4 comentarii- Această investigație a fost realizată de o echipă de jurnaliști de la publicații din Europa, printre care Libertatea (România), Politico, El Confidencial (Spania), OKO.Press (Polonia), Danwatch (Danemarca), NRC (Olanda) sub coordonarea Lighthouse Reports (Olanda).
- În prima parte a investigației, publicată simultan în mai multe țări UE, au fost prezentate metodele lobbiștilor și faptul că Europa a ajuns, prin concentrarea excesivă, să piardă 800-1.000 de ferme pe zi.
Alin Mituța, europarlamentar român din grupul Renew Europe, susține că membri din organizația de lobby Copa-Cogeca au avut acces neautorizat la mai multe documente interne ale Parlamentului European. Mituța adaugă că a fost presat să își schimbe poziția în timpul unor negocieri pe „School Scheme”, un program care presupune distribuirea de lapte, fructe și legume în școlile din UE. El susținea în dezbaterile interne că este nevoie de alternative pentru copiii care suferă de alergii sau care au anumite intoleranțe.
Mituța afirmă că s-a simțit amenințat și că lobbiștii i-au spus că dacă nu își schimbă poziția, atunci „vor face în așa fel încât să amendeze prin diverse metode”.
Alin Mituța: „Dacă nu iei în considerare, vor face în așa fel încât acordul să fie modificat”
Nu e vorba de o „amendă” la adresa lui, ci la rezultatul muncii lui și a Parlamentului, rezultat care, potrivit legii, ar trebui să se supună exclusiv interesului public. „(n.r. – Sugerau că) o să pună presiune pe alți membri și o să amendeze acordul la care noi am ajuns. Ceea ce e complet neortodox, pentru că nu trebuiau să aibă acces la acel document”, adaugă europarlamentarul român Mituța.
„Au spus că trebuie să facem asta ca să evităm «amendări neplăcute pe final». E exagerat lobbyul, pentru că depășește limita normalului. E normal să te vezi cu ei, e normal să-i asculți. Dar nu e normal să te amenințe voalat cu faptul că vor amenda… Adică, dacă nu iei în considerare, vor face în așa fel încât acordul să fie modificat. A fost destul de neplăcut. Am făcut o plângere către președinta Parlamentului European”, ne spune Mituța.
Din cauza politicilor de confidențialitate, europarlamentarul nu a putut să ne trimită o copie a plângerii pe care a adresat-o președintei Parlamentului European. Dar a fost de acord să ne-o arate și am putut să confirmăm informațiile din ea.
Anja Hazekamp: „Așa ceva nu e acceptabil”
Anja Hazekamp, o europarlamentară olandeză care a făcut parte din negocierile pe „School Scheme”, ne-a spus că experiența lui Mituța este „inacceptabilă”.
„E o practică comună ca lobbiștii să contacteze europarlamentari, să le spună care sunt pozițiile lor și, uneori, chiar să le trimită sugestii despre cum să voteze. E decizia europarlamentarului dacă îi bagă în seamă sau nu. Nu cred că e comun și acceptabil când europarlamentarii sunt instruiți de lobbiști și cărora li se spune că o să existe consecințe neplăcute, dacă nu fac așa cum li se cere. Așa ceva nu e acceptabil”, spune Hazekamp.
Reprezentanții Copa-Cogeca au declarat că nu beneficiază de vreun acces preferențial la legiuitori din Uniunea Europeană și că lobbyul pe care îl fac este obișnuit și rămâne în limitele legii. Întrebat de reporterii de la Politico despre cazul lui Mituța, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca, a spus că persoana care l-a amenințat pe europarlamentarul român „și-a ales greșit cuvintele” și că a cerut ulterior scuze.
Apicultorii români au pierdut într-o iarnă o treime din albinele lor
Văzut de aproape, lobbyul făcut în România arată că are mai mult succes decât cel făcut în Comisia Europeană. Țara noastră e profund afectată de schimbările climatice și din cauza despăduririlor și a agriculturii intensive, peste 30 la sută din suprafața țării e afectată de deșertificare.
Conform unui studiu făcut de COLOSS, un grup de experți care monitorizează moartea albinelor, și citat de Politico, apicultorii români au pierdut o treime din coloniile de albine în iarna 2020-2021.
Printre principalii vinovați sunt neonicotinoide, pesticide extrem de dăunătoare pentru albine care au fost interzise de UE în 2018. Totuși, o hibă legislativă le-a permis statelor membre să emită derogări care dădeau voie ca semințele să fie tratate cu substanțele interzise. În ianuarie 2023, Curtea Europeană de Justiție a decis că statele membre UE nu mai pot să emită derogări care să permită folosirea neonicotinoidelor.
Copa-Cogeca nu își dorește reducerea pesticidelor
România s-a folosit constant de breșa din legislație care permitea folosirea pesticidelor dăunătoare. Ultimele derogări au fost emise la finalul anului trecut și au fost valabile până pe 22 mai. Derogările au fost date de Ministerul Agriculturii la doar câteva zile după ce au fost cerute de membri ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). La scurt timp după decizia Curții Europene, AAC a spus că va face „tot ce îi stă în puteri” ca România să poată să continue să emită derogări pentru folosirea pesticidelor toxice.
Președintele AAC ne-a spus că România are nevoie de aceste derogări în special pentru culturi precum sfecla de zahăr și că, în acest caz, problema nu e atât de gravă, pentru că sfecla de zahăr nu e polenizată de albine, deci insectele nu sunt omorâte. Totuși, AAC a cerut și a primit derogări inclusiv pentru porumb și pentru floarea-soarelui.
Nu toți fermierii din țară sunt dependenți de pesticide. Attila Miklos, președintele Eco-Ruralis, spune că nu e de acord cu folosirea pesticidelor toxice.
Toată lumea mănâncă și bea pesticide. Ne îmbolnăvim, facem cancer, distrugem solul, pesticidele ajung în râuri. Sunt o grămadă de probleme.
Attila Miklos, Eco-Ruralis:
Nici fermiera Stela Zămoiu nu folosește pesticide, dar spune că e afectată în mod constant de fermierii mari din jurul ei.
„Fermierii mari dau cu erbicid, fac ce-or face și tot fac producție. Dar micul fermier e foarte afectat. Fermierii de pe lângă noi au poluat foarte mult solul. Ploile sunt foarte acide și ne usucă tot. La erbicidare îmi arde aproape jumătate din lucernă. Într-un an am pierdut chiar toată mazărea. Un fermier mare de lângă mine a dat cu erbicid pe porumb, a bătut vântul și mi-a omorât toată mazărea. Și cu cine să te cerți? Nu am banii lor și nu avem putere. Am vorbit cu ei și mi-au zis «dă-mă în judecată»”.
Și Bogdan Suliman, un alt agricultor, ne-a spus că are culturi care sunt foarte afectate atunci când fermierii din vecinătatea lui folosesc pesticide. Se gândește să construiască un gard viu ca să își protejeze plantele. Ne-a explicat că există și agricultură fără pesticide și că nu trebuie să folosească substanțe chimice. Are o fermă ecologică în care a încercat să recreeze un ecosistem sustenabil. Așadar, nu depinde de pesticide, ci de păsări care mănâncă dăunătorii.
În iunie 2022, Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru Regulamentul privind Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor (SUR). Proiectul își propune înjumătățirea consumul de pesticide din UE, argumentând că până la 70 la sută din solurile din UE sunt nesănătoase.
Atât AAC, cât și Copa-Cogeca s-au opus măsurii. Copa-Cogeca s-a folosit de studii de impact finanțate de industria pesticidelor care susțineau că producția o să fie afectată dacă reducem pesticidele. Pe lângă asta, Copa-Cogeca s-a folosit și de războiul din Ucraina ca un pretext să atace SUR.
Pactul Verde e atacat de lobbiști, care folosesc inclusiv „foametea provocată de războiul din Ucraina” ca argument
La adoptarea propunerii de a înjumătăți consumul de pesticide în UE, Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a spus că „e iresponsabil să ne folosim de războiul din Ucraina ca să îi speriem pe europeni și să îi facem să creadă că sustenabilitatea înseamnă mai puțină mâncare”.
Propunerea a fost adoptată ca parte a Pactului Verde, un pachet de inițiative legislative menite să oprească și să reducă impactul schimbărilor climatice.
Pactul Verde își propune, printre altele, ca până în 2030, un sfert din terenul agricol din UE să fie folosit pentru ferme ecologice. Conform datelor din 2020, fermele ecologice ocupă aproape 15 milioane de hectare din Uniune, adică 9,1 la sută din suprafața agricolă utilizată. România e la fundul clasamentului, cu ferme ecologice pe mai puțin de 4 la sută din suprafața agricolă. În UE, o fermă ecologică nu are voie să folosească pesticide, erbicide și fertilizante sintetice.
Thomas Waitz, copreședintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, crede că dacă Copa-Cogeca va continua să facă lobby împotriva unor măsuri care ar face ca agricultura să fie mai sustenabilă, nu vom atinge țintele care să reducă emisiile de CO2.
Ariel Brunner: Două grupuri mari de lobby, cel pentru combustibilul fosil și cel pentru agricultura intensivă
Ariel Brunner, director regional la BirdLife Europe & Central Asia, o organizație care luptă pentru conservarea păsărilor, spune că lobbyul făcut de fermele industriale duce omenirea spre o prăpastie.
„Sunt două grupuri care apasă pe pedala de accelerație – cei care fac lobby pentru combustibilii fosili și cei care fac lobby pentru agricultura intensivă. Viitorul umanității depinde, în mare parte, de abilitatea noastră de a lupta contra lor”. În plus, Brunner spune că nu avem foarte mult timp la dispoziție.
„N-o să mai avem mult timp oportunitatea să schimbăm radical cum arată agricultura. O mare parte din soluri sunt deja foarte afectate. Majoritatea insectelor și păsărilor din culturile agricole deja au dispărut. Regiuni întregi se luptă cu colapsuri hidrologice. Schimbările climatice scapă de sub control și vor agrava toate aceste probleme. Mi-e frică de faptul că, la un moment dat, guvernele și statele lumii o să fie copleșite. În loc să avem o tranziție sustenabilă, vom vedea falimente, sinucideri și multe vieți pierdute din cauza catastrofelor naturale”, explică Brunner.
AAC și Copa-Cogeca, împotriva plafonării plăților directe
Pe lângă problema pesticidelor, acolo unde Copa-Cogeca, Guvernul României și marii fermieri din țară au fost de acord și au cerut folosirea unor substanțe toxice care au efecte pe termen lung asupra întregii planete, cele trei entități s-au înțeles și în alt caz. Când a fost vorba de subvenții.
În 2018, s-au opus introducerii unui plafon pentru plățile directe primite de fermele mari de la UE. Măsura a fost propusă de blocul comunitar și avea scopul de a reduce inegalitatea plăților directe.
Banii care nu mai ajungeau la fermele mari urmau să fie redistribuiți către fermele mai mici, tocmai pentru a le ajuta să se dezvolte. La nivelul Uniunii, 80 la sută din plățile directe ajungeau la cei mai mari fermieri, care reprezentau doar 20 la sută.
Conform unui raport al Comisiei Europene, doar un sfert din fermele din România primesc plăți directe. În 2019, 60 la sută din bani au ajuns la cei mai mari fermieri, care reprezintă doar 4 la sută din agricultorii din țară. Adică aceia cu suprafețe de peste 100 de hectare au primit o treime din bani, chiar dacă au reprezentat doar 1 la sută din beneficiari. E o ecuație simplă: cu cât ești mai bogat, cu atât primești mai mulți bani.
„Fermierii noștri mari primesc tot ce le trebuie”, spune Stela Zămoiu, țăranca din județul Buzău pe care am intervievat-o. „Ei au suprafețe foarte mari, primesc subvenții, au producție mare, au utilaje, au tot. Noi, micii fermieri, nu avem nimic. Ce să fac eu? Să mă împrumut la stat ca să cumpăr tractor? De ce?”.
„În România, lobbyul marilor fermieri e destul de puternic”
Alin Mituța, europarlamentar, ne-a spus că România a fost printre țările cele mai vocale împotriva introducerii unui plafon pentru banii primiți de cei mai bogați fermieri.
„În România, noi nu avem o plafonare, pentru că lobbyul marilor fermieri e destul de puternic. Eu cred, și mereu am spus, că ar trebui plafonată suma pentru că, într-adevăr, marii fermieri beneficiază de sume colosale de milioane de euro, pentru că se adună. Ei beneficiază și de subvenție, și de afaceri foarte mari care produc profit și fără acele subvenții. Asta în timp ce fermierii mici primesc o sumă care abia acoperă costurile de bază ale terenului”.
În 2018, la scurt timp de la propunerea Comisiei Europene pentru introducerea unui plafon pe plățile directe, Federația Pro Agro, membru în AAC, a informat Ministerul Agriculturii că se opune plafonării plăților directe.
În același an, Petre Daea, ministrul agriculturii de atunci, a spus că și ministerul se opune plafonării plăților directe. La finalul lui 2019, poziția lui a fost întărită și de Daniel Botănoiu, pe atunci secretar de stat la Agricultură.
Între timp, Stela Zămoiu nu primește niciun ban pentru terenul pe care îl lucrează. Are trei hectare împărțite în mai multe parcele, la fel ca mulți dintre românii care au primit teren agricol după 1989. Problema este că parcelele sunt prea mici ca să poată primi subvenții de la stat. Spune că e un exemplu de birocrație problematică ce îi împiedică pe fermierii mici să își dezvolte fermele.
Avem nevoie de sprijin financiar. Dacă aș avea mai mulți bani, aș face mult mai mult. Dar dacă sunt singură, e mai greu. Dacă țăranul mic ar fi sprijinit, ar munci mai mult.
Stela Zămoiu, fermier:
Mircea Băluță, președintele AAC, ne-a spus că Alianța nu a avut vreo poziție fermă pe problema plafonării, dar că un plafon de 100.000 de euro pentru plățile directe de la UE ar fi „prea mic” pentru fermele din România.
Copa-Cogeca, „o mașinărie aproape perfectă de făcut lobby”
La nivelul UE, Copa-Cogeca a făcut lobby împotriva propunerii de a introduce un plafon obligatoriu pentru plățile directe, iar documentul final adoptat de UE arată că a avut succes. Plafonul a fost introdus, dar nu e obligatoriu, și țările membre pot să aleagă dacă îl respectă sau nu.
Copa-Cogeca ne-a spus că nu e de acord cu introducerea unui plafon uniform și obligatoriu în toată Uniunea Europeană, pentru că fermele din blocul comunitar sunt foarte diferite. Au declarat că plafonarea voluntară e o soluție mai viabilă, care respectă diversitatea fermelor din UE, instituțiile naționale și istoria fiecărei țări membre.
Copa-Cogeca a militat agresiv și împotriva reducerii consumului de pesticide, de multe ori la unison cu marile corporații din industria agriculturii. Corporate Europe Observatory a obținut sute de documente interne care arată cum Copa-Cogeca a făcut lobby împotriva programului Farm to Fork și a planului de a reduce consumul de pesticide, de multe ori cu ajutorul unor studii plătite de ei sau de companiile agroindustriale.
Sunt descriși ca o „mașinărie aproape perfectă de lobby”, cu reprezentanți care au avut acces privilegiat în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană. Și-au folosit influența și puterea ca să împingă politici legislative care au un impact asupra tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Chiar dacă a susținut că reprezintă interesele fermierilor, poziția Copa-Cogeca a fost mai degrabă aliniată cu cea a corporațiilor agrochimice și a fermelor industriale.
În România, legăturile dintre grupul de lobby și companiile agroindustriale sunt clare. UNCSV, unul dintre membrii fondatori ai AAC, a semnat în 2018 un protocol de cooperare cu Alianța Industriei Semințelor din România (AISR). Membri ai AISR sunt companii uriașe precum BASF, Bayer, Corteva, KWS sau Syngenta, cu o putere imensă pe piața de pesticide, erbicide și fertilizanți. Mai multe asociații din AAC au parteneriate cu corporații agrochimice care au afaceri cu pesticide de miliarde de dolari.
