Investigație de Dan Duca, Daniel Ionașcu, Ciprian Ranghel și Cătălin Tolontan

„Sumele totale recuperate de la reasiguratori în perioada de faliment sunt în sumă de 7.283.934 de euro la societatea Carpatica Asig”, a declarat Oana Munteanu, partener la Casa de Insolvență Transilvania, într-un dialog cu Libertatea. 

În același timp, în același caz Carpatica, Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), o instituție de stat, a plătit 100 de milioane de euro pentru oamenii asigurați, conform unui răspuns al Fondului către ziar. Sumele comunicate redacției sunt actualizate de Fond la 31 ianuarie 2023. 

În total, numai pentru ultimele trei falimente majore, toate ale liderului pe Răspundere Civilă Auto de piață din acel moment, statul român a achitat, potrivit aceleiași surse oficiale, 1,7 miliarde de lei, echivalentul a circa 350 de milioane de euro, cu o rată de schimb calculată la momentul plății. 

În mod normal, conform contractelor dintre firmele care au dat faliment și reasiguratori, o parte importantă din aceste 350 de milioane de euro ar fi trebuit să vină de la reasiguratori. Numai că, de fapt, contractele acestor firme cu reasiguratorii nu aveau nicio valoare. Iar ASF nu le-a controlat, nu a supravegheat sau chiar a închis ochii o lungă perioadă.

A explicat pentru ziar un actuar, specialist în statistica asigurărilor, sub protecția anonimatului:

Așa s-a  ajuns la situația ca peste 175.000 de asigurați (oameni și firme), rămași nedespăgubiți inițial din cauza falimentelor Astra, Carpatica și City, să fie despăgubiți nu de reasiguratori, ci de stat, prin FGA. 

Conform legii, FGA își colectează banii prin intermediul firmelor de asigurare; în fapt, banii vin tot de la oameni și firme, care plătesc o asigurare mai mare.

Cifrele recent furnizate de FGA la cererea Libertatea arată că statul a achitat 1,7 miliarde de lei (350 de milioane de euro), după cum urmează:

Dar ce se întâmplă, în acest caz, cu înțelegerile dintre asiguratori și reasiguratori, cărora le cedează riscul, contra unor comisioane? 

Casa de Insolvență Transilvania, care este lichidator judiciar în două cazuri de faliment pe piața asigurărilor, Carpatica și City, a informat publicul ziarului că, în cazul Carpatica, a reușit să recupereze 7,2 milioane de euro de la reasiguratori. 

Asta la capătul unei etapizări care a durat șase ani și jumătate, după ce firma Carpatica a încetat să funcționeze în iulie 2016, când ASF i-a retras autorizația. 

Nu reasigurarea, ca instrument legitim, este problema. Reasigurările cu adevărat eficiente sunt necesare. Problema este cu acele reasigurări făcute doar de formă, folosite pentru ca fondurile proprii eligibile ale companiilor să acopere, pe hârtie, cerințele legale: cerința minimă de capital (MCR) și cerința de capital de solvabilitate (SCR)

Un actuar, expert în calculele complexe ale industriei de asigurări:

Carpatica avea 936.000 de polițe RCA, Euroins are peste două milioane

În momentul retragerii autorizației, Carpatica avea 936.000 de polițe RCA. Astăzi, după o perioadă de control și supraveghere din partea ASF, care a marcat încă un faliment (City) și trei plângeri penale (Euroins), liderul de piață RCA are peste două milioane de polițe. Expunerea a devenit cel puțin dublă ca număr de polițe. 

La jumătatea lui februarie 2023, compania Euroins, lider RCA, a anunțat că ASF are senzația neîndreptățită că firma are probleme de solvabilitate de sute de milioane de euro. 

Ca să elimine discuțiile și ca „o garanție suplimentară de stabilitate”, Euroins a venit cu o soluție: susține că a cedat aproape toate riscurile unei firme de reasigurări, EIG Re. 

Euroins s-a reasigurat la o firmă din propriul grup

Mișcarea a provocat un adevărat șoc la ASF, potrivit informațiilor din interiorul reglementatorului. „Pentru că EIG Re este, de fapt, o firmă din același grup cu Euroins, o firmă de reasigurări fără o dimensiune și operații financiare semnificative pe piața internațională de reasigurări”, a explicat un specialist din piață.

Luni, 27 februarie, conducerea Euroins, în frunte cu CEO-ul companiei, Tanja Blatnik, a fost la ASF pentru a explica în ce constă acest contract de reasigurare, fără precedent pe piața din România. „Marea întrebare în ASF este: analiza de solvabilitate a arătat până acum la Euroins mari probleme cu reasiguratorii. Și Euroins propune o soluție aparent miraculoasă, dar nu de aducere de capital sau alte garanții, ci tot de reasigurare”, a explicat un om din piață. 

„Așteptăm ca ASF să ia măsuri concordant cu legea”

Tanja Blatnik, CEO Euroins România. Foto: Agerpres

Alertate, celelalte firme mari de asigurări își fac calcule, pentru că, spun aceleași surse, „un nou caz City ar însemna din nou o creștere a contribuției la FGA, pe de o parte. Iar, pe de altă parte, piața nu poate accepta un tratament preferențial la reasigurare, acordat unei firme, care e și lider de piață RCA. Așteptăm ca ASF să ia măsuri concordant cu legea”.

La City, deocamdată nu s-a recuperat nimic de la reasiguratori, dar statul a plătit 130 de milioane de euro

„City Insurance pretindea că reasigurase 95% din risc și s-a dovedit în 2021 că totul a fost o minciună, iar reasigurările nu aveau valoare. Euroins susține că a cedat în reasigurare 97%, așa ceva nu s-a mai întâlnit”, a spus un actuar, la curent cu cifrele cedării în reasigurare.

Întrebată cât a recuperat de la reasiguratorii City, după ce i s-a retras autorizația de funcționare în septembrie 2021, Casa de Insolvență Transilvania a spus că, deocamdată, nu a adunat nimic de la reasiguratori. 

„Până în acest moment, în cazul City Insurance nu s-au recuperat sume de la societățile de reasigurare, fiind în etapa de demarare a demersurilor pentru inițierea procedurilor de recuperare în instanță a sumelor neachitate”, a sunat răspunsul lichidatorului. Procesul legal, a spus CTIR, este îndelungat.

În această situație, toți cei 130 de milioane de euro onorați către cei 70.500 de deținători de polițe despăgubiți până acum, la firma falimentară City Insurance, au fost plătiți de stat, prin FGA. Mai sunt de analizat aproximativ 180.000 de cereri, iar în ianuarie 2023 s-au plătit 5.000 de cereri, acesta este ritmul lunar. 

Într-unul dintre scenariile interne ale FGA, comunicat ziarului de experți din Fond, sub condiția confidențialității, „despăgubirile la City vor mai dura doi ani, ceea ce înseamnă că vor exista oameni și firme care vor fi așteptat patru ani din momentul pagubei”. 

Conform contractelor de reasigurare, prezentate de-a lungul timpului de City și acceptate ca valide de ASF în acel moment, despăgubirile ar fi trebuit să fie plătite în două luni. 

„Dar acele contracte de reasigurare nu aveau nicio valoare. De altfel, ASF a știut, în cazul City, că sunt probleme, dar a tărăgănat o decizie. De multă vreme, ASF cunoaște că sunt probleme și în cazul Euroins și, din nou, tărăgănează. De pildă, în anul 2022, Euroins a fost singura companie care nu și-a declarat la timp rezultatele financiare pe 2021. A făcut-o cu trei luni întârziere, și tot ce a făcut ASF a fost să-i dea o amendă”, a explicat un specialist din piață. 

Actualul președintele ASF, Nicu Marcu, a fost numit în 2020, după falimentele Astra și Carpatica. În primăvara lui 2021 s-au descoperit neregulile de la City, iar în 2022 a început mai intens devoalarea neregulilor de la Euroins, unele fiind considerate infracțiuni de către Consiliul ASF.

Nicu Marcu, președintele ASF. Foto: Agerpres

În general, activitatea lui Marcu și a conducerii este apreciată de o parte a angajaților ASF, care vorbesc despre faptul că „decizia de a lămuri lucrurile și la City, și la Euroins s-a derulat mult mai repede decât înainte”. O altă parte susțin că ambele companii au fost păsuite repetat și s-au amânat deciziile legale. În plus, o parte a responsabililor falimentelor anterioare ale liderilor RCA au fost renumiți pe funcții de conducere.

ASF: „Menționăm că Euroins a fost singura pentru care a fost constatată această încălcare”

Întrebată de ziar, ASF a confirmat evenimentul legat de Euroins, din 2022. „Situațiile financiare anuale se depun la ASF în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar, respectiv până la data de 30 aprilie”, a spus autoritatea. „Situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat la data de 31.12.2021 au fost depuse la ASF de către Euroins în data de 03.08.2022”. 

„Menționăm că societatea Euroins a fost singura societate pentru care a fost constatată această încălcare”, a mai spus ASF.  

Amenda a fost de 125.400 de lei. 

Documentul, publicat cu întârziere

Contactată pe temă, Euroins nu a comentat situația, compania netrimițând, în ultimul timp, răspunsuri pentru mai multe întrebări ale ziarului.  

În documentele comunicate către ASF cu întârziere de către Euroins, pentru care există și obligația legală de a fi făcut public, este și unul intitulat „Opinie cu rezerve”. În document, auditorul Euroins scrie că firma susține că reasigurările însemnau, în rezerva de daune, 74%.

Mai exact, Euroins susținea că „în rezerva de daune de 1.647,2 milioane de lei, cota reasiguratorului în rezerva de daună era de 1.224 milioane de lei”, aproximativ 74% fiind reasigurat. 

Când, în septembrie 2021, ASF a retras autorizația City Insurance, compania susținea că din rezerva de daune de 1.969 milioane de lei erau reasigurate 1.874 milioane de lei, reprezentând 95% din total.

Acum, conform Euroins, compania susține că a cedat în reasigurare 97%. Numai că auditorul Euroins a pus sub semnul îndoielii cifrele, încă din 2022, când firma avea doar 74% cedat în reasigurare.

„Nu am reușit să obținem probe de audit suficiente și adecvate cu privire la estimarea valorii parametrilor utilizați de societate în determinarea celei mai bune estimări a rezervei de prime și a rezervei de daune, în estimarea valorii recuperărilor din reasigurare corespunzătoare rezervei de prime și rezervei de daune”, scrie în „Opinia cu rezervă” pe care, cu trei luni întârziere, Euroins a făcut-o publică. 

„În consecință, nu suntem în măsură să estimăm valoarea cu care rata de solvabilitate, rata de îndeplinire a cerinței minime de capital se va modifica”, a conchis auditorul. 

Documentul integral:

***

După publicarea articolului din Libertatea, Euroins, care nu a răspuns la întrebările trimise cu câteva săptămâni înainte de publicare, a spus că ”datele prezentate reprezintă o informare trunchiată a opiniei publice privind compania de asigurări Euroins”.

Poziția integrală a Euroins: ”Datele prezentate reprezintă o informare trunchiată a opiniei publice privind compania de asigurări Euroins, care este în mod eronat comparată cu alte societăți de asigurare, mai ales că aparține unui grup financiar listat la două burse de valori europene. Articolul din Libertatea omite în mod intenționat prezentarea situației privind indicatorii de solvabilitate și de lichiditate. Nu există nicio mențiune referitoare la noua subscriere de capital de 100 de milioane de lei, anunțată recent. De asemenea, prin scoaterea din context a anumitor informații, opiniei publice i se induce o impresie eronată despre Euroins.

Euroins a întreprins constant toate acțiunile necesare astfel încât să nu cadă în plasa aranjamentelor de „culise” și să nu perturbe piața financiară, având în vedere supozițiile prezentate din diferite surse care sunt reflectate ca experți din piață și/sau oficiali. Noi, membrii consiliului de adminitrație al grupului Eurohold, suntem la dispoziția tuturor celor care sunt interesați în a prezenta în mod real și fără interpretări, activitățile desfășurate de Euroins. Suntem încrezători că, în cele din urmă, datele reale, informațiile concrete și aplicarea prevederilor legislative, fără alte interpretări, vor duce la lămurirea situației reale. Interesul Euroins este de a avea o piață stabilă a asigurărilor astfel încât asigurații să beneficieze de sprijinul necesar.”

Citește și:

 
 

Urmărește-ne pe Google News