INVESTIGAȚIE. Permise de conducere false, vândute pe Facebook cu câteva sute de euro: „Serviciul nostru este legal”. Poliția spune că nu are ce face

La o simplă căutare după cuvântul „permise”, Facebook listează 35 de rezultate. TikTok și Telegram afișează, de asemenea, zeci de rezultate. 

Sunt zeci de conturi pe toate rețelele sociale care promit că vând permise fără examen, un fenomen de care Poliția Română spune că e conștientă, dar pe care, chiar ea recunoaște, îi este dificil să-l gestioneze.

Pe Facebook, de exemplu, pagini, numite sugestiv „Permis de conducere românesc procesare rapidă” sau „Permis de conducere original legal”, promit adesea în postările lor să ofere un permis de conducere „legal”, în schimbul unei sume de bani plătite în tranșe. 

„Bună, știi să conduci o mașină, dar nu ai permis. Serviciul nostru este de încredere și legal. Obțineți permisul de conducere în timp record și în siguranță”, este mesajul de pe una dintre aceste pagini, cu numele „Permis De Conducere Egal”.

O altă pagină anunță: „Buna dimineata !!! Ești tânăr, sau bătrân, nou pe teritoriu sau bătrân care trăiește într-o situație neregulată sau fără permis de conducere, ei bine, mai ai de ce să-ți faci griji. suntem o organizație prefecturală acreditată pentru a ajuta persoanele fără acte (permis de conducere și permis de ședere) care locuiesc în orice regiune europeană… 100% egal. Simțiți-vă liber să mă contactați pentru ajutor”.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Toate aceste conturi și pagini sunt publice, la îndemâna oricărui e dispus să plătească bani ca să scape de examen. Iar oamenii cer informații în comentarii. „Oferte” de preț pentru permise sunt lansate și pe Telegram și WhatsApp, iar link-urile către aceste conturi sunt lăsate prin comentariile de la postările de pe Facebook.

Al cui este, de fapt, un permis contrafăcut

O persoană cu care a discutat Libertatea spune că a plătit 1.800 de euro, în anul 2020, pentru un permis de conducere fals. 

„Eu cu gândul că, vezi, Doamne, cumpăr permisul cu bani și nu mai fac școala, iau niște ore să învăț ca lumea să merg cu mașina și apoi permisul, ca să nu mai stau să învăț”, a povestit ea. 

Banii i-a trimis în trei tranșe în contul pe care i l-a dat persoana de la capătul celălalt al căsuței de dialog, iar după a treia, a primit permisul în plic, prin poștă, acasă.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

„Nu au trimis până nu au văzut că a intrat și ultima tranșă de bani”, spune persoana respectivă.

Tot procesul a durat cam două-trei săptămâni. A condus prin oraș cu permisul contrafăcut, mărturisește femeia, „de două-trei ori”, apoi a fost oprită în trafic de poliție. 

„Mi l-a cerut, cum se cere când te oprește Poliția, a băgat datele și a fost fals”, povestește. Permisul era activ, dar era pe alt nume. Era pe nume de bărbat.

„Nu a avut timp” să-și ia permisul

În cele două luni cât a avut permisul, femeia care a plătit 1.800 de euro pe el a recomandat și altor două cunoștințe să își cumpere permisul de conducere de pe Facebook. În urma recomandării, și cele două persoane și-au cumpărat permise de conducere contrafăcute. 

După ce a trimis 300 de euro și datele personale, spune că i-au fost cerute alte 300 de euro cu promisiunea că în trei zile va primi permisul de conducere. A primit doar block pe Facebook și s-a ales cu o gaură în buget. 

Oferte de preț cerute pe Telegram

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Sub o identitate falsă, am cerut și noi oferte de preț de la două conturi de Telegram găsite în comentariile de pe Facebook. Au răspuns „Dr. Ramon” și încă cineva.

Am primit două oferte diferite, una de 700 de euro și una ceva mai scumpă, de 1.000 de euro. Procedura a fost însă aceeași: trebuie să trimitem o copie față-verso a cărții de identitate, iar banii să-i plătim în două tranșe într-un cont bancar din Germania, „din motive de securitate”.

Clienții sunt asigurați că permisele sunt legale

În discuția cu reporterul Libertatea, una dintre aceste grupări, care acționează pe Telegram, a explicat că permisul nu poate fi ridicat personal de client, așa cum am cerut. 

„Permisul tău de conducere este înregistrat integral în sistemul de bază de date a transporturilor din România și poate fi verificat online. Permisul dv. de conducere va conține toate hologramele și caracteristicile de securitate pentru a vă permite chiar să conduceți în și peste granițele UE” sau „Nu vei avea probleme cu poliția, deoarece licența este înregistrată în baza lor de date” sunt mesajele pe care le trimit grupările în încercarea de a convinge. 

Mesaje lungi sunt scrise într-o română vizibil stângace.

Oamenii nu înțeleg că pot fi victimele unei infracțiuni

În principal, în spatele acestor pagini și conturi sunt grupări organizate care acționează din afara României, deci străini, de multe ori, în colaborare cu români care sunt stabiliți în afara țării, crede Cosmin Andreica, președintele sindicatului de polițiști Europol.

De cealaltă parte, peste 90% dintre cei care au intenția sau își cumpără un permis de conducere contrafăcut au o educație precară, e de părere sindicalistul. 

„Fie că e vorba de tineri, din păcate, fie că e vorba de persoane mai în vârstă, care nu prea sunt obișnuite cu mediul online, nu prea au capacitatea de a înțelege că există posibilitatea să fie victime a unei infracțiuni și în raport cu educația pe care o au, apreciază că într-adevăr, există legi internaționale care permit obținerea permisului de conducere doar prin plata unei simple taxe”, explică Andreica.

Povestea permiselor false a reverberat chiar recent. În urmă cu doi ani, fotbalistul Florinel Coman a apelat la un astfel de serviciu. Potrivit Gazeta Sporturilor, polițiștii l-au găsit în februarie 2021 cu actele false, după ce l-au prins că depășise cu mult viteza legală pe Autostrada Soarelui: „Și-a achiziționat un astfel de permis de conducere internațional, cu ghilimele de rigoare, care în realitate nu îi conferă dreptul de a conduce pe drumurile publice”, a povestit Andreica. Florinel Coman are dosar penal.

Testimonialele foștilor clienți, menite să convingă

Ca să-și atragă clienții, conturile care fac astfel de postări atașează fotografii cu foștii clienți și permisele lor contrafăcute, alături de texte persuasive.

Fenomenul este extins și pe TikTok, acolo unde „clienții mulțumiți” apar în niște filmări făcând tradiția cu udatul permisului. De exemplu, într-un video, un tânăr este filmat în fața unei mașini în timp ce deschide un plic din care scoate permisul. Mai apoi, deschide o sticlă de șampanie și îl udă, conform tradiției. Nu este clar dacă aceste filmări sunt reale și furate de pe paginile unor persoane reale, sau nu.

Pe Telegram, în schimb, pentru un plus de convingere, clienților le sunt trimise videoclipuri și poze cu procesul de producție și inscripție a acestor documente falsificate. 

Poliția nu are nici măcar o statistică

Fenomenul permiselor false continuă să fie unul de amploare. Și nici nu este nou.

Într-un dosar recent, din 2021, autoritățile au descoperit o întreagă rețea care funcționa parțial în România pe baza unei piramide ierarhice, potrivit Europa Liberă. Adică cineva conducea rețeaua din vârf, iar spre baza piramidei apăreau interpușii. Rețeaua, care funcționa din 2015, falsifica nu doar permise de conducere, ci și alte documente, cele medicale, de pildă, fiind băgate în această afacere inclusiv două clinici private.

Toate astea, în contextul în care pe lista celor mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave se regăsește și conducerea fără permis. În 2021, au fost înregistrate 44 de decese în 114 accidente în care au fost implicați conducători auto care nu posedau permis de conducere. 

Am cerut tuturor inspectoratelor de poliție din țară date privind permisele de conducere false găsite în trafic. Doar șapte IPJ-uri au putut să furnizeze statistici. Celelalte spun că datele pe care le dețin nu cuprind defalcări privind modalitățile de comitere a faptei. 

Dintre cele șapte județe care au răspuns, situația cea mai gravă este la Suceava, unde în anul 2022 s-au constatat 16 situații în care au fost identificate documente care prezentau elemente sau suspiciuni de contrafacere sau falsificare. De asemenea, în Botoșani, de la începutul anului 2022 și până în prezent au existat două situații în care șoferii au fost prinși de poliție cu permis de conducere fals, ambele documente fiind emise în Marea Britanie, conform statisticilor furnizate de IPJ Botoșani. 

Apoi, la nivelul IPJ Bacău, au fost descoperite nouă persoane care au condus cu permise de conducere false. În 2023, până la sfârșitul lunii martie, au fost identificate alte două situații de acest gen. 

Niște statistici clare ar fi de ajutor în această situație, spune Cosmin Andreica. 

„Lipsa de personal clar că afectează capacitatea operațională a poliției de a urmări astfel de situații”, spune el. În acest context, poliția „doar se limitează să constate” și „să le ducă în fața instanței și să fie pedepsite, fără a avea un rol proactiv de a încerca să identifice sursa sau zonele de unde într-adevăr provin aceste permise de conducere”.

De ce nu se autosesizează poliția?

Cosmin Andreica vorbește despre o „cifră neagră a criminalității”, care este „consistentă”.

„Cifră neagră, în traducere, este totalul numărului de infracțiuni care nu sunt sesizate, care nu sunt aduse la cunoștința autorităților. Ele există, se produc, dar nu sunt sesizate și asta pentru că în mod evident, tu când știi că îți cumperi un permis fals sau un permis de conducere cu încălcarea prevederilor legale, nu mergi după la poliție. Tu, la rândul tău, ești părtaș la asemenea fapte”, a explicat liderul Europol. 

Pe scurt, infracțiunea nu este sesizată la autorități, iar autoritățile nu se pot autosesiza, chiar dacă văd comentariile celor care povestesc experiența lor în comentarii pe Facebook.

„Nu sunt transmiteri de pe teritoriul României sau chiar dacă sunt transmiteri de pe teritoriul României, nu există o dovadă a realizării acestor falsuri pe teritoriul României”, a explicat liderul Europol. 

„În ultimii 15-20 de ani, avem o mai mare efervescență pentru că avem aceste mijloace de propagare pentru infractori, deci au nenumărate variante prin care pot să-și popularizeze aceste documente false”, spune Cosmin Andreica, liderul sindicatului de poliție Europol. 

Editor: Cristina Radu

Raluca Cristea este studentă în anul III la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Materialul de față a fost realizat în cadrul seminarului „Tehnici de investigație jurnalistică”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro