Tractoarele șerpuiesc ogoarele într-o simfonie a recoltei. E semn bun. Se întâmplă în din ce în ce mai multe locuri din România, mă asigură cercetătorii de la Institutul Național de Mașini Agricole (INMA). Fiindcă au început să primească din ce în ce mai multe comenzi de utilaje sau cereri de colaborare de la diverse firme. Marin Eugen de 20 de ani „coafează” solul cu invențiile pe care le proiectează. „În facultate, cum eram noi tineri, ne mai și distram. Am fost student la mecanică agricolă, Institutul Politehnic București și când mergeam la discotecă, fetele ne întrebau la ce facultate suntem. Și noi spuneam că suntem la cosmetica solului sau înfrumusețarea solului”, glumește cercetătorul. De pe monitorul calculatorului său zâmbesc dinții unui fel de plug.
„Aicea în laboratorul de proiectare mașini agricole se realizează mașini destinate lucrărilor solului, lucrările de arat, semănat, culturi de cereale sau plante păioase și pentru întreținerea culturilor care sunt mașini mari pentru stropit pomi sau pentru cultura mare, adică grâu, porumb, floarea-soarelui. Astea sunt culturi mari”, explică didactic cum iau naștere aceste mașini agricole românești.
Buruienile sunt pozate înainte de prășire
De aici pornește totul, de la proiectare. Din acest laborator. Apoi ajunge totul la Departamentul Încercări. Ce s-a pus pe hârtie e asamblat și pus la treabă. Iulian Voicea poate lucra la un prototip și până la doi ani până să iasă cum trebuie, să facă ceea ce e proiectat să facă.
Așa că ar fi trebuit cu siguranță să deschidă sticla de șampanie în momentul în care prin micuțele duze ascunse sub o fustiță neagră au țâșnit primii aburi. De ce a fost așa palpitant momentul? Pentru că invenția lor – tractorul care combate ecologic buruienile – ar putea revoluționa agricultura bio. Practic, se folosește de căldura noxelor eliminate de motorul tractorului pentru a încălzi apa și a o transforma în aburul ucigător pentru buruiene. „Aici avem dispozitivul în care se introduce efectiv apă, avem o pompă jos, iar prin acționarea pompei apa este transportată în față unde folosind noxele încălzim efectiv apa producând aburi, la o temperatură de 80-100 de grade, la trecerea tractorului printre rânduri. Nu distruge plantele datorită acestei fuste, cum îi spunem noi. Este un model experimental, dezvoltat în acest an. Se poate observa în interior, duza prin care acest abur este injectat asupra buruienilor”, își prezintă Iulian Voicea „copilul”.
Și nebunia cercetătorilor nu se oprește aici. Zilierii ar putea fi istorie dacă în orice gospodărie de la țară ar exista prășitoarea printre rânduri. Și cercetătorul ne arată camera video care pozează plantele și separă buruienile de cultura bună. „Noi avem o bază de date cu buruienile, iar efectiv mașina cu partea de automatizare recunoaște buruiana de planta în sine. Este un model experimental de mașină de prășit printre rânduri. Efectiv aceasta este dotată cu două camere care recunosc buruienile între rânduri și cu ajutorul unor cuțite distruge doar buruienile”, mai spune cercetătorul care e decis să rămână în țară: „Sunt foarte pasionat de ce fac în momentul de față în țară și cred că România chiar merită mai multă atenție din partea tinerilor și atâta timp cât sistemul educațional investește în noi, ar trebui să dăm și noi ceva înapoi.” Dacă pentru Iulian dorința de a munci în țară a venit natural, pentru alți tineri se oferă și un sprijin financiar dacă vor să lucreze pământul.
Mașini agricole românești pentru Cenușăreasa
Dacă Cenușăreasa ar fi avut o Anișoara Păun cu siguranță ar fi stat mai mult la bal. Cercetătoarea de la INMA ne face entuziastă turul unei hale imense cu utilaje, mare parte pentru industria de morărit și panificație. Ce-a mai interesantă dintre mașini este cea de descuscutat, adică de separare a semințelor trifoiului și altor rude ale sale de buruiana cuscută. O mașină care ar fi putut lesne să ajute și personajul fraților Grimm să separe grâul de neghină mai ușor. „Cuscuta are o sămânță foarte mică și seamănă cu semințele de trifoi. Și ca să putem să-l eliminăm, trebuie făcută precurățirea. Se alimentează de exemplu aici sămânța, sămânța este introdusă în acest transportor, este umectată, este introdusă și pilitură de fier, și acest amestec din pilitură și sămânță după aceea este introdusă cu ajutorul unor site vibratoare pe niște tambura magnetici. Pe tambura magnetici rămâne pilitura de fier și sămânța trece mai departe”, povestește despre ingeniozitatea inginerească. Anișoara Păun e foarte pasionată de ce face. Este de la țară și și-ar fi dorit să se întoarcă în sat să lucreze pământul, dar și-a găsit menirea printre uriașii care scuipă făinuri sau uleiuri.
Gheorghe Ivan ne spune de la început un secret: „Sunt pensionar!” Bărbatul care înainte să vină la institutul de utilaje agricole a proiectat timp de 30 de ani combine la Semănătoarea, nu s-a putut desprinde așa ușor de proiectul lui de suflet: mașina de recoltat stuf. Un fel de monster truck al utilajelor agricole: ocupă o hală întreagă, are cauciucuri imense făcute să țină patru tone. Utilajul în sine are 2 tone, iar restul va fi încărcătura de stuf. „Monstru până acuma nu i-am spus, dar este o mașină care s-a născut în urma unei discuții cu un cetățean care venea de la institutul de la Tulcea care se ocupă de Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dumnealui căuta o mașină care să le rezolve o problemă vitală pentru rezervație. Aceea că stuful nerecoltat ajunge după un an, maxim doi, să cadă în apă și să absoarbă oxigenul, peștii rămânând fără oxigen mor, păsările fără pești mor și ele și rezervația îi pui cruce”, spune cercetătorul.
Restul utilajelor de recoltat stuf sunt cu senile și distrug rizomii de la fundul apei. Provocarea pentru cercetători a fost să facă o mașină acvatică. „Închipuiți-vă o mașină plutitoare care va merge pe canale și va recolta malul!”, spune inginerul.
Așa funcționează INMA. Dacă ai un proiect sau o nevoie, inginerii de aici îți găsesc soluția tehnică. „Institutul Național de Mașini Agricole, după cum îi spune și denumirea, este o instituție în care se fac proiecte de cercetare, începând de la modelare 3D, realizare modelare de execuție, realizare efectivă în cadrul departamentului de execuție, testare, până la faza de prototipare și mai apoi de transfer tehnologic către agenti economici interesați”, spune directorul științific Mihai Gabriel Matache. Și comenzile curg și sunt indicator al sectorului agricol care merge mai bine. Pur și simplu, se caută mașinile agricole românești. Directorul științific confirmă că au mers culturile de plante medicinale cel mai mult în ultimii ani. Unde mai pui că și tractoriștii sunt foarte căutați.
Hărți de umiditatea solului, făcute prin satelit
Pe ogorul din curtea Institutului doi oameni fac niște măsurători. E un frig care n-ar scoate niciun suflet din căldura unui laborator, dar înțelegem repede de ce fac asta. „Tocmai în acest moment deasupra noastră se află satelitul Landsat 8 care face determinări, preia imagini de la sol. Lucrăm la un proiect care se referă la o tehnologie nouă care să permită antreprenorului să-și irige suprafețele local. Pentru această tehnologie folosim imagini din satelit pe care le coroborăm cu măsurători la sol și încercăm să elaborăm o tehnologie care să ne dea într-un sistem GIS niște hărți care arată umiditatea solului”, explică Virgil Moraru, cercetător la Departamentul de informatică și tehnologie computerizată.
Istoria Institutul Național pentru Mașini Agricole începe în 1927 cu înființarea primului centru de cercetare. Înainte de Revoluție, institutul a purtat numele de Institut de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Maşini şi Utilaje Agricole, cu acronimul ICSITMUA. În drumul spre aeroport cu autobuzul există o stație cu acest nume, amintind de niște terenuri care au aparținut institutului.