Ioan Niculae și Adriean Videanu, achitaţi definitiv după 7 ani de la trimiterea în judecată în dosarul delapidării Romgaz

Prejudiciul adus Romgaz se ridica la peste 282.000.000 lei, adică peste 60 de milioane de euro, conform anchetatorilor.

În iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi firma SC Interagro SA pentru constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.

Pe scurt, acuzaţiile DIICOT au fost că firma lui Ioan Niculae, Interagro a primit nelegal gaze din producţia internă a României la preţuri foarte mici, adică un sfert din preţul practicat pe piaţă.

DIICOT a acuzat că la începutul anului 2005 Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, a iniţiat un grup infracţional organizat, care, spuneau anchetatorii, a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 „şi ar fi urmărit obţinerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societăţii controlate de acesta – SC Interagro SA”.

Grupul a urmărit şi a realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, „în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal“, a mai acuzat DIICOT.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Lider a fost Ioan Niculae, potrivit procurorilor, şi mai multe persoane: Interagro SA – palierul de comandă – Ioan Niculae, palierul de execuţie – Marin Mirea şi Dan Victor Alesandru; Ministerul Economiei – palierul de comandă – Adriean Videanu, palierul de execuţie – Viorel Palaşcă şi Ioan Apan; Romgaz SA – palierul de comandă – Alpar Kramer şi alţi doi suspecţi, în prezent decedaţi.

Videanu și Niculae au fost achitați şi la instanţa de fond, în decembrie 2022, pe motiv că „fapta nu există”, iar miercuri, 29 mai, Curtea Supremă a respins, cu majoritate, apelurile declarate de DIICOT şi compania Romgaz.

În același dosar a fost implicat şi fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, dar Parlamentul a respins de două ori, în 2013 şi 2015, cererea DIICOT de a-l pune sub urmărire penală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro