Comentează„Peste 80 de mii de români s-au împrumutat la bănci și alte instituții financiare în România și au devenit, peste noapte, datori în Malta. Creditele lor au fost vândute de băncile de la București, la o fracțiune din valoarea nominală, către grupul polonez Kruk, lider pe piața recuperatorilor de datorii. Kruk a transferat creditele achiziționate către filiala sa din Malta, paradis fiscal din Marea Mediterană, unde cota de impozitare scade până la 5 la sută. Astfel, recuperatorul de debite își scoate încasările și profitul din circuitul financiar românesc, văduvind bugetul public. Kruk a folosit aceleași datorii, ca garanție, pentru a lua un împrumut de sute de milioane de euro de la alte bănci europene. În același timp, Kruk a devenit parte în zeci de mii de procese în care românii contestă sumele pretinse de recuperatori”, scrie Rise Project.
Cazul prezentat de jurnaliștii de la Rise Project este cel al lui Vlad Bâscă, un avocat care a lucrat în sistemul bancar, acum cameraman la o televiziune.
„În 2007, în plin boom imobiliar, a vrut să-și cumpere un apartament, așa că s-a împrumutat la banca pentru care lucra. A luat un credit ipotecar, de 98 de mii de franci elvețieni, apoi două de nevoi personale, în total 35 de mii de euro. În 2013, Vlad și-a dat demisia și nu și-a mai plătit ratele. Piraeus Bank i-a cesionat datoriile către Kruk în iunie 2016. În dreptul său apar datorii de 57 de mii de euro și 104 mii de franci elvețieni”, scrie Rise Project.
„Pe 3 iulie 2017, polonezii de la Kruk au anunțat că au obținut o linie de creditare de 250 de milioane de euro de la patru mari bănci europene. Creditul a fost luat prin InvestCapital Malta, filială Kruk înființată în Mediterană în 2013. Aceasta a girat împrumutul cu banii pe care îi avea de recuperat, în România, de la 74 de mii de persoane și peste 4.600 de companii locale. DNB Bank, una dintre cele patru bănci, a semnat contractul de garanție, tot pe 3 iulie 2017, cu compania malteză. Norvegienii au fost agent de garanție pentru celelalte părți garantate – adică celelalte trei bănci. În seiful DNB Bank, cea mai mari bancă din Norvegia, se află acum o listă cu aproape 80.000 de nume românești. Datoriile lor se întind pe 4.500 de de coli A4. Totalul de plată: 3,5 miliarde de lei, adică aproape 778 milioane de euro”, mai scriu jurnaliștii.
„Oficialii Kruk România insistă că sunt obligați de lege să mențină confidențialitatea contractelor cu băncile din România și nu oferă detalii despre tranzacțiile cu acestea”, mai scrie Rise Project. La solicitările jurnaliștilor de investigație pe acest subiect, numai Piraes Bank și BRD au emis puncte de vedere. Reprezentanții BCR, Raiffeisen Leasing, Banca Românească, Libra Internet Bank și Garanti Bank nu au răspuns, deocamdată.
Citește toată investigația pe Rise Project.
VIDEO | Canalul de irigații de lângă București e înfundat cu tone de gunoi. Autoritățile nu găsesc nici soluțiile, nici vinovații, dar vor să monteze camere de supraveghere!