Întrebați despre legăturile pe care le au cu CropLife, un grup de lobby al industriei pesticidelor care include membri din Bayer, Corteva, Syngenta și BASF, reprezentanții Copa-Cogeca au spus că legăturile dintre membrii lor și industria pesticidelor sunt normale pentru că au nevoie de sponsori, dar că sumele pe care le primesc de la companii sunt „foarte mici”.
Au subliniat și că sponsorizările pe care le primesc nu le influențează deciziile. Nu au răspuns la întrebările despre legăturile dintre AAC și industria pesticidelor. CropLife a fost „sponsor de platină” al Congresului European al Fermierilor, ediția 2022, organizat de Copa-Cogeca.
Care sunt nevoile fermierilor, în propria descriere
„Nu am nevoie de pesticide”, spune Bogdan Suliman. „Am reconstruit ecosistemul care trebuia să existe în mod normal și, încet-încet, plantele nu mai au nevoie de mine”. Conform Uniunii Europene, fermele ecologice, precum cea a lui Bogdan, sunt esențiale. Au un impact mai mic asupra mediului și, pe lângă asta, produc hrană mult mai sănătoasă și mai sustenabilă. Sunt viitorul Europei și pentru ele e nevoie de oameni ca Bogdan, care să le creeze și să le întrețină.
„Avem nevoie de o mentalitate diferită”, spune Bogdan. Explică faptul că mulți tineri văd agricultura ca pe o meserie pentru oamenii săraci și needucați, precum ceva ce nimeni nu își dorește să facă. În plus, e încurajată în special agricultura industrială, care se bazează pe mii de hectare și pe zeci de utilaje. Când s-a apucat de agricultură și a început să îi întrebe pe oamenii din jurul lui ce trebuie să facă, toată lumea îi spunea să utilizeze cât mai mult fertilizant, și cât mai multe pesticide.
„Toată lumea îmi spunea ce trebuie să omor și ce pesticide să folosesc”, spune tânărul fermier. Și-ar dori ca agricultura ecologică să fie mai promovată și spune că oamenii ar trebui să cerceteze noi metode de a practica agricultura, care să nu fie la o scală industrială și să nu fie atât de poluante.
Stela Zămoiu și Attila Miklos ridică și altă problemă. Fermierii mici sunt cei mai afectați de schimbările climatice, în timp ce au cele mai puține resurse ca să reziste efectelor dezastruoase. Culturile nu sunt asigurate și e mult mai greu să gestioneze pierderi cauzate de secetă sau de inundații.
Pe termen scurt vor avea nevoie de bani și de echipament, ca să poată repara daunele făcute de fenomenele meteo extreme.
Pe termen lung, Zămoiu și Miklos spun că e nevoie ca legiuitorii să facă o treabă mai bună, ca să atenueze, printr-un plan global și sistematic, schimbările climatice.
Stela Zămoiu crede că fermierii mici au nevoie de mai mulți bani și de legislație care să le fie favorabilă și care să îi ajute să crească și să-și poată vinde produsele la piață.
„Conducerea noastră dacă ar fi fost un pic mai bazată pe țăranii noștri, pe micii țărani, n-am duce lipsă de nimic”. Dar nu e optimistă. Crede că nu o să vadă vreo schimbare majoră și că numărul fermierilor mici o să scadă, în timp ce terenurile lor o să fie luate de marii fermieri, care vor continua să practice o agricultură intensivă, poluantă și indiferentă la efectele pe care le are pe termen lung.
„E foarte greu și o să fie din ce în ce mai greu”, încheie Stela Zămoiu. „Dar noi, țăranii, ne-am obișnuit cu greutățile și le acceptăm. Nu avem nicio altă opțiune”.
*
Lista completă a autorilor:
Matei Bărbulescu, Lionel Faull, Ludo Hekman, Thin Lei Win, Javier Melguizo, Jonathan Moens, Szymon Opryszek, Andrei Petre, Beatriz Ramalho Da Silva, Susannah Savage, Tomas Statius, Jonathan Tybjerg