Ce semnalează Iohannis și care sunt argumentele sale pentru reexaminarea legii:

  • A fost exinstă aria de aplicare a măsurilor de intervenție, iar urșii pot fi împușcați și în afara localităților.

Asta s-a făcut prin simpla eliminare a sintagmei „intravilan” din textul Ordonanței de Urgență. Altfel spus, pentru că legea nu precizează clar unde poate fi împușcat ursul în cazul unui atac, înseamnă că permite împușcarea lui oriunde – în interiorul localității sau în afara ei.

Administrația Prezidențială e de părere că extinderea ariei de intervenție are nevoie de proceduri mult mai clare, stabilite obiectiv, cu un anumit control și responsabilități bine trasate pentru autoritățile din domeniul mediului. Dar pentru că acestea lipsesc, legea, în această formă, lasă loc de abuzuri.

În plus, considerăm că măsurile de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar trebui reglementate astfel încât derularea acestora în mediul natural al exemplarelor de urs brun să fie una cu caracter de excepție, cu un regim juridic strict și care să se coreleze cu întreaga legislație în domeniu.

Administrația Prezidențială:

  • A fost schimbată definiția stării de necesitate.

Potrivit Codului Penal, în stare de necesitate se află o persoane care săvârșește o anumită faptă pentru a salva de la un pericol iminent viața sa, ori a unei alte persoane, ori un bun important al său sau al altei persoane, „dacă urmările nu sunt mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat”.

După forma dorită de Parlament, în stare de necesitate s-ar afla doar persoanele aflate în exercitarea atribuțiilor de servicu sau în timpul unei partide de vânătoare, care recoltează ursul, explică Președinția, care atrage atenția că textul este neclar și imprecis.

„Revine Parlamentului sarcina de a găsi un just echilibru între protejarea dreptului la viață și integritate fizică a persoanelor, pe de-o parte, și prevenirea atacurilor săvârșite de către animale sălbatice ce aparțin unor specii protejate, pe de altă parte, prin soluții legislative care să asigure un climat de siguranță în comunitățile direct afectate, dar să contribuie și la protejarea acestor specii”, punctează Administrația Prezidențială.

Ce mai prevedea proiectul de lege contestat de Iohannis

În 15 decembrie, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență pentru intervenția urșilor cu 232 de voturi „pentru” și 30 „împotrivă”. Proiectul de lege dorea să modifice OUG adoptată în vara anului trecut și care prevede intervenția asupra urșilor prin alungare, tranchilizare, relocare sau extragere – prin împușcare sau eutanasiere. Decizia dacă animalul este ucis sau nu este în mâinile echipei de intervenție, lucru contestat de mai multe ori de ONG-urile de mediu. Echipa este condusă de primar sau viceprimar și formată din jandarm, vânător și medic veterinar.

Pentru că legea adoptată de Parlament în decembrie nu a fost promulgată de președinte și s-a întors pe masa deputaților, rămâne în vigoare varianta ordonanței din iulie.

Potrivit acesteia, durata de intervenție la urs este de 24 de ore, iar norma prevede și indicații pentru evaluarea comportamentului la urs și gradul de risc pentru om în funcție de asta: când a fost observat în localitate, dacă a fugit când a fost alungat de oameni sau dacă a intrat într-o gospodărie. Intervenția trebuie făcută gradual, adică autoritățile vor încerca întâi să alunge ursul din comunitate, iar împușcarea lui rămâne ultima variantă.

Contre între AUR și UDMR, în Parlament: „Un braconaj ascuns” versus „Aceste fiare”

Parlamentarii UDMR sunt cei care au venit cu amendamentul care modifică ordonanța și care elimină sintagma „intravilan” din text, astfel încât intervenția la urs să fie făcută în orice zonă, chiar și în extravilan.

Aceștia și-au motivat propunerea invocând atacurile animalelor care au loc în gospodăriile oamenilor, la ferme și ocoale silvice. Peste 2,1 milioane de lei a plătit Ministerul Mediului despăgubiri pentru daunele provocate de urs, spun parlamentarii în expunerea de motive.

În dezbaterile din Camera Deputaților, UDMR a vorbit despre „dreptul la viață” din Constituție și s-a referit la urși ca la „aceste fiare”, spunând că, atunci când apar ele, „începe prăpădul”.

„Ştiu că în oraşele mari, din blocurile cu 10 etaje, ursul pare un animal drăgălaş, care e frumuşel şi este asemănat cu ursuleţul de pluş de pe canapea. Numai că realitatea este total diferită pentru cei care trăiesc în judeţele afectate, unde contrar voinţei lor, cetăţenii sunt de-a dreptul terorizaţi de prezenţa şi de atacurile urşilor, aceste fiare devenind un pericol real”, a declarat parlamentarul UDMR Kolcsár Anquetil-Károly.

AUR a acuzat, în schimb, că „se vrea un braconaj ascuns”.

„Aici se discută dacă omul e de vină sau ursul e de vină. E greşit. Haideţi, atunci, să nu mai lăsăm pe şoselele din România, pe drumurile publice, să se circule cu maşina, pentru că în fiecare an mor în accidente de maşină zeci de mii de oameni! Nu este normal să ucidem animale! Am fost de acord cu relocarea lor. Extravilanul acestei ţări este suficient de mare, păduri sunt suficiente, munţi sunt suficienţi, nu trebuie să facem din asta o prioritate!”, a spus Daniel Rusu, deputat AUR.

Ursul, protejat de lege și nu prea

Împușcarea ursului Arthur, în primăvara anului trecut, a provocat ample dezbateri în spațiul public pe marginea populației de urs brun, a derogărilor date de Ministerul Mediului și a lipsei monitorizării lui.

Ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei. Această directivă include ursul pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement. Țara noastră a dat până acum, însă, nenumărate derogări pentru uciderea animalelor sălbatice, invocând excepția din Directiva Habitat a UE care permite recoltarea exemplarelor de urs care provoacă pagube în localități și pun în pericol viețile oamenilor.

După povestea ursului Arthur împușcat în Ojdula de prințul austriac, Ministerul Mediului a anunțat mai multe măsuri, ultima dintre ele fiind OUG adoptată în vara anului trecut.

În timp ce ONG-urile de mediu insistă pe realizarea unui recensământ al populației de urs și pe implementarea de măsuri preventive, precum gardurile electrice în jurul curților, autoritățile insistă că „avem prea mulți urși” și prea multe atacuri.

„Trebuie să protejăm omul în primul rând”, spunea anul trecut ministrul Mediului, Barna Tanczos.

Între timp, Ministerul Mediului trebuie să achite daune uriașe oamenilor ale căror gospodării au fost atacate de urși. Cele mai mari daune sunt pentru o femeie din județul Mureș, care a rămas fără un picior în urma atacului: 137.000 de euro daune morale și materiale și o rentă viageră lunară de 300 de euro.

Urmărește-ne pe Google News