau fiert are puţin peste 100 de calorii şi 12 grame de zaharuri. A început să fie cultivat experimental acum patru ani în Dolj, pe un hectar.

Citește și: Cea mai dragă mașină a Regelui Mihai. Părăsită într-o parcare din Drumul Taberei, a ajuns prin Grecia și e evaluată la un milion de dolari

Urmărește-ne pe Google News