Investigație. Cine sunt miliardarii ruși din spatele unei afaceri care crește în România. Sancționați de Ucraina pentru legături cu serviciile secrete ruse, dați afară din Spania și refuzați în Franța

România – poarta UE a rușilor

Expansiunea discretă a MERE are în spate un colos care deține peste 2.200 de spații comerciale și o cifră de afaceri de aproape 500 de miliarde de ruble. Vorbim despre ruble, pentru că majoritatea magazinelor funcționează în Rusia, țara de origine a proprietarilor. 

În Rusia, lanțul de magazine este cunoscut sub denumirea de Svetofor (în traducere din rusă – Semafor) și este renumit pentru cea mai rapidă dezvoltare din lumea retailerilor. 

În 2017, lanțul Svetofor s-a extins în Belarus, apoi în mai multe țări foste sovietice și în China.

În Europa, rușii operează câteva zeci de magazine sub brandul MERE. Pentru că, în ultimii ani, chiar și după începerea războiului din Ucraina, lanțul de magazine s-a extins și în Vest. 

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Candidatul cel mai bine pregătit și cel mai slab pregătit

De altfel, debutul în UE al rușilor s-a realizat după ce au deschis, în 2018, primul magazine MERE în România. 

La noi, retailerul funcționează prin Torgservice RM SRL, firmă înființată în anul 2017 de frații Sergey și Andrey Shnayder, tatăl lor Ivan Shnayder, Valery Iakovlev, Andrei Veikulainen și Rustam Kilizhekov și administrată în prezent de basarabeanca Ina Efrim.

Primul magazin MERE a fost inaugurat chiar lângă București, la Tâncăbești (închis acum vreo doi ani) și au urmat alte 15 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara.

De la intrarea pe piața românească, firma Torgservice a raportat doar pierderi care însumează mai multe milioane de lei.

Dar, deși cu întârziere, rușii și-au atins obiectivul primei faze de acaparare a pieței românești care consta în deschiderea celor 16 puncte comerciale. Apoi, în funcție de cum merge treaba, planul ar fi de a atinge cifra de 100, după cum declara un fost manager de achiziții al firmei. 

Oricum, pierderile nu i-au oprit pe ruși să mai deschidă, în 2021, alte două societăți comerciale în România: Torgservice Retail SRL și Dunai TC SRL, firme care merg în siajul MERE.

Pentru că site-ul oficial nu oferă nicio informație, am încercat să discutăm cu Regina Dănuța de la Departamentul Dezvoltare al MERE România pentru a afla câte magazine funcționează la noi și ce au de gând pe viitor. Doamna Regina ne-a spus că nu știe câte magazine sunt deschise și că nu ne poate da detalii, pentru că „ei nu dau declarații, nebuneli în presă”. Am reușit totuși să smulgem de la ea că urmează ca Torgservice să mai deschidă și alte magazine dar nu știa unde s-au mai semnat contracte.

Recomandări

Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Nici cu Ina Efrim, administratorul Torgservice nu am avut succes, pentru că nu ne-a răspuns la mesaje.

Asaltul Europei

În 2020 MERE intră în Germania, Polonia și apoi în alte țări europene. 

Dar invadarea Ucrainei de către ruși a frânat dezvoltarea lanțului de magazine și chiar i-au dat înapoi. Pentru că din Marea Britanie și Belgia rușii au fost nevoiți să se retragă.

În urma unui decret prezidențial, Ucraina a interzis pe teritoriul său toate operațiunile MERE. Extinderea acestor magazine a fost considerată o încălcare a siguranței naționale, ucrainenii bănuind că în spate afacerii se află serviciile secrete rusești. Dar MERE reușise deja să se dezvolte în Crimeea ocupată ilegal.

Pe lista sancțiunilor, ucrainenii au inclus întreaga familie Shnayder, pe asociații acestora și firmele prin care s-a încercat dezvoltarea brandului MERE pe teritoriul țării aflate în război cu Rusia.

Necazurile au început și în Polonia, unde oamenii au început boicotarea MERE și au organizat manifestații în magazinele rusești. Și din Spania MERE se retrage, închizând cele opt magazine. Iar singurul magazin care trebuia să fie deschis în Franța nu a primit aprobare de funcționare în semn de solidaritate cu Ucraina. 

Recomandări

Laura Crișan, fiica afaceristului ucis în atentatul cu bombă de la Arad, pusă în libertate, alături de ceilalți doi suspecți

Dar familia Shnayder este tenace și încearcă, pe rând, toate statele europene, de la Țările Baltice, până în Grecia. Iar pentru a evita controlul înăsprit al băncilor, o parte din plăți sunt efectuate în criptomonedă.

O familie discretă, cu legături sus-puse

Deși face afaceri de mai bine de 30 de ani, familia Shnayder, fondatoarea brandurilor Semafor și MERE, este un mister și pentru presa rusă. Niciun jurnalist nu a reușit să intervieveze sau să fotografieze vreun membru al familiei. 

Nici măcar Camera de Comerț și Industrie din Siberia Centrală, care este în legătură cu toți afaceriștii din zonă, nu a reușit să intre în contact cu ei.

Familia Shnayder a intrat în vizorul presei după anul 2021 când Valentina Schnayder (mama lui Andrey și Serghei și soția lui Ivan Schnayder) a fost inclusă în topul Forbes al celor mai bogați 200 de oameni din Rusia (locul 182, cu o avere de 650 de milioane de dolari) și în top 50 cele mai bogate femei (locul cinci), ea fiind beneficiara celei mai mari cote din afacerea din Rusia. 

Tot în anul 2021, Andrey Shnayder (conducătorul operațional al Svetofor) a devenit cunoscut după ce a cumpărat un teren de 2.500 de metri pătrați în cartierul elitist Monteville, lângă Moscova, de la sora prim-ministrului rus Mihail Mișustin (fost director al Serviciului Fiscal Federal din Rusia).

Astfel se ridica întrebarea: cum se face că unii oameni de afaceri nu numai că nu au suferit pierderi în timpul pandemiei, dar și-au și crescut averea? Iar Svetofor a devenit lanțul de retail cu cea mai rapidă creștere în 2020. 

Din acest moment, jurnaliștii au scormonit pentru a afla povestea familiei cu nume de rezonanță germană.

Afaceri cu alcool

Originea familia Shnayder este în Krasnoyarsk, Siberia, oraș în care au pus bazele afacerilor. Ei nu comunică cu presa și există puține informații despre ei deși fac afaceri din anii 90. Șefa afacerii este considerată Valentina Shnayder pentru că apare cel mai des în firmele care gestionează magazinele Semafor, în total, ea deținând participații în aproape 70 de companii. Dar în afacere este implicată toată familia. 

Frații Shnayder au lucrat în industria cu alcool, iar în 1993 au deschis prima lor afacere care s-a bazat pe distribuția de băuturi. Compania lor, Lenkom (denumire pe care o poartă și Teatrul de Stat din Moscova) se îndeletnicea cu comerțul cu amănuntul, în principal al produselor fabricii Pikra din orașul natal Krasnoyarsk, care producea băuturi pentru PepsiCo. 

Se spune că unul dintre coproprietarii Lenkom, Andrei Veikulainen, cunoștea bine conducerea de vârf a fabricii Pikra și așa au reușit să intre cu ei în afaceri prospere. Veikulainen și un alt fondator al Lenkom, Vladimir Samsonyuk, lucrează și în prezent cu familia Shnayder, având acțiuni în entitățile juridice ale Svetofor. 

Ulterior, Lenkom a început să se concentreze pe vânzare en-gros de bere și alte băuturi cu conținut scăzut de alcool. La mijlocul anilor 2000, afacerea era cu adevărat înfloritoare. 

Dar, treptat, marii producători au început să își dezvolte propriile rețele de distribuție, iar afacerea familiei Shnayder a început să scârțâie prin 2009, ca patru ani mai târziu să intre în faliment. 

Conceptul Semafor

De la primele dificultăți, familia Shnayder s-a orientat spre o nouă afacere și a pus bazele conceptului Semafor.

Lanțul de hard-discount Semafor a fost construit pe ideea lui Sergey Shnayder (considerat strategul afacerii) care a fost inspirat de cartea fondatorului Walmart, Sam Walton, „Made in America”. 

Pentru a începe, fondatorii Svetofor au luat un împrumut de 200 de milioane de ruble de la banca de stat Sberbank. Este interesant că Sberbank este cea care a cerut falimentul fostei afaceri a familiei Shnayder, fiind unul dintre creditorii Lenkom.  

În 2009 este deschis primul magazin Svetofor, într-o zonă industrială de la periferia orașului natal Krasnoyarsk. 

În doar câțiva ani, Svetofor și Mayakov (o altă marcă subsidiară a rețelei) se extind la nivel federal, în toată Rusia, iar în anul 2017 intră pe piața din Moscova și trec granițele în Belarus (unde în prezent există peste 100 de magazine).

Treptat, familia Shnayder se extinde în China, în mai multe țări foste sovietice și apoi atacă Uniunea Europeană.

Toată lumea se întreba care este secretul afacerii, cum reușesc magazinele Semafor să mențină prețurile produselor așa de jos și proprietarii să se și îmbogățească? 

Fentarea taxelor

Modelul de afacerii este bazat pe hard discount cu autoservire, accentul punându-se pe optimizarea maximă a costurilor. Din acest motiv, și spațiile sunt situate la marginea orașelor sau în zonele industriale. 

În general, MERE se bazează pe produse no-name sau mai puțin cunoscute, dar nici brandurile consacrate nu se sfiesc să-și înghesuie marfa între stivele de mărfuri din magazine.

În căutarea unei logistici mai ieftine, acest tip de discounteri încheie acorduri directe cu furnizorii, astfel încât produsele de la producători să ajungă direct la magazin, ocolind intermediarii. Pentru furnizori, acești retaileri sunt atractivi pentru că, datorită sortimentului restrâns, vânzările de mărfuri vor fi mari în comparație cu rețelele care oferă cumpărătorului mai multe opțiuni.

Svetofor a reușit să dezvolte un sistem care a eliminat toate costurile inutile, de la depozitare și iluminare până la publicitate și comunicare.

Întregul concept de hard discount poate să aducă prețuri și cu 20% mai mici comparativ cu alte magazine. Aceasta este soluția găsită de patronatul rus pentru a ține prețurile jos și a dezvolta o rețea de magazine de succes. 

Dar toate astea nu te pot baga în topul Forbes, așa cum s-a întâmplat cu familia proprietară.

Așa că jurnaliștii ruși au ajuns la concluzia că proprietarii Svetofor, frații Shnayder & Co., repetă șmecheria fiscală a fostei afaceri, a lanțului de vânzare de alcool. Pentru a înțelege mai bine, ziariștii de la publicația rusească The Bell au consultat o serie de specialiști care au explicat că totul se bazează pe descentralizare.

Și că gestionarea rețelei de retail se face prin mai multe entități juridice care aparent nu au legătură și este formată din firme mici, care operează pe o bază contabilă simplificată. Cu alte cuvinte – împărțirea artificială a întreprinderilor mari în unele mici în scopul optimizării fiscale. Pentru că, în Rusia, întreprinderile mici pot aplica un sistem de impozitare simplificat, care poate cuprinde regimuri preferențiale la plata TVA și a impozitelor.

Lanțul Svetofor funcționează pe baza a aproximativ 100 de SRL-uri care se numesc la fel – Torgservice plus un număr care reprezintă regiunea (Svetofor este prezent în 76 de regiuni ale Rusiei, fiind unul dintre primele cinci lanțuri de retail) și, astfel, familia Shnayder reușește să fenteze plata unor impozite și să acceadă astfel în topul Forbes. 

Jurnaliștii ruși mai citează un specialist în economie care spune: „Dacă se stabilește că scopul principal al divizării unei afaceri este de a economisi taxe, acțiunile contribuabilului pot fi clasificate drept abuz. Acest lucru atrage taxe suplimentare grave și răspunderea publică”.

Și au găsit și un precedent cu afacerea unui alt retailer provincial care a cucerit Rusia și era structurată într-un mod similar: lanțul Chelyabinsk „Roșu și Alb”. În 2018, această afacere a dus la impunerea de creanțe fiscale din partea statului. Drept urmare, „Roșu și Alb” a fost reînregistrat în Cipru, apoi a fuzionat cu lanțurile concurente Dixie și Bristol.

Dublul standard

Apoi a fost comparată afacerea familiei Shnayder din Rusia cu cele din Europa unde magazinele MERE (brandul Svetofor din Europa) funcționează la vedere, printr-o entitate juridică națională. Astfel, se trage concluzia că falimia Shnayder aplică dublul standard.

Interesele comerciale ale proprietarilor Svetofor nu se limitează doar la magazinele cu marfă ultraieftină. Familia Shnayder deține în Rusia un lanț de farmacii cu discount (Helth 24) și mai multe centre medicale în orașele Krasnoyarsk și Irkutsk.

Urmărește-ne pe Google News

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.